StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Protejeaza-ti interesele
DREPT

Dreptul reprezintă un ansamblu de reguli de comportare īn relațiile sociale, al căror principal caracter este obligativitatea - la nevoie impusă - pentru toți membrii societății organizate. Aceasta categorie conţine articole şi resurse juridice de interes, referate, legislaţie, răspunsuri juridice, teste de Drept.

StiuCum Home » DREPT » criminologie
Trimite articolul prin email Interpretarea delincventei fundamentat pe teoriile despre personalitate : Criminologie Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Interpretarea delincventei fundamentat pe teoriile despre personalitate



Interpretarea delincventei fundamentat pe teoriile despre personalitate




Perspectivele interpretative ale delincventei sunt:

psihologica




sociologica

juridica

psihistrica

De pe pozitia de abordare psihologica a delincventei se releva :

a-     insuficienta proceselor de asimilare a cerintelor si normelor sociale, omul aflandu-se intr-un deficit de socializare

b-    insuficienta adaptare la mediul social, la acestia relevandu-se neechivalenta intre maturizarea sociala si dezvoltarea personalitatii. Neechivalenta se realizeaza pe doua dimensiuni:

intre nivelul maturizarii intelectuale pe de-o parte si nivelul dezvoltarii afectiv motivationale si caracterial actionale pe de alta parte

intre dezvoltarea intelectuala si dezvoltarea judecatilor sentimentale si morale

In aceste dimensiuni comportamentul delincvent se identifica prin:

1- instabilitate emotiv-actionala

2- inadaptare sociala

3- cautarea satisfactiei materiale si morale prin delict

4- duplicitatea comportamentului delincvent


1.Instabilitatea emotiv-actionala

Este caracteristica generatoare a unui profil al personalitatii ce face posibil un comportament delincvent. Aceasta trasatura mnu este identificata in exclusivitate la delincventi. Si la comportamentul conformist pot aparea cazuri de instabilitate emotiva dar reactiile emotiv-active sunt preponderente si stabile. Studiile si cercetarile in domeniu sunt determinate de mediul ambiant si de sistemul de valori etico-sociale. Comportamentele nonconformiste, adica delincvente, se identifica la oameni cu experienta negativa in educatie. Acestia sunt instabili emotiv-afectiv, cu reactii discontinue si inconsistenta fata de stimuli.


2. Inadaptarea sociala

Semnaleaza insuficienta adaptare sociala determinata de carente educative si socio-afective. Au o influenta importanta grupurile in care este pozitionat delincventul. Implicarea carentelor educative care afecteaza dezvoltarea maturitatii sociale a fost analizata prin teoria disociabilitatii care releva urmatoarele repere:- neacceptarea colectivitatii, a societatii;- falsa perceptie sociala a celor din jur; - lipsa anticiparii si evaluarii adecvate a consecintelor faptelor comise;- respingerea rolului social acordat inainte de a deveni delincvent , rol pe care il pretindea colectivitatea.


3. Cautarea satisfactiei materiale sau morale prin delict/infractiune

Este faptul social nociv care se explica prin exercitarea unei influente mai mari ai excitantilor din mediul fizic si ambiant decat la ceilalti indivizi. Stimularea excesiva provine din sensibilitatea deosebita a infractorului cat si din forta specifica pe care o realizeaza un stimul. Aceasta situatie exista in conditiile in care lipsesc inhibitiile in dimensiune sociala.


4. Duplicitatea caracterului delincvent

Aceasta trasatura evidentiaza caracterul simulant al delincventului. Delincventul constient de caracterul antisocial, distructiv al faptelor sale, disimuleaza comportamentul pentru a scapa de sub contolul grupului in care este pozitionat si al autoritatilor.


Predelincvential si delincvential, delincventul poate juca rolul omului cinstit, cu preocupari care nu au legatura cu actul delincvent. La nivelul proceselor psihice, mecanismele care genereaza comportamentul delincvent se descifreaza prin motivatie cu atributele ei: mobilul si scopul. Aceasta explicatie este posibila deoarece actiunile deliberate ale omului pornesc de la motive si sunt orientate scopuri. Mai mult, activitatea psihica in ansamblu se desfasoara presupunand permanent  stari de activare, trebuinte si asteptari. Din perspectiva psihologica se subliniaza ca, desi majoritatea motivelor sunt dobandite, ele sunt cauzele interne ale conduitei, de aceea motivul se cere inteles ca imbold ori sistem de presiune interna, raspunzatoare de actiunile si actele de conduita umana. Actiunea omului porneste dupa aparitia unor impulsuri sau stimuli care devin trebuinte. Impulsurile si stimulii sunt surse de activitate. Functie de directia sursei motivationale a delincventei s-au conturat motive exogene extrinseci si motive endogene intrinseci. Motivele exogene isi au sursa in influenta sociala exercitata asupra omului. Tot aici se pot include si ceea ce putem numi motive altruiste care duc individul spre delincventa cu scopul de a realiza beneficii pentru un tert. (ex- actele de terorism).



Motivele endogene intrinseci ca generatoare de delincventa isi au sursa in interioritatea fiintei umane. Se considera ca interioritatea reactiilor emotionale primare, cum ar fi frica, mania, atractia sexuala si chiar foamea, este posibil sa genereze un comportament violent. La nivelul personalitatii se considera ca imaturitatea intelectiva si afectiva genereaza comportamente delincvente. Prin imaturitate intelectuala se intelege o capacitate redusa pentru stabilirea unui raport relational intre castiguri si pierderi in cazul proiectarii si realizarii unui act delincvent .



Tipologizarea infractorilor de pe pozitii psihologice


Un criteriu pentru tipologizarea infractorilor sunt modalitatile in care personalitatea infractorului genereaza comportamentul delincvent. Avand in vedere acest criteriu, delincventii se clasifica in :

-criminali socializati

- criminali nevrotici

- criminali psihotici

- criminali sociopati


Criminalii socializati- prezinta tulburari puternic emotionale. In urma impactului cu medii delincvente are loc o socializare negativa. Acesta invata reguli si asimileaza valori ale grupului delincvent.

Criminalii nevrotici- sunt cei care comit acte delincvente datorita pulsiunilor nevrotice. Acestia constientizeaza ca exista ceva rau in gandirea si comportamentul lor. Principalul simptom al nevroticilor este anxietatea si sunt predispusi la comiterea unor infractiuni de tipul cleptomaniei si piromaniei.

Criminalii psihotici- au o personalitate puternic destructurata. Percep complet distorsionat mediul social. Ei comit in special acte violente cu mobil bizar, fara sens.

Criminalii sociopati sunt cei care se caraccterizeaza printr-o personalitate egocentrista. Compasiunea lor fata de altii este limitata sau inexistenta. Frecventa ridicata a sociopatilor in randul delincventilora atras atentia specialistilor care au analizat personalitatea acestora, concluzionand cu un set de caracteristici care ii individualizeaza dupa cum urmeaza:

o buna inteligenta si farmec superficial

absenta iluziilor si a altor semne ale gandirii irationale (deci gandesc logic)

absenta nervozitatii sau a manifestarilor psiho-nevrotice, fiind chiar imuni la anxietate si la neliniste

sunt instabili- uneori se descotorosesc de bunurile realizate intr-o maniera iresponsabila

neadevarul, minciuna, nesinceritatea, promisiunile,oricat de solemn ar fi facute nu sunt respectate, mintind cu dezinvoltura si convingere

lipsa remuscarii sau a rusinii- ei au o viata plina de acte imorale

comportament antisocial motivat inadecvat

repeta compulsiv esecurile neanvatand din experienta

egocentrism patologic si incapacitate de a iubi desi afiseaza afectiunea. Ei nu pot intretine relatii interpersonale de durata bazate pe afectivitate

incarcatura emotionala saraca a relatiilor afective



comportament bizar si imprevizibil asociat cu consum de alcool si droguri, sub influenta carora devine foarte agresiv si distructiv

tendintele de suicid la acestia sunt foarte rare

viata sexuala defectos integrata

esec in a urma o cale in viata


Din perspectiva psihiatrica analiza comportamentului delincvent a fost efectuata de Victor Dragomirescu si concluzioneaza ca afectiunile psihiatrice sunt implicate in comportamentele delincvente. Acesta, pe langa personalitatea individului matur, nomal, distinge tipuri de personalitati care contureaza comportamente delincvente. Personalitatea nevrotica prezinta particularitati de inadaptare prin instabilitate si intoleranta. Se constata ca prezinta conduita agresiva si uneori ii este teama de propria violenta. Personalitatea dizarmonica sau psihopatica prezinta urmatoarele particularitati:

-comportament delincvent prin inadaptare sociala

-comportament delinctual polivalent

-spontaneitatea in actiunile delincvente care nu decurg din incapacitatea de deliberare ci din cea de satisfacere imediata a pulsiunilor instinctiv emotionale. Acest tip de personalitate are o agresivitate exacerbata. Are rol de inductor negativ, tendinta de bravare si de simulare.

Personalitatea psihotica dezvolta o degradare a mecanismelor ce sustin functional viata psihica. Motivarea comportamentului este in esenta patologica si genereaza un grad inalt de periculozitate sociala. In randul psihoticilor cea mai grava forma de manifestare este comportamentul melancolicilor. Ei au o forma ambivalenta de agresivitate care merge de la pruncucidere la omucidere si de la mutilari la suicid. Un mare grad de periculozitate il prezinta si schizofrenicii paranoizi prin frecventa conduitelor deviante si actele agresive savarsite cu ferocitate. Acestia savarsesc infractiuni prin violenta, cu provocare de leziuni multiple, utilizand mijloace din cele mai diverse pentru a ataca. Personalitatea dementiala se contureaza prin regresiuni ale eficientei proceselor psihice. Se obiectiveaza prin conduite predominant agresive, impulsive si reactive.

Analiza caracteristicilor delincventilor cu afectiuni psihice prezinta importanta din perspectiva diferentierii comportamentului delincvent in raport cu existenta sau inexistenta responsabilitatii faptuitorului  in momentul savarsirii actului delincvent. Cand se ia in discutie problema responsabilitatii intra in discutie si problema discernamantului. Intelegerea celor doua concepte- responsabilitate si discernamant , au o mare importanta aplicativ practica. Intelegerea se realizeaza interdisciplinar din perspectiva psihologica, psihiatrica si juridica. Din perspectiva psihologica dar si psihiatrica se au in vedere aspectul intelectiv si aspectul volitiv.

Aspectul intelectiv exprima capacitatea persoanei de a intelege pericolul social al faptei comise, transgresarea normelor sociale si a urmarilor produse.

Aspectul volitiv exprima capacitatea aceleiasi persoane de a voi comiterea delictelor in vederea atingerii unor scopuri sau interese bine delimitate. Din perspectiva juridica raspunderea penala pentru delictul savarsit prevazut de catre legea penala reprezinta o capacitate psihologica care cuprinde atat aspectul intelectiv cat si cel volitiv. In absenta indicarii constientizate a celor doua aspecte, intelectiv si volitiv, in plan psihologic ne aflam in situatia unei incapacitati bio-psihice, iar in plan juridic ne aflam in situatia unei iresponsabilitati sau a lipsei de raspundere penala. Atat iresponsabilitatea cat si lipsa de raspundere penala sunt prevazute de legea penala. Incapacitatea bio-psihica se constata extrajudiciar de catre o comisie interdisciplinara : psiholog, psihiatru, medic legist, ce functioneaza in fiecare judet. Este organizata o comisie centrala care realizeaza o noua expertiza neuro-psihiatrica in conditiile in care, la nivel judetean prima expertiza este contestata. Stabilirea incapacitatii bio-psihice semnifica lipsa discernamantului in momentul savarsirii faptei. Lipsa discernamantului inlatura caracterul penal al faptei cu semnificatie de iresponsabilitate in comiterea faptei. Art 48 C.P. defineste iresponsabilitatea astfel: ½ Nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala daca faptuitorul in momentul savarsirii faptei fie din cauza alienatiei mintale, fie din alte cauze nu putea sa isi dea seama de actiunile sau inactiunile sale ori nu putea fi stapan pe ele.½ Deci legiuitorul obliga specialistii sa stabileasca post-actum discernamantul prin diagnosticarea capacitatii psiho-fizice sub aspect intelectiv si volitiv a faptuitorului din timpul comiterii faptei. Aceasta situatie se considera ca nu ar avea validitate stiintifica, deoarece la baza expertizei sta o constatare post-factum. Se argumenteaza ca diagnosticul dat nu vizeaza personalitatea faptuitorului in contextul social in care s-a comis actul delincvent. 










Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2021 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact