Dinamica obligatiilor in cadrul circuitului civil

DINAMICA  OBLIGATIILOR IN  CADRUL CIRCUITULUI  CIVIL

Dinamica obligatiilor in cadrul circuitului civil reprezinta o formula sub care sunt tratate laolalta trei subiecte distincte: modurile de transmitere a obligatiilor: cesiunea de creanta, subrogatia in drepturile creditorului, cesiunea de datorie;  modurile de transformare a obligatilor: novatia si delegatia, precum si modurile de stingere a obligatiilor: compensatia, darea in plata, confuziunea, remiterea de datorie si imposibilitatea fortuita de execurtare a obligatiilor.  Plata, desi este principalul mod de stingere a obligatiilor, este do 959j93j ar enuntata, ea fiind pe larg tratata in cadrul executarii obligatiilor.                                              

TRANSMITEREA  OBLIGATIILOR.

Precizari prealabile Circuitul civil presupune miscare. Niciun raport juridic nu este static, etern, pentru ca, pe de o parte, oamenii insisi sunt trecatori, drepturile si obligatiile lui fiind supuse transmisiunii succesorale universale sau cu titlu universal, apoi pentru ca viata in societate presupune o perpetua raportare la altii in cadrul unei interconditionari vesnice a drepturilor si obligatiilor, fiind supuse transmisiunii de la un subiect la altul intr-un mod care sa asigure nu numai interesele lor dar si  pe cele ale tertilor.

Sistemul nostru de drept permite doar transmiterea drepturilor, nu si a obligatiilor. Mijloacele juridice de transmitere a drepturilor sunt: cesiunea de creanta si subrogatia in drepturile creditorului prin plata creantei. Datoriile pot fi transmise doar indirect prin novatia prin  schimbarea debitorului, delegatia perfecta, stipulatia pentru altul, poprirea.

CESIUNEA DE CREANTA.

            Notiune. Cesiunea de creanta este acel contract, cu titlu oneros sau gratuit, prin care creditorul numit cedent, tranmsite unei alte persoane, numita cesionar, dreptul sau de creanta fata de o terta persoana numita debitor cedat.

Reglementarea cesiunii de creanta o regasim in materia contractului de vanzare cumparare, art. 1391 -1398 si art. 1402 -1404, ceea ce inseamna ca doar cesiunea de creanta cu titlu oneros este reglementata. Chiar asa fiind, cesiunea de creanta cu titlu gratuit poate fi facuta printr-un contract de donatie.

Conditiile cesiunii de creanta. Cesiunea de creanta trebuie sa indeplineasca mai intai, conditiile generale de validitate a oricarei conventii (capacitate, consimtamant, obiect, cauza), apoi conditiile speciale ale tipului de contract sub care se infatiseaza aceasta operatie: vanzare, donatie, etc

Cat priveste consimtamantul, el trebuie exprimat doar de cedent si cesionar, necerandu-se consimtamantul debitorului cedat. Cesiunea de creanta este un contract consensual astfel ca nu se cere incheierea unui inscris ad validitatem ci doar ad probationem. Daca insa cesiunea de creanta este o donatie, se cere forma autentica specifica acestui contract.

Pentru asigurarea opozabilitatii fata de terti, cesiunea de creanta trebuie sa fie notificata debitorului cedat, sau sa fie acceptata de acesta prin inscris autentic. Ambele operatii sunt menite a incunostiinta pe tertii interesati despre existenta cesiunii. In dreptul comercial, cesiunea titlurilor la purtator nu se notifica. Pana la notificare sau acceptarea cesiunii, debitorul poate face o plata valabila cedentului. Creditorii cedentului pot popri sumele pe care debitorul le datoreaza acestora.

           Efectele cesiunii de creanta. Efectele cesiunii de creanta sunt generale si speciale.

           1. Efectul general al cesiunii de creanta este transmiterea dreptului de creanta de la cedent la cesionar dar si efectul contractului special pe care-l presupune aceasta operatie( vanzare, donatie, schimb etc ).

           2. Efectele speciale ale cesiunii de creanta sunt diferite dupa cum sunt privite:

-in raporturile dintre parti, cesionarul devine creditor al debitorului cedat pentru valoarea nominala a creantei,  indiferent de pretul sau daca cesiunea s-a facut cu titlu gratuit. Cesionarul preia toate drepturile si obligatiile cedentului. Creanta isi pastreaza garantiile constituite.

Cand s-a facut cu titlu oneros, cedentul are obligatia de garantie fata de cesionar. El nu va granta solvabilitatea debitorului cedat. Cu toate acestea, principiul libertatii contractuale permite partilor sa stipuleze si o asemenea obligatie asumata de cedent, dar numai in limitele pretului primit. Obligatia de garantie presupune plata de despagubiri pentru prejudiciile cauzate cesionarului: pretul,  spezele contractului, cheltuielile de judecata;

- in raporturile dintre parti si terti, cesiunea de creanta produce efecte din momentul indeplinirii conditiilor de publicitate: notificarea facuta debitorului sau acceptarea cesiunii de catre debitor in forma autentica. Pana la acest moment, debitorul poate face plata valabila cedentului. Daca cedentul a consimtit la cesiunea succesiva a aceleasi creante la doua sau mai multe persoane, se aplica regula Prior tempore potior jure fiind preferat acel cesionar care a indeplinit primul cerintele de publicitate. Creditorii cedentului sunt terti pana la momentul indeplinirii conditiilor de publicitate, astfel ca ei pot urmari creanta. Dupa acest moment, creanta le este opozabila, cu toate consecintele adiacente.

           Retractul litigios. Atunci cand debitorul cedat printr-o  cesiune de creanta cu titlu oneros, contesta existenta sau intinderea dreptului cedat, are deschisa calea de a se libera fata de cesionar platindu-i pretul platit cedentului, spezele vanzarii si dobanda produsa de pret din ziua platii. Operatia este reglementata de art. 1402 -1404 C.civ. si poate fi exercitata pe cale judiciara, in procesul initiat de cesionar impotriva debitorului cedat sau printr-o notificare facuta de debitor cesionarului prin executorul judecatoresc.

Cazurile in care poate fi invocat retractul litigios sunt prevazute de  art. 1404 C. civ.:

-cand cesiunea s-a facut catre un comostenitor sau cocreditor;       

- cand cesiunea s-a facut catre un creditor al cedentului pentru plata unei datorii;

- cand cesiunea s-a facut proprietarului unui imobil ipotecat pentru a garanta creanta litigioasa. Tertul are posibilitatea sa-si salveze imobilul cumparand creanta, chiar la un pret mai mic decat valoarea ei nominala. Retractul litigios are ca efect desfiintarea retroactiva fata de retractant dar nu si fata de cedent si cesionar pentru care cesiunea continua sa produca efectele sale. Daca cesionarul n-a platit pretul creantei, retractul nu produce efectele unei conditii rezolutorii.