StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Protejeaza-ti interesele
DREPT

Dreptul reprezintă un ansamblu de reguli de comportare în relațiile sociale, al căror principal caracter este obligativitatea - la nevoie impusă - pentru toți membrii societății organizate. Aceasta categorie conţine articole şi resurse juridice de interes, referate, legislaţie, răspunsuri juridice, teste de Drept.

StiuCum Home » DREPT » criminologie
Trimite articolul prin email Balistica judiciara : Criminologie Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Balistica judiciara



Balistica judiciara



I.            Notiuni generale despre armele de foc.

Balistica judiciara este o parte a criminalisticii care elaboreaza metodele si mijloacele tehnico-stiintifice de studiere a armelor de foc, a munitiilor acestora si a urmelor impuscaturii, in vederea identificarii armei cu care s-a tras.




Orice arma de foc are 3 parti principale:

a)      Teava, care asigura precizia de bataie si daca este ghintuita imprima pe proiectil urme importante pentru identificarea armei.

b)      Mecanismul de tragere, constand din: inchizator, percutor, camera de explozie, ejector si gheara extractoare. Aceste piese lasa pe tuburile arse urme utile la identificarea armei.

c)      Patul sau manerul are rolul de a usura folosirea armei. Pe el se imprima urmele digitale ale persoanei care trage cu arma.

Operatii pregatitoare pentru realizarea impuscaturii: introducerea cartusului in camera de explozie unde este inchis cu inchizatorul astfel incat sa nu aiba joc; prin apasarea pe tragaci se pune in miscare cuiul percutor care loveste capsa; aceasta explodeaza si aprinde pulberea din cartus care arde cu mare degajare de gaze si preseaza proiectilul pe teava; ghinturile ii imprima o miscare de rotatie, proiectilul fiind aruncat cu o viteza de peste 900 m/s.

Din cauza fortei de atractie a pamantului si a rezistentei aerului proiectilul se deplaseaza pe o linie curba numita traiectorie; aceasta are 2 faze: ascendenta si descendenta.

Clasificarea armelor:

Dupa lungimea tevii:

a)      cu teava lunga (50- 70 cm)

b) cu teava medie (20 – 50 cm)

c) cu teava scurta (6 – 20 cm)

Teava armei are influenta asupra distantei si preciziei de bataie.

Armele cu teava lunga sunt carabinele si armele de vanatoare; din categoria armelor cu teava mijlocie fac parte pistoalele-mitraliera. Armele cu teava scurta desi au distanta de actiune si precizia de bataie mult  inferioara, intrucat sunt mai usor de purtat si de ascuns, cu ele se comit cele mai multe infractiuni. Acestea sunt pistoalele (semiautomate) si revolverele (cu repetitie).

2. Dupa suprafata canalului tevii:

- arme cu teava lisa: armele de tir, majoritatea celor de vanatoare; ele sunt raspandite in randul populatiei civile;

- arme cu teava ghintuita; ghinturile sunt plinuri si goluri paralele ce strabat canalul tevii rasucindu-se sub forma de spirale; scopul lor tehnic este de a imprima glontului o miscare rotativa in jurul axei sale (elicoidala) pentru mentinerea sa cu varful inainte si strapungerea cu usurinta a aerului si a obiectelor prin care trece; ele difera de la o arma la alta facand posibila identificarea armei.

Calibrul:     - distanta milimetrica intre doua plinuri opuse diametral

- la armele de vanatoare cu teava lisa este un numar abstract si invers proportional cu diametrul tevii. El este dat de numarul de bile confectionate pentru diametrul tevii dintr-un pfund de plumb (aprox. 0,5 Kg).

3.Dupa modul de functionare: neautomate, semiautomate si automate.

4.Dupa destinatie: de lupta, sportive, de vanatoare, de aparare apropiata, cu destinatie speciala (de start, semnalizare).

5.Dupa fabricatie: arme de fabrica, produse in serie, de constructie proprie (rudimentare) si transformate (teava retezata, patul retezat) in vederea ascunderii cu usurinta.


II.         Munitiile armelor de foc se numesc cartuse si se deosebesc intre ele in functie de caracteristicile canalului tevii armelor pentru care sunt destinate si in functie de calibrul acestora.

Pentru criminalistica prezinta importanta deosebirea dupa caracteristicile canalului tevii:

cartuse pentru arme cu teava ghintuita

cartuse pentru arme cu teava lisa



Cartusele armelor cu teava ghintuita sunt prevazute pentru anumite arme chiar din momentul fabricarii; toate au aceleasi parti componente: glontul, tubul, capsa si pulberea:

a)      Glontul este acea parte a cartusului care prin proiectare creeaza efectul urmarit, al impuscaturii.

Pentru a ajunge la distante mari se fabrica dintr-un metal greu (plumb) si are forma aerodinamica. Plumbul fiind maleabil este imbracat intr-o camasa protectoare din fier, otel, cupru etc. care ii confera glontului putere de penetrare.

b)      Tubul uneste intr-un intreg toate elementele acestuia fiind si magazia materialului inflamabil si exploziv.

c)      Capsa se afla in rozeta tubului; contine substanta exploziva (fulminat de mercur sau stibiat de plumb) care explodeaza prin lovire si aprinde pulberea.

d)      Pulberea sau praful de pusca poate fi:

neagra

coloidala

Cartusele armelor cu teava lisa au aceleasi parti componente la care se adauga bura si rondela.

a)      proiectilul consta din alice, mitralii si glont; pana la 5,5 mm diametru proiectilele se numesc alice iar peste acest diametru mitralii; glontul poate fi: breneke, ideal, bila;

b)      tubul este fabricat de obicei din carton presat cu rozeta metalica

c)      capsa utilizata poate fi schimbata in caz de folosire a tubului

d)      pulberea mai des utilizata este cea cu fum

e)      bura se confectioneaza din pasla si desparte pulberea de proiectile; daca e gasita la locul faptei este utila la determinarea calibrului cartusului

f)        rondela este fabricata din carton presat si se afla la gura tubului pentru a impiedica iesirea proiectilelor din cartus.

Urmele armei imprimate pe munitie

a)      La armele cu teava ghintuita pe glont se imprima urmele macroreliefului  si microreliefului. Urmele lasate de ghinturi se prezinta sub forma de striatii paralele vizibile cu ochiul liber. Prin ele se stabilesc: numarul ghinturilor, directia si unghiul de rasucire, distanta dintre plinuri si latimea plinurilor. Aceste date indica sistemul armei.

Urmele microreliefului canalului tevii se prezinta tot sub forma de striatii paralele datand din timpul fabricarii armei. Ele nu sunt vizibile cu ochiul liber; alte caracteristici se mai formeaza in timpul utilizarii armei.

Urme utile pentru identificare sunt create pe munitii de alte piese ale armei: percutor, inchizator, gheara retractoare etc.

b)      La armele cu teava lisa prezinta interes urma percutorului.


Urmele impuscaturii

a)      Urmele proiectilului in corpul uman au urmatoarele caracteristici: glontul formeaza orificiul de intrare cu minus tesut; pe marginile orificiului de intrare se formeaza inelul de stergere (vaselina, funingine etc.) inelul de metalizare creat la intrarea in tesutul osos; canalul de forma unui trunchi de con cu baza mare in directia miscarii.



b)      In functie de distanta de tragere pe corp raman si alte urme:

Cand teava este lipita orificiul de intrare este mai mare decat calibrul glontului iar marginile sunt sfartecate de actiunea gazelor; poate aparea inelul de contuzie din cauza reculului.

Cand teava este la 5 – 10 cm distanta, lipseste inelul de contuzie dar apare “tatuajul impuscaturii” format din reziduuri intrate in epiderma.

Cand  distanta depaseste actiunea gazelor si a flacarii orificiul de intrare este aproape egal cu calibrul glontului iar firicelele de pulbere nearsa sunt dispersate mai mult.

In tragerile de la distante mari lipsesc urmele factorilor suplimentari.

c)      Caracteristicile urmelor impuscaturii create de glont pe diferite obiecte in raport de natura lor si distanta de tragere.

orificiile de intrare in sticla sunt ceva mai mari decat calibrul glontului iar in jurul lor se afla fisuri radiale si concentrice.

orificiile in lemn sunt mai mici decat calibrul glontului iar cele de iesire mai mari

orificiile in metal au diametrul apropiat de calibrul glontului cu marginile impinse inainte.

d)      In tragerile de la distante mici in jurul orificiilor de intrare se imprima factorii suplimentari ai impuscaturii: reziduurile impuscaturii (pulberea arsa si nearsa) care actioneaza pana la 2,5 m; funinginea pana la 30 cm; flacara pana la 30 cm; gazele pana la 10 cm.

Cercetarea locului faptei in infractiunile comise cu arme de foc.

Activitati imediate:

delimitarea locului faptei si impiedicarea patrunderii curiosilor;

daca victima este in viata se iau masuri de salvare;

perceperea locului faptei si a obiectelor din campul infractional;

constatarea urmelor mai insemnate;

descoperirea armelor corp-delict;

extragerea gloantelor din obiectele tinta;

ridicarea si ambalarea urmelor descoperite;

stabilirea locului din care s-a tras;

Expertiza balistico-judiciara : are ca obiect examinarea armei, munitiei si obiectelor pe care raman urmele de gloante, alice sau mitralii.







Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2021 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact