StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Ajutorul de care ai nevoie. Cand ai nevoie cel mai multe de el!
DREPT

Dreptul reprezintă un ansamblu de reguli de comportare în relațiile sociale, al căror principal caracter este obligativitatea - la nevoie impusă - pentru toți membrii societății organizate. Aceasta categorie conţine articole şi resurse juridice de interes, referate, legislaţie, răspunsuri juridice, teste de Drept.

StiuCum Home » DREPT » drept administrativ
Trimite articolul prin email Incetarea raportului juridic de serviciu : Drept administrativ Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Incetarea raportului juridic de serviciu



INCETAREA RAPORTULUI JURIDIC DE SERVICIU



1. Consideratii generale despre incetarea raportului de serviciu




al functionarului public


In Dreptul muncii, sediul materiei se regaseste in Capitolul V al legii nr.53/2003. Potrivit articolului 55, contractul de munca poate inceta astfel: a) de drept; b) ca urmare a acordului partilor, la data convenita de acestea; si c) ca urmare a vointei unilaterale a uneia dintre parti, in cazurile si in conditiile prevazute de lege. Observam ca reglementa 646j99g rea actuala a cazurilor de incetare a contractului individual de munca este diferita de vechea reglementare (Codul muncii) inlocuita prin intrarea in vigoare a Legii nr.53/2003.

In ceea ce priveste incetarea contractului de munca prin acordul partilor, printre altele, conditii generale pentru valabilitatea unui act juridic, consimtamantul valabil exprimat al partilor trebuie sa exprime intentia vadita, clar exprimata de a inceta raporturile de serviciu.

In privinta modalitatilor de incetare a contractului individual de munca prin vointa unilaterala a unei parti, retinem ca acestea sunt prevazute cu claritate de lege, pentru a se preveni abuzurile si a se asigura stabilitatea in munca a salariatului. Astfel, legea reglementeaza strict conditiile in care poate fi dispusa incetarea contractului individual de munca din initiativa angajatorului, precum si motivele in care poate fi dispusa concedierea: pentru motive ce tin de persoana salariatului sau pentru motive ce nu tin de persoana acestuia. In plus, legiuitorul face distinctie intre situatiile in care concedierea este interzisa si situatiile in care ea nu poate fi dispusa, functie de categoria drepturilor si libertatilor protejate.

Incetarea contractului individual de munca din initiativa salariatului – institutia demisiei – ramane o expresie specifica a principiului libertatii muncii. Potrivit legislatiei muncii, exprimarea vointei trebuie sa fie neechivoca, printr-o notificare scrisa, dar poate fi nemotivata. In context, legea prevede dreptul salariatului de a demisiona fara preaviz in situatia in care angajatorul nu isi indeplineste obligatiile asumate prin contractul individual de munca.

Remarcam faptul ca si in privinta incetarii raportului de serviciu al functionarului public s-a realizat o considerabila modificare a regimului juridic, indeosebi dupa intrarea in vigoare a Legii nr.161/2003. In forma initiala a Legii nr.188/1999, erau reglementate sase procedee juridice, respectiv: demisie, transfer, eliberare din functie, destituirea din functia publica, pensionare si deces. Am vazut ca, transferul si-a schimbat natura juridica si trecut intre modalitatile de modificare a raporturilor de serviciu, iar celelalte procedee, reformulate, au fost inglobate intre situatiile prevazute de articolul 84 din legea nr.188/1999, republicata.

Concomitent, trebuie remarcat progresul ultimelor reglementari, care au tinut cont de situatiile intalnite in practica si care nu aveau o consacrare legala, expresa, cum sunt: constatarea nulitatii absolute a actului administrativ de numire in functia publica; admiterea cererii de reintegrare in functia publica ocupata de un functionar public a unui functionar public eliberat sau destituit ilegal ori pentru motive neintemeiate s.a. Pe de alta parte, este de semnalat, reglementarea mult mai clara a institutiei Corpul de rezerva al functionarilor publici prin precizarea cazurilor in care functionarii publici eliberati din functii publice sunt inclusi in Corpul de rezerva, precum si a termenului si a conditiilor in care sunt mentinuti in acesta.

O noutate, pe care unii autori o considera discutabila, o constituie utilizarea institutiei juridice a incetarii raportului de serviciu prin acordul partilor, imprumutata din legislatia muncii, unde temeiul legal al desfasurarii activitatii este contractul individual de munca. Observatiile tin de faptul ca acordul functionarului public in cadrul incheierii raportului juridic de serviciu este subsecvent actului unilateral de vointa a numirii in functia publica.

In privinta cazurilor de destituire din functia publica, rezulta ca acestea sunt legate de raspunderea disciplinara a functionarului public. Valoarea sociala ocrotita in dreptul administrativ este alta decat in dreptul muncii: proteguirea importantelor relatii sociale prin care sunt satisfacute interesele publice, cele ce tin de ordinea publica. De asemenea, abaterea, in dreptul muncii tine de una sau alta dintre interdictiile derivate numai din disciplina muncii, in timp de, in dreptul administrativ abaterea, este legata de interdictiile ce tin de incompatibilitatile special prevazute de lege.

Am analizat si constatat, intr-un capitol precedent, natura raportului juridic de serviciu al functionarului public cu autoritatea sau institutia publica la care a fost numit sa indeplineasca o functie publica.

Acest raport juridic nu are, de regula, o determinare in timp, precis prestabilita, decat in cazul functionarilor publici care sunt alesi si/sau numiti, potrivit legii, pe un anumit termen.

Pentru acest considerent, cu exceptiile despre care am amintit, pentru incetarea raportului de serviciu al unui functionar public, numit pe durata nedeterminata, trebuie sa intervina, sa apara sau sa se produca un fapt material sau un act juridic (de vointa) de care legea sa lege incetarea raportului de serviciu. Unele dintre aceste imprejurari au un caracter si o determinare obiectiva, in timp ce altele depind de vointa uneia sau alteia dintre partile participante la un raport juridic sau altul. Drept urmare, incetarea raportului de serviciu poate sa intervina din initiativa functionarului public ori din initiativa autoritatii sau institutiei publice in care este numit functionarul public.

Raportul de serviciu este un raport de drept public iar, in principiu, pentru incetarea acestuia nu este nevoie de acordul de vointa al partilor, asa cum se intampla in contractele de drept privat. Intelegem ca, de regula, este suficienta manifestarea de vointa a unei singure parti a raportului de serviciu. In acest sens, legea a prevazut si a instituit si o serie de conditii in care o parte sau alta sau ambele trebuie sa-si exprime intentia si dorinta de incetare a raportului de serviciu.

Statutul functionarilor publici, in forma actuala, reglementeaza cinci modalitati prin care pot inceta raporturile de serviciu ale functionarilor publici, si acestea sunt:

incetarea de drept;

incetarea prin acordul partilor, consemnate in scris;

prin eliberarea din functia publica;

prin destituirea din functia publica;

prin demisie.


2. Incetarea de drept a raportului juridic de serviciu


Incetarea de drept a raportului juridic de serviciu al unui functionar public, asa cum este reglementata de Statutul functionarilor publici, va putea avea loc in urmatoarele opt situatii:

a)          la data decesului functionarului public;

b)          la data ramanerii irevocabile a hotararii judecatoresti de declarare a mortii functionarului public;

c)daca functionarul public nu mai indeplineste una dintre conditiile prevazute la articolul 50 literele „a, d si f”;

d)          la data indeplinirii cumulative a conditiilor de varsta standard si a stagiului minim de cotizare pentru pensionare sau, dupa caz, la data comunicarii deciziei de pensionare pentru limita de varsta ori invaliditate a functionarului public, potrivit legii;

e)          ca urmare a constatarii nulitatii absolute a actului administrativ de numire in functia publica, de la data la care nulitatea a fost constatata prin hotarare judecatoreasca definitiva;

f) cand functionarul public a fost condamnat printr-o hotarare judecatoreasca definitiva pentru o fapta prevazuta la articolul 50 litera „h” sau prin care s-a dispus aplicarea unei sanctiuni privative de libertate, la data ramanerii definitive a hotararii de condamnare;



g)          ca urmare a interzicerii exercitarii profesiei sau a functiei, ca masura de siguranta ori ca pedeapsa complementara, de la data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti prin care s-a dispus interdictia;

h)          la data expirarii termenului pe care a fost exercitata, cu caracter temporar, functia publica.

Constatarea fiecarei situatii, imprejurari, fapt material s.a. de incetare de drept a raportului de serviciu se va face in termen de 5 zile lucratoare de la interventia acestora, prin actul administrativ al conducatorului autoritatii sau institutiei publice. Acest act administrativ, prin care s-a constatat interventia unui caz de incetare de drept a raporturilor de serviciu, se comunica Agentiei Nationale a Functionarilor Publici in termen de 10 zile lucratoare de la data emiterii lui.


3. Incetarea raportului de serviciu din initiativa uneia din parti


Incetarea raportului de serviciu din initiativa uneia din parti imbraca doua forme:

eliberarea din functia publica a functionarului public;

destituirea din functia publica.

Eliberarea din functia publica a functionarului public intervine, de cele mai multe ori, pentru motive neimputabile functionarului public, in urmatoarele situatii:

a)          autoritatea sau institutia publica si-a incetat activitatea ori a fost mutata intr-o alta localitate, iar functionarul public nu este de acord sa o urmeze;

b)          autoritatea sau institutia publica isi reduce personalul ca urmare a reorganizarii activitatii, prin reducerea postului ocupat de functionarul public;

c)ca urmare a admiterii cererii de reintegrare in functia publica ocupata de catre functionarul public a uni functionar public eliberat sau destituit nelegal ori pentru motive neintemeiate, de la data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti de reintegrare;

d)          pentru incompetenta profesionala in cazul obtinerii calificativului „necorespunzator” la evaluarea performantelor profesionale individuale;

e)          functionarul public nu mai indeplineste conditia prevazuta la articolul 50 litera „g”;

f) starea sanatatii fizice sau psihice a functionarului public, constatata prin decizie a organelor competente de expertiza medicala, nu ii permite acestuia sa isi indeplineasca atributiile corespunzatoare functiei publice detinute.

Trebuie observat ca, eliberarea din functia publica se dispune necesarmente pentru motive neimputabile, exceptand, totusi, situatia invocata la articolul 84 alineat 4 litera „a”: „pentru incompetenta profesionala in cazul obtinerii calificativului „nesatisfacator” la evaluarea performantelor profesionale individuale”, ori, in opinia noastra, acest calificativ poate fi acordat unui functionar public numai in situatiile in care, din motive ce tin de capacitatea, abilitatile individuale, nivelul de pregatire defectuoasa, ori de neexercitare a atributiilor din fisa postului.

Unui functionar public i se poate acorda un asemenea calificativ si in situatiile in care acesta nu reuseste sau nu mai doreste sa-si exercite atributiile prevazute in fisa postului la nivelele de randament si de calitate fixate de conducerea autoritatii sau institutiei publice.

In legatura cu situatiile pentru care se poate dispune eliberarea din functia publica vom face unele comentarii suplimentare:

ipoteza incetarii activitatii autoritatii sau institutiei publice: prin disparitia locului de munca, si chiar a autoritatii sau institutiei publice, dispare unul dintre participantii la raportul juridic de serviciu. Este situatia similara „decesului functionarului public” cand, in mod asemanator, „dispare” celalalt participant la raportul juridic. Credem ca legiuitorul s-a referit si se refera exclusiv la situatia de incetare definitiva, integrala si efectiva a autoritatii sau institutiei publice si nu de una provizorie sau partiala, de transferul atributiilor la o alta autoritate sau institutie publica ori de comasarea la o alta autoritate sau institutie publica, cand activitatile continua sa existe, in totalitate sau partial, stare de lucruri care nu ar justifica masura eliberarii din functie pe acest temei, ci eventual pe cel al reducerii activitatii;

in eventualitatea mutarii autoritatii sau institutiei publice in alta localitate problema incetarii raporturilor de serviciu ale functionarului public, respectiv a eliberarii din functia publica a functionarului public comporta alte semnificatii. In aceasta ipoteza, consideram ca luarea masurii se va decide numai in situatiile in care unul sau mai multi functionari publici refuza sa urmeze autoritatea administrativa mutata in alta localitate. Drept urmare, emiterea actului administrativ de eliberare este conditionata de optiunea functionarilor respectivi iar in cazul refuzului de a urma autoritatea sau institutia publica in noua locatie, nu au relevanta eventualele motivari ale optiunii facute;

Statutul functionarilor publici precizeaza ce se intelege prin notiunea de reorganizare a activitatii autoritatii sau institutiei publice, precizand ca aceasta consta in: mutarea autoritatii sau a institutiei publice in alta localitate ori, in modificarea substantiala a atributiilor autoritatii sau institutiei publice, precum si a structurii organizatorice a compartimentelor. Reducerea unui post este justificata daca atributiile aferente acestuia se modifica in proportie de peste 50% sau daca sunt modificate conditiile specifice de ocupare a postului respectiv;

in practica administrativa, pentru a nu interveni confuzii si a nu da loc la interpretari abuzive, ori de cate ori s-a pus problema incetarii activitatii autoritatii sau institutiei publice sau restrangerii activitatii acesteia, actele normative de nivel superior si cele interne au reglementat si problema personalului, inclusiv a functionarului public, de cele mai multe ori in sensul transferului la alte autoritati sau institutii publice, prin operatiuni de transfer in interesul serviciului, sau al impunerii unui echilibru si al corespondentei dintre proportiile reorganizarii si/sau reducerii posturilor si nevoile reale ale reducerii posturilor, incepand cu cele vacante si apoi cu cele ocupate strict necesare;

Intelesul expresiei posturi de natura celui ocupat de functionarul public au primit sensul ca sunt posturi de aceeasi natura cu cele care presupun aceleasi conditii de studii si de pregatire profesionala necesare pentru ocuparea lor. Instanta suprema a decis, de altfel, ca posturile nu trebuie sa fie identice ci doar asemanatoare sub aspectul atributiilor, al studiilor si al vechimii in munca.



In situatia unor posturi identice, este firesc si chiar recomandat sa ramana la latitudinea autoritatii sau institutiei publice de a hotari care dintre posturi si dintre detinatorii lor urmeaza a fi eliberati din functii, printr-o selectie in raport de competenta profesionala a celor in cauza si de nevoile reale de personal in situatia nou creata;

Statutul functionarilor publici conditioneaza eliberarea din functie, in ipoteza de mai sus, si pe existenta refuzului din partea functionarului public de a accepta oferta de a fi trecut pe o functie publica vacanta din cadrul aceleasi autoritati sau institutii publice. Daca oferta este acceptata, in mod logic, functionarul public nu va fi eliberat din functia publica, ci se va proceda la incadrarea la entitatea in al carei stat de functii fiinteaza postul acceptat prin transfer in interesul serviciului sau prin transfer;

autoritatea sau institutia publica este obligata sa acorde functionarului public un preaviz de 30 de zile calendaristice, in toate situatiile in care se pune problema eliberarii din functia publica pentru cazurile neimputabile, prevazute de articolul 84 alineat 4 din Statutul functionarilor publici.

In perioada de preaviz, conducatorul autoritatii sau institutiei publice poate acorda functionarului reducerea programului de lucru, pana la 4 ore zilnic, fara afectarea drepturilor salariale cuvenite;

Statutul functionarilor publici stipuleaza, de asemenea, ca functionarii publici pot fi eliberati din functia publica in situatiile de reducere de personal ca urmare a reorganizarii activitatii, urmare admiterii cererii de reintegrare in functia publica de catre un functionar public eliberat sau destituit nelegal anterior ori pentru motive neintemeiate constatate prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva si in situatia in care au intervenit masuri de siguranta de interzicere a exercitarii profesiei sau a functiei dispusa prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva, atunci cand nu exista functii publice vacante corespunzatoare in cadrul autoritatii sau institutiei publice;

cu privire la eliberarea din functia publica pe considerente de incompetenta profesionala, in literatura de specialitate si chiar in practica administrativa s-a subliniat conditia ca incompetenta sa nu fi aparut in momentul ocuparii functiei, ci pe parcurs, ca aceasta trebuie sa se manifeste de-a lungul unei mai lungi perioade de timp si ca ea trebuie raportata la atributiile exclusive ale functionarului in cauza. Se induce, astfel, fie ideea scaderii pe parcurs a capacitatii subiectului de a-si indeplini atributiile la nivelul criteriilor de performanta stabilite pentru autoritatea sau institutia publica din care acesta face parte, respectiv pentru postul pe care este numit, fie pe cea a cresterii progresive a nivelului criteriilor de performanta impuse acestora, avand in vedere ca ele sunt inscrise in fisa anuala intocmita pentru fiecare functionar public, care contine si calificativul in raport cu performantele profesionale care i se pretind. Fata de aceste pareri, ne pastram convingerea ca acest tip de imprejurare ar fi fost mai bine plasat intre cele care pot atrage o masura disciplinara, respectiv pe cea de demitere din functia publica.


4. Destituirea din functia publica a functionarului public


Destituirea din functia publica a functionarului public se dispune, in toate imprejurarile, numai din motive imputabile acestuia, in urmatoarele situatii:

ca sanctiune disciplinara, aplicata pentru savarsirea repetata a unor abateri disciplinare sau a unei abateri disciplinare care a avut consecinte grave;

daca s-a ivit un motiv legal de incompatibilitate, iar functionarul public nu actioneaza pentru incetarea acestuia intr-un termen de 10 zile calendaristice de la data intervenirii cazului de incompatibilitate.

Observam, deci, ca destituirea din functia publica nu mai este, ca in cazul eliberarii din functie, o masura determinata de situatii care nu ii sunt imputabile functionarului public ci, dimpotriva, este o masura de sanctionare disciplinara a functionarului public, ea fiind prevazuta nu numai ca situatie de incetare a raporturilor de serviciu ci si ca sanctiune disciplinara.

Analiza textului legii ne arata ca, intr-o prima ipoteza, destituirea din functia publica se poate dispune in eventualitatea savarsirii unor abateri disciplinare in mod repetat. Consideram si noi ca textul acestui articol este imprecis, fara rigoarea juridica necesara. Nu sunt precizate care dintre abateri vor fi avute in vedere, daca se refera la toate abaterile, indiferent de gravitatea si consecintele lor si nici nu dispune cu privire la expresia „savarsirii repetate”.

Cu privire la cerinta repetarii unor abateri disciplinare credem ca nu simpla repetare a unor abateri mai usoare ar putea fi relevanta pentru decizia radicala a destituirii din functia publica, ci semnificatia si consecintele abaterilor asupra bunei functionari a serviciului public, practic punerea in pericol a bunei sale functionari. Pe cale de consecinta, in privinta abaterilor usoare s-ar impune o frecventa mai mare si o prelungire in timp a acestora, pe cand, in cazul unor abateri grave, cu consecinte asupra bunului mers al activitatii, poate fi suficienta doar si o singura repetare a aceleasi abateri.

In cea de a doua ipoteza, masura destituirii din functia publica se poate dispune daca s-a ivit un motiv legal de incompatibilitate, iar functionarul public nu actioneaza pentru incetarea acestuia intr-un termen de 10 zile calendaristice de la data intervenirii cazului de incompatibilitate.

Situatiile de incompatibilitate care ar putea determina incetarea raportului de serviciu a unui demnitar public sau a unui functionar public sunt prevazute si definite de Legea nr.161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatii publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei, in cuprinsul Titlului IV „Conflictul de interese si regimul incompatibilitatilor in exercitarea demnitatilor publice si functiile publice”. Definirea incompatibilitatii tine de calitatea persoanei care ocupa functii de demnitate publica sau functii de autoritate publica si care este incompatibila cu exercitarea oricarei functii publice de autoritate. Spre exemplu, functia de membru al guvernului este incompatibila, printre altele, cu o functie de reprezentare profesionala salarizata in cadrul organizatiilor cu scop comercial, iar cea de functionar public este incompatibila cu orice alta functie publica decat cea in care a fost numit, precum si cu functiile de demnitate publica.

Masura destituirii din functia publica se dispune prin actul administrativ al conducatorului autoritatii sau institutiei publice, act ce trebuie comunicat functionarului public in termen de 5 zile lucratoare din momentul emiterii acestuia.

Daca functionarul public considera ca motivele care au stat la baza destituirii sale sunt netemeinice si/sau nelegale, el se poate adresa instantei de contencios administrativ cu cerere de anulare a actului administrativ, in termen de 30 de zile calendaristice de la comunicare si plata de catre autoritatea sau institutia publica emitenta a actului administrativ a unei despagubiri egale cu salariile indexate, majorate si recalculate, si cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat functionarul public.

La cererea functionarului public, instanta de contencios administrativ poate dispune, dupa ce constata nulitatea actului administrativ, si reintegrarea acestuia in functia publica detinuta.


5. Demisia din functia publica


Demisia reprezinta un act de vointa unilaterala al functionarului public prin care acesta aduce la cunostinta conducatorului autoritatii sau institutiei publice intentia sa de a inceta raporturile de serviciu cu autoritatea sau institutia publica respectiva.

Cu toate ca nu este o cerere, in adevaratul sens al cuvantului, intrucat, pentru a produce efecte juridice, nu trebuie sa fie aprobata, legislatia in domeniu ca si doctrina si jurisprudenta au subliniat ca manifestarea de vointa cuprinsa in actul de demisie, trebuie sa fie expresa si manifestata in scris.



Statutul functionarilor publici prevede ca functionarul public poate comunica dorinta de incetare a raporturilor de serviciu, notificata in scris, conducatorului autoritatii sau institutiei publice, fara a fi motivata, si ca ea va produce efecte juridice in termen de 30 de zile calendaristice de la inregistrare.

In legatura cu termenul de 30 de zile de la care incepe sa produca efecte juridice, apreciem ca, in primul rand, legiuitorul a avut in vedere o perioada de timp rezonabila la dispozitia autoritatii sau institutiei publice pentru a-si lua toate masurile de precautie necesare cu privire la exercitarea acelor atributii pe care le avea cel ce demisioneaza, pentru ca absenta sa sa nu afecteze negativ continuitatea exercitarii functiei respective. Este de mentionat ca, in launtrul celor 30 de zile autoritatea sau institutia publica este acoperita de faptul ca functionarul public in cauza are obligatia de a-si exercita atributiile de serviciu si sa respecte normele cuprinse in regulamentul de organizare si functionare al institutiei respective.

O serie de autori sunt de parere ca asupra termenului de 30 de zile partile ar putea sa convina pentru a fi mai mic ori mai mare. In acelasi timp, a fost dezbatuta si situatia in care pana la expirarea termenului convenit, de regula, al celor 30 de zile, functionarul public revine asupra deciziei de a inceta raporturile de serviciu cu autoritatea sau institutia publica de care apartine, eventualitate in care aceasta este obligata sa nu mai emita actul administrativ prin care ia act de demisie.

La expirarea termenului de 30 de zile de la data depunerii cererii de demisie, raporturile juridice de serviciu inceteaza, cu toate efectele care decurg din aceasta.

Statutul functionarilor publici mai prevede ca, la incetarea raporturilor de serviciu, prin oricare dintre modalitatile analizate anterior, functionarul public are indatorirea de a preda lucrarile si bunurile care i-au fost incredintate pentru exercitarea functiei.

Functionarul public isi pastreaza drepturile pe care le-a dobandit in timpul carierei, cu exceptia cazului in care raportul de serviciu a incetat din motive imputabile acestuia.

Functionarii public beneficiaza si de drepturi din bugetul asigurarilor pentru somaj, in situatiile in care raporturile de serviciu ar inceta in urmatoarele conditii:

daca functionarul public nu mai indeplineste una dintre conditiile prevazute in articolul 50 literele „a, d si f” din Statutul functionarilor publici, respectiv :conditia de a fi cetatean roman si a avea domiciliul in Romania; conditia de a avea capacitatea de exercitiu deplina si conditia de studii prevazute pentru functia publica respectiva;

s-a constatat nulitatea absoluta a actului administrativ de numire in functia publica, ori a expirat termenul pe care a fost exercitata, cu caracter temporar functia publica;

au fost eliberati din functiile publice detinute din motive neimputabile lor, asa cum au fost enuntate in articolul 84 alineat 4 din Statutul functionarilor publici.


6. Redistribuirea functionarilor publici


Va trebui sa clarificam si institutia redistribuirii functionarilor publici carora li s-a modificat sau suspendat raporturile de serviciu, introdusa in virtutea principiului stabilitatii in functiile publice, si ca o confirmare a acestuia.

Precizam ca de redistribuirea functionarilor publici nu beneficiaza functionarii publici carora le-au incetat raporturile de serviciu. Statutul functionarilor publici a creat o confuzie, in acest sens, incluzand reglementarile ce tin de redistribuirea functionarilor publici in Sectiunea a 3-a „Incetarea raporturilor de serviciu” al Capitolului IX „Modificarea, suspendarea si incetarea raportului de serviciu”. Analiza articolului 87 nu lasa nici o urma de indoiala, intrucat, se refera expres la redistribuirea pe functii publice temporar vacante, a unor functionari publici din corpul de rezerva ca urmare a suspendarii titularului.

Sarcina de a proceda, in conditiile precizate de lege, la redistribuirea unor functionari publici a fost conferita Agentiei Nationale a Functionarilor Publici.

In acest sens, Statutul functionarilor publici precizeaza ca distribuirea se face astfel:

a)          in cadrul autoritatilor sau institutiilor publice din aceeasi localitate sau dintr-o alta localitate aflata la o distanta de pana la 50 km de localitatea de domiciliu;

b)          in cadrul autoritatilor sau institutiilor publice din alt judet sau aflate la o distanta mai mare de 50 km de localitatea de domiciliu, la cererea functionarului public.

Redistribuirea functionarilor publici se face fie pe o functie publica echivalenta cu functia publica detinuta, fie pe o functie publica inferioara, dar numai cu acordul scris al functionarului public in cauza.

Statutul functionarilor publici precizeaza ca Agentia Nationala a Functionarilor Publici va asigura redistribuirea pe functii publice temporar vacante, ca urmare a suspendarii titularilor pe o perioada de cel putin o luna, a functionarilor publici din corpul de rezerva, care indeplinesc conditiile specifice pentru ocuparea functiei publice respective. In situatia in care exista mai multi functionari publici care indeplinesc conditiile specifice pentru ocuparea functiei publice respective, Agentia Nationala a Functionarilor Publici va organiza, impreuna cu autoritatea sau institutia publica in cadrul careia exista o functie publica temporar vacanta, o testare profesionala pentru selectarea functionarului public care urmeaza a fi redistribuit.

Masura redistribuirii functionarilor publici din corpul de rezerva se dispune prin ordinul presedintelui Agentiei Nationale a Functionarilor Publici, iar conducatorii autoritatilor sau institutiilor publice au obligatia de a numi in functii functionarii publici redistribuiti cu caracter permanent sau temporar, in caz contrar functionarul public afectat avand dreptul de a se adresa cu plangere instantei de contencios administrativ competente.

Corpul de rezerva al functionarilor publici este format din functionari publici eliberati din functiile publice in conditiile articolului 84 alineat 4 din Statutul functionarilor publici, exceptandu-i pe cei eliberati pentru incompetenta si/sau pentru motive care privesc starea lor de sanatate fizica si psihica, si este gestionat de Agentia Nationala a Functionarilor Publici.

Functionarii publici parasesc corpul de rezerva si pierd calitatea de functionar public, in urmatoarele situatii:

a)          dupa indeplinirea termenului de 2 ani de la data trecerii in corpul de rezerva;

b)          in cazul in care Agentia Nationala a Functionarilor Publici il redistribuie intr-o functie publica vacanta corespunzatoare studiilor absolvite si pregatirii profesionale, iar functionarul public o refuza;

c)angajarea in baza unui contract de munca pe o perioada mai mare de 12 luni;

d)          la cererea functionarului public.







Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2021 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact