StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Protejeaza-ti interesele
DREPT

Dreptul reprezintă un ansamblu de reguli de comportare în relațiile sociale, al căror principal caracter este obligativitatea - la nevoie impusă - pentru toți membrii societății organizate. Aceasta categorie conţine articole şi resurse juridice de interes, referate, legislaţie, răspunsuri juridice, teste de Drept.

StiuCum Home » DREPT » criminologie
Trimite articolul prin email Identificarea persoanelor dupa urmele formate de corpul uman : Criminologie Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Identificarea persoanelor dupa urmele formate de corpul uman



IDENTIFICAREA PERSOANELOR DUPA URMELE FORMATE DE CORPUL UMAN






Aspecte introductive


Notiunea de urma a infractiunii


Majoritatea faptelor apartinand oamenilor se reflecta in transformarile produse in mediul in care se desfasoara. La fel, orice act ilicit produce transformari obiectivate, sub raport criminalistic, in urme ale infractiunii.

Potrivit principiului enuntat mai sus si unanim admis in literatura de spe­cialitate, prin urma a infractiunii se intelege orice modificare inter­venita in conditiile savarsirii unei fapte penale, intre fapta si reflectarea ei materiala existand un raport de cauzalitate.


Domeniul tehnic al investigatiei criminalistice care se ocupa cu cercetarea urmelor este cunoscut si sub denumirea de TRASEOLOGIE. In sensul sau larg, asa cum a fost consacrat, termenul traseologie circumstantiaza indeosebi examinarea urmelor create prin reproducerea constructiei exterioare a corpurilor sau obiectelor (urme de maini, de picioare, urme ale instrumentelor de spargere, ale armelor s.a.). In sens restrans, examinarile traseologice vizeaza urmele de instrumente sau agenti vulneranti.


Criterii de clasificare a urmelor infractiunii


Clasificarea generala a urmelor faptelor penale se face dupa o serie de criterii, care difera in functie de factorii sau elementele de diferentiere avute in vedere de autorii de specialitate, de des­tinatia sau de intinderea lucrarii in care sunt abordate, precum si de impor­tanta ei pe plan teoretic si practic.

In esenta, criteriile generale de clasificare a urmelor sunt cele de mai jos.


Factorul creator de urma. Raportat la acest prim criteriu, factorii care au deter­minat aparitia urmei pot fi diversi: corpul omului, obiecte sau instrumente, animale, fenomene cum sunt incendiul, explozia.


Tipul sau natura urmei. In functie de acest al doilea criteriu general, clasi­ficarea poate fi realizata in functie de mai multe repere, cum ar fi, de pilda, cele al vizibilitatii, ori al marimii. Astfel:

Urme care reproduc forma suprafetei de contact a obiectului cre­ator, ca de exemplu, urmele de maini, de picioare, urmele instrumentelor de spargere, ale mijloacelor de transport etc.

Urme sub forma de pete sau resturi de materii organice si anorganice

Urme vizibile si urme latente ultimele invizibile cu ochiul liber sau foarte putin vizibile, s.a.



Modul de formare a urmelor. Acest criteriu are in vedere, pe de o parte, raportul de miscare in care se afla la un moment dat obiectul creator si obiectul primitor de urma, iar, pe de alta parte, locul in care se fixeaza urma pe obiectul primitor (la suprafata sau in adancime). Astfel:

Urme statice, create prin atingere, apasare sau lovire.

Urme dinamice, formate ca rezultat al miscarii de transl 151c21b atie, de alu­necare a unei suprafete peste alta.

Urme de suprafata ce se pot prezenta in doua variante: urme de stratifi­care, si urme de destratificare.

Urme de adancime specifice suporturilor sau obiectelor primitoare de urma cu un anumit grad de plasticitate.


Identificarea dactiloscopica; tehnici de cercetare a urmelor papilare


Consideratii preliminare privind desenele papilare


Desenele papilare, specifice pielii corpului omenesc, aflate la nivelul dege­telor, palmei si talpii piciorului (planta), cunoscute sub denumirea de dermato­glife, sunt formate din sistemul liniilor paralele ale crestelor papilare, separate intre ele de santurile papilare.

Domeniul din criminalistica care se ocupa cu studiul desenelor papilare este denumit Dactiloscopie.


Proprietatile desenului papilar. Impunerea desenului papilar printre cele mai valoroase si importante ele­mente de identificare a persoanei se datoreste urmatoarelor proprietati:

Unicitatea desenului papilar Dese­nele papilare se deosebesc intre ele prin forma si prin detalii caracteristice.

Fixitatea desenului papilar este o alta proprietate care consta in mentine­rea formei si detaliilor caracteristice ale desenului papilar de la for­marea sa, in luna a 6-a de viata intrauterina, si pana la moartea persoanei.

Inalterabilitatea reprezinta o alta proprietate esentiala, determinata de faptul ca, in mod normal, un desen papilar nu poate fi modificat sau inlatu­rat.


Clasificarea desenului papilar. Desenele papilare sunt caracterizate de forme variate. Din aceasta cauza s-a impus impartirea lor pe categorii, grupe sau tipuri, clasificare determinata de necesitatea realizarii unui sistem simplu si eficace de inregistrare, in vederea identificarii lor ulterioare.

Primul criteriu il reprezinta regiunea anatomica a corpului pe care o ocupa, res­pectiv regiunile digitala, palmara sau plantara. In functie de locul pe care il ocupa, desenele papilare ale mainii sunt structurate dupa cum urmeaza:

Regiunea digitala si regiunea palmara cu zonele palmara, tenara si hipotenara.

Crestele papilare care alcatuiesc structura desenului falangetei formeaza, de regula, trei zone:

Zona bazala, zona centrala sau nucleara, zona marginala.

Al doilea criteriu, raportat si la cel de mai sus, este impus de forma desenului din zona centrala si de pozitia si numarul deltelor, dupa cum urmeaza:



Desenele adeltice sau de tip arc, lipsite de zona centrala, desene monodeltice sau de tip lat, desene bideltice sau de tip cerc.


Detaliile caracteristice ale desenului papilar. Pe langa particularitatile de forma ale desenelor papilare, a caror contributie in procesul identificarii se reduce la stabilirea genului sau grupului din care face parte degetul unei persoane, amprenta digitala contine si o serie de puncte caracteristice sau detalii, de natura sa permita identificarea certa a individului.

Potrivit teoriei si practicii criminalistice dactiloscopice, atat din tara noastra, cat si din strainatate, au fost stabilite un numar de aproximativ 12 de tipuri de detalii.


Cercetarea si interpretarea la fata locului a urmelor de maini


Consideratii privind formarea urmelor de maini. Operatia complexa de descoperire, revelare, fixare si ridicare a urmelor de maini de la fata locului se realizeaza inca de la inceputul cercetarii, in functie de modul in care s-au format aceste urme.

Urma papilara, indiferent ca este a degetelor, a palmei sau a intregii maini, se formeaza prin contactul direct al acesteia, fie cu o suprafata, fie cu un obiect oarecare. In functie de modul de formare, ele se pot prezenta astfel:

Urme de maini statice sau dinamice Valoarea cea mai mare pen­tru identifi­carea persoanei o au, bineinteles, urmele de maini statice, intrucat reusesc sa redea cu claritate desenul papilar si detaliile sale caracteristice.

Urme de suprafata sau de adancime, in functie de plasticitatea supor­tului primitor de urma. De exemplu, urmele formate in chit moale, in ceara, in plastilina, in vopsea neuscata s.a. se formeaza in adancime, spre deosebire de ur­mele lasate pe o suprafata dura, de genul sticlei, care sunt de suprafata.

Urme de maini vizibile sau latente, intalnite de regula, la urmele de suprafata formate prin stratificare. Urmele de maini latente, contrar apa­rentelor, sunt in marea majoritate a cazurilor de o calitate mai buna decat urmele vizibile.

Spre deosebire de urmele latente, urmele vizibile pot determina unele greutati in cercetare. Pe de o parte, acestora le este caracteristic, in numeroase cazuri, un anumit grad de imbacsire, de acoperire a detaliilor cu substanta depusa (sange, grasime, murdarie). Pe de alta parte, substanta impregnata in santurile papilare nu numai ca determina estompa­rea crestelor, dar poate for­ma ea insasi o urma ce va reflecta traseele santurilor, nu ale crestelor, astfel incat pe obiect apare imaginea negativa a amprentei papilare.


Descoperirea urmelor de maini. Descoperirea urmelor unei infractiuni presupune, in primul rand, o cautare sistematica a lor, in functie de natura locului si de modul de savarsire a faptei. Din cauza diversitatii deosebite de situatii, de impre­jurari privind maniera de comitere a infractiunii, nu pot fi date retete absolute de descoperire a urmelor.


Stabilirea vechimii urmelor de maini. Determinarea vechimii urmelor de maini reprezinta o problema importanta de care se tine seama atat in procesul descoperirii, cat si in cel al revelarii urmelor crestelor papilare.

Sub raport tehnic criminalistic, determinarea vechimii urmelor nu presupune o operatie distincta, ci o folosire selectiva a unor procedee de revelare, pe mici porti­uni, care sa ofere indicii asupra acestora.


Procedee de revelare a urmelor de maini latente. Descoperirea urmelor papilare, revelarea acestora, poate fi caracterizata drept unul dintre cele mai dinamice domenii ale tehnicii criminalistice, sub raportul perfectionarii stiintifice.

Revelarea prin metode fizice. Revelarea prin metode fizice consta in pulveri­zarea de prafuri sau pudre cu granulatie foarte fina - de aici si denumirea de prafuire (pudrare), pe obiectul ori suprafetele purtatoare de urme.

Substantele sau amestecul de substante folosite in revelare, pe langa fine­tea lor, trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

sa fie in contrast de culoare cu suportul pe care s-a format urma.

sa prezinte o aderenta selectiva, numai la materia din urma.

Materialele si modalitatile de revelare sunt prezentate in cursul de baza.


Revelarea prin metode chimice Metodele chimice de revelare a urmelor papilare latente se bazeaza pe re­actia dintre anumite substante chimice si compo­nentele transpiratiei (saruri, aminoacizi etc.). In functie de particularitatile lor, aceste metode pot fi struc­turate astfel:

- O metoda folosita curent in practica, consta in revelarea cu vapori de iod.

- Revelarea cu reactivi chimici propriu-zisi, de genul ninhidrinei, nitratului de argint s.a.

Revelarea urmelor de maini pe pielea umana Revelarea urmelor de maini pe pielea umana - de neconceput pana acum cativa ani - este in prezent posi­bila, tot datorita unor reactii chimice, care dau cele mai bune rezultate.

Revelarea prin metode optice Revelarea prin metode optice se constituie ca un ansamblu de metode noi in materie, bazate pe tehnici de varf, aplicate la specificul descoperirii urme­lor papilare. Dintre acestea, un loc prioritar il detine folosirea laserului.


Fixarea si ridicarea urmelor de maini. A doua etapa a cercetarii urmelor de maini, dupa descoperirea si revelarea lor, ca, de altfel, a intregii categorii de urme descoperite la fata locului, este destinata fixarii si ridicarii lor.

Sub raport procedural, principalul mijloc de fixare a urmelor il re­pre­zinta procesul-verbal.

Sub raport tehnic criminalistic, fixarea presupune, in primul rand, fotografi­erea urmelor atat in cadrul ambiantei generale a locului faptei, cat si in calitatea lor de obiecte principale, insistandu-se asupra redarii cu claritate a detaliilor caracte­ristice.

Ridicarea urmelor de maini, alaturi de fotografiere, care ramane princi­palul mijloc de ridicare, se poate realiza fie prin transferarea pe pelicula adeziva speciala, fie prin efectuarea unui mulaj. Ridicarea vizeaza insa si obiectele mici, transportabile, care sunt purtatoare de urme.

Transportarea obiectelor purtatoare de urme impune respectarea unor cerinte de manipulare si ambalare vizand prevenirea distrugerii sau altera­rii urme­lor.


Interpretarea la fata locului a urmelor de maini. O operatie importanta, efectuata de insusi organul judiciar, este interpretarea urmelor descoperite la fata locului. Interpretarea realizata si cu concursul specialistului criminalist, are drept scop obtinerea unor informatii preliminare asupra obiectului creator de urma sau a persoanei infractorului, a activitatilor desfasurate de acesta, ca si a succesiunii operatiilor.




Expertiza criminalistica a urmelor de maini


Posibilitati oferite de expertizele dactiloscopice. Expertiza dactiloscopica reprezinta etapa finala a activitatii de clarificare a aspectelor legate de formarea urmelor de maini la fata locului, de obtinere de informatii privind persoana, precum si de stabilire a raportului dintre urma si activitatea infractionala. In prezent, posi­bilitatile stiintifice oferite de expertizele dactiloscopice in examinarea urmelor de maini sunt multiple.

Daca expertului i se prezinta numai urma (eventual obiectul purtator de urma) ridicata la fata locului, acesta are posibilitatea sa stabileasca, printre altele, de la ce mana provine (dreapta sau stanga), regiunea mainii sau dege­tul care a for­mat-o, care este vechimea urmei si daca aceasta contine suficiente ele­mente de identificare etc.

In cazul in care expertului i se prezinta si impresiunile digitale luate persoanei suspecte, ori cele existente in cartoteca dactiloscopica, se poate sta­bili, pe baza punctelor coincidente, daca urma si impresiunea sunt formate de acelasi deget, deci de aceeasi per­soana.

Asa cum am mentionat anterior, aria posibilitatilor expertizei dactiloscopice s-a largit considerabil, conturandu-se un domeniu relativ distinct: expertiza ur­melor de maini lasate pe corpul uman.

Amprentarea cadavrelor prezinta, in mod firesc, anumite particularitati, din cauza proceselor specifice putrefactiei, rigiditatii cadaverice, mumificarii si des­hidratarii.


Efectuarea examenului dactiloscopic comparativ. Examenul comparativ al urmelor si impresiunilor impune folosirea unei aparaturi diverse, de tipul lupei dactiloscopice, al lupei binoculare de cap, al aparatelor de proiectie de tip Faurot sau Zeiss. In prezent, pentru efectuarea examenelor dactiloscopice comparative se apeleaza la tehnica si sistemele AFRS (Automatic Fingerprint Recognition System) sau AFIS (Automatic Fingerprint Identification System).

Pentru stabilirea identitatii este necesar ca examenul comparativ sa scoata in evidenta un numar minim de detalii sau puncte caracteristice, capabil sa con­duca la o concluzie certa de identificare. Cu toate ca nu exista o regula generala privind numarul acestor detalii, el variind pe plan mondial intre 8 si 17, la noi in tara s-a impus in practica asa-numita regula a celor “12 puncte coincidente”.



Cercetarea criminalistica a urmelor de picioare


Consideratii preliminare privind urmele de picioare


Urmele de picioare reprezinta o alta categorie importanta de urme create inevi­tabil la locul faptei. Cu toate acestea, ele sunt descoperite sau folosite in cercetarea de identificare relativ mai rar, considerandu-se ca au mai putine posibilitati de individu­alizare, din cauza numarului relativ redus de elemente caracte­ristice, cu exceptia celor specifice crestelor papilare de pe talpa piciorului.


Clasificarea urmelor de picioare. Din categoria urmelor de picioare, in acceptiunea sa larga, fac parte ur­mele plantei piciorului (ale piciorului gol), urmele piciorului semiincaltat sau urmele de ciorapi, precum si urmele de incaltaminte.

Urmele plantei piciorului, respectiv formate de piciorul descaltat, sunt cele mai valo­roase pentru individualizare, intrucat amprenta plantara (am­prenta talpii piciorului) pot servi la o identificare certa a indivi­dului, echivalenta cu identificarea bazata pe ampren­tele digitale.

Urmele piciorului semiincaltat sau ale ciorapilor reproduc forma generala a plantei piciorului, a regiunilor sale si a tesaturii.

Urmele de incaltaminte, daca sunt formate in conditii corespunzatoare (cum ar fi, de pilda, urmele statice, de adancime, in pamant moale), pot re­flecta elemente caracte­ristice utile identificarii, desi prezinta elemente parti­culare mai putine.


Formarea urmelor de picioare. Urmele de picioare se formeaza in condi­tii relativ apropiate urmelor de maini, in sensul ca pot fi intalnite sub forma statica sau dinamica, de supra­fata sau de adancime, vizibile sau latente. De asemenea, ele se intalnesc fie sub forma izolata, mai ales daca ne raportam la calitatea lor, fie sub forma unei carari de urme.


Cercetarea criminalistica la fata locului a urmelor de picioare


Descoperirea urmelor de picioare. Datorita naturii lor – avem in vedere inevita­bilitatea lor si locul in care se pot forma – urmele de picioare se inscriu in categoria urmelor care se cauta printre primele la fata locului.

Descoperirea presupune, cu prioritate, cercetarea suprafetelor pe care este posibil sa se calce (parchet, linoleum, covoare, sol s.a.), cu atat mai mult cu cat pe suprafetele mentio­nate pot fi descoperite si alte categorii de urme, cum sunt, de exemplu, fire de par, urme organice si anorganice, diverse resturi de materiale si, bineinteles, microurme.

La cautarea urmelor de picioare nu trebuie neglijat faptul ca aceasta activitate poate fi asociata cu cautarea si prelucrarea urmelor de miros de catre cainele de urmarire, urmele olfactive putand suplini lipsa elementelor de identificare din urmele propriu-zise de picioare.


Fixarea si ridicarea urmelor de picioare. In procesul-verbal de cercetare la fata locului se procedeaza la o descriere detaliata a numarului si tipurilor de urme de picioare descoperite, a formei si particularitatilor acestora, a naturii suportului in care s-au format, precum si a elementelor cararii de urme, daca ele exista.

Fotografierea urmelor de picioare, impune, pe de o parte, fixarea imaginii de ansamblu a grupului de urme, in scopul redarii elementelor mer­sului persoanei, iar, pe de alta parte, fixarea imaginii urmei care contine cele mai multe si mai clare elemente de individualizare a obiectului creator.

Ridicarea prin mulaj a urmei formate in adancime este o etapa importanta a cercetarii, care se desfasoara imediat dupa fotografierea si, eventual, dupa desenarea ur­mei pe o coala de calc, asezata pe o bucata de geam, deasupra urmei.


Particularitati in cercetarea cararii de urme. Cararea de urme constituie, de asemenea, obiectul unei cercetari atente la fata locului, datorita reflectarii unor caracteristici individuale ale persoanei.

Principalele elemente ce caracterizeaza o carare de urme sau mersul unei per­soane sunt urmatoarele:

directia de miscare

linia mersului



latimea pasului.


Interpretarea la fata locului. Interpretarea urmelor de picioare priveste atat urmele luate izolat, cat si intreaga carare de urme. Astfel, din interpretarea unor urme izolate, pot fi desprinse date privind numarul persoanelor, sexul, talia si varsta, greutatea aproximativa, viteza de deplasare etc.


Expertiza criminalistica a urmelor de picioare

Problemele principale pe care le poate rezolva expertiza criminalistica a urmelor de picioare, indiferent daca este vorba de urma piciorului gol ori de cea a incalta­mintei, sunt in functie de faptul daca expertului i se trimite spre examinare numai urma (in sensul mulajului, fotogramei sau desenului) ridi­cata de la fata locului, sau si urma si modelele tip de comparatie (printre care incluzand si incaltamintea ridi­cata de la persoanele suspecte). Astfel:


Daca expertului i se trimite numai urma, acesta poate sa solutioneze urmatoarele probleme: determinarea sexului, varstei, taliei si greutatii aproxi­mative a persoanei, particularitatile anatomo-patologice, mecanismul de for­mare si vechimea urmei, alte date rezultate din interpretarea elementelor cararii de urme.


In ipoteza in care expertului i se pun la dispozitie modele de comparatie, respectiv impresiunea plantei piciorului sau incaltamintea sus­pecta, se poate ajunge la identificarea persoanei sau obiectului creator de urma.


Cercetarea urmelor de dinti si de buze si ale altor parti ale corpului uman


Investigarea odontologica judiciara

Aspecte generale. Urmele de dinti fac parte din categoria acelor urme care ofera o baza sigu­ra de identificare, atat sub raport criminalistic, cat si medico-legal, datorita unor caracteristici ale formei, dispunerii si particularitatilor prezentate de fiecare dinte, indeosebi dupa varsta de 25 ani, cand intreaga dantura este for­mata. Astfel, latimea dintilor, pozitia si distanta dintre ei, uzurile, eventua­lele lipsuri, diverse afectiuni (carii), tratamente si lucrari stomatologice s.a., ofera suficiente elemente de identificare a persoanelor.

Fireste ca este posibila, fara dubiu, si identificarea persoanelor adulte, dupa celelalte caracteristici prezen­tate de forma si dispunerea fiecarui dinte.


Cercetarea la fata locului a urmelor de dinti. La locul faptei, urmele de dinti se intalnesc pe diverse alimente sau fructe cu o consistenta si un grad de plasti­citate adecvat (margarina, unt, branza topita, ciocolata, mere). De asemenea, urmele dintilor se intalnesc pe corpul victimei si, in anumite cazuri, pe corpul agre­sorului.

Fixarea urmelor de dinti se face, in mod obisnuit, prin consemnarea in proce­sul-verbal si prin fotografiere, insistandu-se nu numai asupra detaliilor, dar si asupra pozitiei corpurilor purtatoare de urme fata de celelalte obiecte principale.


Expertiza odontologica. Expertiza urmelor de dinti sau expertiza odonto­logica poate oferi organu­lui judiciar raspunsuri la intrebari privind natura umana sau animala a urmei, sexul, varsta si tipul antropologic al persoanei, mecanismul de for­mare si caracteristicile dintilor reflectate de urma.


Cercetarea urmelor de buze


Consideratii generale. Importanta urmelor de buze in cercetarile crimina­listice a fost pusa in evidenta prin numeroase cercetari intreprinse atat in tara noas­tra cat si in straina­tate, cercetari prin care s-a demonstrat fundamentul stiintific al identificarii si pe baza acestor categorii de urme.

In mod firesc, urmele de buze se formeaza la contactul acestora cu diverse obiecte, prin depuneri de natura biologica (saliva), alimentara (grasimi, so­suri, sucuri) si cosmetica (rujuri, vaselina). Urmele se prezinta sub forma statica sau dinamica, pentru identificare fiind realmente utile urmele statice.


Cercetarea la fata locului a urmelor de buze. O astfel de cercetare necesita o cautare atenta si exigenta, intrucat ele se pot intalni nu numai pe obiectele cu care vin in contact firesc (pahare, cani, tacamuri, port-tigaret, pipa), dar si pe alte obiecte, inclusiv pe imbracaminte. Iata de ce nu trebuie neglijata cau­tarea lor chiar si pe hainele persoanelor sus­pecte, mai ales daca din modul de savarsire a infractiunii rezulta posibilitatea unui contact fizic intre victima si agre­sor.


Expertiza criminalistica a urmelor de buze. Expertiza urmelor labiale poate sa dea raspunsuri privind natura umana sau animala a urmelor, mecanismul de formare, vechimea urmei, varsta, sexul si tipul antropologic aproximativ al individului, care dintre buze (superioara sau inferioara) a lasat urma si daca aceasta prezinta suficiente elemente de identificare.


Cercetarea urmelor formate de alte parti ale corpului uman


Alaturi de urmele de maini, de picioare, de dinti si de buze, intalnite frecvent in cercetarile criminalistice, marea majoritate a parti­lor corpului uman este apta sa creeze urme, in contextul savarsirii unei fapte penale. Dintre acestea amintim, de exemplu, urechile, nasul, barbia, fruntea, fata in intregul ei, unghiile, partea exteri­oara a mainii si chiar intregul corp.

Pe langa conformatia ori elementele anatomice ale capului, ale ridurilor, cicatricelor, urme caracteristice de un gen aparte se pot forma si prin depune­rea de pudra, produse cosmetice sau farduri, intrebuintate cu precadere de fe­mei. Este vorba de urme de stratifi­care, statice sau dinamice, valoroase pentru identificarile de grup fiind, bineinteles, cele statice.


Aspecte de aprofundat

• Criterii de clasificare a urmelor infractiunii

• Proprietatile, clasificarea si detaliile caracteristice desenului papilar

• Descoperirea urmelor de maini la fata locului

• Modalitati de revelare a urmelor latente de maini (fizice, chimice, optice moderne)

• Ridicarea si interpretarea urmelor digitale

• Expertiza criminalistica a urmelor digitale

• Clasificarea si formarea urmelor de picioare

• Descoperirea, fixarea si ridicarea urmelor de picioare

• Cercetarea si interpretarea cararii urmelor de picioare.

• Cercetarea si interpretarea urmelor de dinti

• Expertiza odontologica judiciara

• Cercetarea urmelor de buze.







Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2021 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact