StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Castiga timp, fa bani - si creste spre succes
drept DREPT

Dreptul reprezintă un ansamblu de reguli de comportare în relațiile sociale, al căror principal caracter este obligativitatea - la nevoie impusă - pentru toți membrii societății organizate. Aceasta categorie conţine articole şi resurse juridice de interes, referate, legislaţie, răspunsuri juridice, teste de Drept.

StiuCum Home » DREPT » drept civil

Structura raportului juridic civil



Structura raportului juridic civil.

Elementele constitutive:

subiectele sau partile intre care se leaga raportul juridic civil;

continutul raportului, alcatuit din drepturile si obligatiile subiectelor (partilor);



obiectul raportului format din actiunile si inactiunile la care sunt indreptatite partile ori la care sunt obligate; obiectul exprima conduita pe care trebuie sa o urmeze partile.

Subiectele raportului juridic civil.

Notiune, caracterizare generala

Subiectele raportului juridic sunt oamenii care participa la raportul juridic, fie in mod individual ca persoane fizice, fie in cadrul unor organisme ca persoane juridice.

Subiectele raportului juridic civil ocupa doua pozitii distincte:

subiectul activ, acela care dobandeste drepturi (titular de drepturi);

subiectul pasiv, acela care se obliga (titular de obligatii).

In cadrul raporturilor obligationale, subiectul activ este denumit creditor, iar subiectul pasiv este denumit  debitor, denumiri ce se particularizeaza in functie de denumirile raportului juridic la care participa (intr-un contract de vanzare-cumparare, partile se numesc vanzator si cumparator; intr-un contract de donatie se numesc donator si donatar; intr-un contract de depozit se numesc deponent si depozitar; intr-un contract de furnizare de produse, furnizor si beneficiar etc.)

In cadrul raporturilor de obligatii, partile apar cu dubla calitate: de subiect activ si de subiect pasiv.


Pluralitatea de subiecte

Raportul juridic civil se stabileste de regula intre doua persoane (raport juridic simplu).

Raportul juridic civil se poate lega intre mai multe persoane, fie ca subiecte active, fie ca subiecte pasive, fie sub ambele aspecte. Astfel, in raportul real (de proprietate) subiectul activ poate fi o singura persoana sau, in cazul proprietatilor comune, pot fi mai multe persoane, fiind deci o pluralitate activa; la aceste raporturi,  subiectul pasiv este intotdeauna plural - pluralitate pasiva. In raportul obligational, ce contine drepturi de creanta, pot fi: mai multi creditori,existand o pluralitate activa; mai multi debitori fiind o pluralitate pasiva; ori mai multi creditori si debitori existand o pluralitate mixta.


Individualitatea subiectelor.

In raporturile juridice de obligatii care contin drepturi relative, subiectele (activ si pasiv) sunt individualizate, determinate de la formarea raportului juridic.

In raporturile civile reale ce contin drepturi absolute, (raportul juridic de proprietate) numai subiectul activ este determinat, individualizat, de la nasterea raportului juridic, subiectul pasiv fiind nedeterminat, deoarece obligatia de a nu aduce atingerea dreptului subiectului activ, revine tuturor ca o obligatie generala.


Capacitatea civila a subiectelor (partilor).

Calitatea de subiect de drept civil presupune si capacitatea civila, cu cele doua elemente fundamentale: capacitatea de folosinta, (aptitudinea de a avea drepturi si obligatii) si  capacitatea de exercitiu, (aptitudinea de a-si exercita drepturile si a-si asuma obligatii, savarsind acte juridice in nume propriu).



Continutul raportului juridic.

Notiunea de continut

Continutul raportului juridic este alcatuit din:

drepturile subiectului activ;

obligatiile subiectului pasiv.

Drepturile si obligatiile sunt  interdependente, adica drepturilor subiectului activ le corespund obligatiile subiectului pasiv, iar obligatiilor subiectului pasiv le corespund drepturile subiectului activ.

Interdependenta drepturilor si obligatiilor, este diferita in functie de natura raportului civil.

Intr-un raport juridic real, corelatia este intotdeauna simpla: subiectul activ, determinat, are numai drepturi, iar subiectul pasiv, nedeterminat, are obligatia negativa de a nu tulbura exercitiul acestor drepturi.

In raporturile obligationale, obligatia poate fi simpla (contract de imprumut, unde imprumutatul are obligatia de restituire) sau complexa, deoarece subiectele au dubla calitate de subiecte active si subiecte pasive, adica au drepturi si obligatii interdependente (contractul de vanzare-cumparare, contractul de antrepriza etc.).


Notiunea de drept subiectiv civil.

Drept subiectiv este posibilitatea recunoscuta subiectului activ de normele de drept civil de a avea, in limitele stabilite de aceste norme o anumita conduita si de a pretinde subiectului pasiv o conduita corespunzatoare ce consta in a da, a face sau a nu face ceva, iar in caz de nevoie sa apeleze la forta de constrangere a statului;

dreptul subiectiv este o posibilitate, o prerogativa de a desfasura o anumita conduita (dreptul de proprietate confera titularilor dreptul de a poseda, folosi si dispune de bunuri);

posibilitatea, prerogativa, trebuie sa fie recunoscuta de normele de drept, care consacra nu numai posibilitatea de a avea o conduita, dar prevad si masura conduitei;

subiectul, titular de drepturi, poate pretinde celorlalte subiecte o anumita comportare, care sa garanteze posibilitatea conferita de lege (a da, a face, a nu face ceva);

posibilitatea titularului de a avea o anumita conduita si de a impune altora o anumita comportare sunt asigurate, la nevoie, prin apelarea la forta de constrangere a statului.


Notiunea de obligatie civila - tripla acceptiune.

prin "obligatie" sau obligatii civile se intelege o categorie de raporturi juridice ce contin drepturi de creanta (lato sensu);

prin "obligatie" se intelege indatorirea ce revine subiectului pasiv intr-un raport juridic civil, de a da, a face ceva, a nu face ceva (stricto sensu);

prin "obligatie" se intelege inscrisul care incorporeaza si constata existenta unei creante (titlu de credit, obligatii CEC).

Ca notiune corelativa a dreptului subiectiv, prin obligatie civila intelegem indatorirea subiectului pasiv de a avea o anumita conduita, corespunzatoare cerintei subiectului activ, constand in: a da, a face ceva sau a nu face ceva, conduita care poate fi impusa la nevoie prin forta de constrangere a statului.


Clasificarea drepturilor subiective civile - criterii.

in functie de sfera persoanelor obligate sau in functie de gradul de opozabilitate, drepturile subiective se clasifica in:

drepturi absolute si



drepturi

in functie de continutul lor, drepturile subiective se divid in:

drepturi patrimoniale si

drepturi personale nepatrimoniale.

Drepturile patrimoniale se divid in drepturi reale si drepturi de creanta.


in functie de siguranta oferita titularilor, drepturile se impart in

drepturi pure si simple si

drepturi afectate de modalitati (termen si conditie);

in functie de corelatia dintre ele drepturile subiective civile se clasifica in

drepturi principale si

drepturi accesorii


Clasificarea obligatiilor civile - criterii.

- in raport de obiectul lor distingem:

obligatii de a da, a face, a nu face;

obligatii pozitive si negative;

obligatii de rezultat si de diligenta.

- in raport de gradul de opozabilitate, obligatiile civile se impart in:

obligatii obisnuite, opozabile partilor;

obligatiile opozabile si tertilor;

obligatii reale.

- in raport de sanctiune, obligatiile sunt:

obligatii perfecte;

obligatii imperfecte.

- in raport de structura lor, obligatiile civile se subclasifica in:

obligatii pure si simple, care au un creditor, un debitor, un singur obiect si nu sunt afectate de modalitati;

obligatiile complexe, adica cu pluralitate de subiecte (activa, pasiva, mixta) ori cu pluritate de obiecte;

obligatii afectate de modalitati, adica de termen sau conditie.


Obiectul raportului juridic civil.

Obiectul raportului juridic civil consta in: actiunea sau abstentiunea la care este indreptatit subiectul activ si este obligat subiectul pasiv

Daca continutul raportului cuprinde posibilitati si indatoriri juridice, obiectul cuprinde realizarea acestora. Prestatia concreta poate sa fie transmiterea unui drept real (a da), sau sa fie un fapt al debitorului (pozitiv - a face, sau negativ - a nu face).

Lucrurile la care se refera conduita partilor constituie obiect indirect, derivat al raportului juridic civil.

Precizari.

q           Pluralitatea subiectelor raportului juridic civil

Din punct de vedere al numarului de persoane care au calitatea de subiecte ale raportului juridic civil, exista:

a)        raporturi juridice civile simple, stabilite intre o persoana (fizica sau juridica) ca subiect activ si o persoana (fizica sau juridica) ca subiect pasiv. Acest tip de raporturi este regula.

b)       raporturi juridice civile complexe, cu pluralitate de subiecte ce se stabilesc intre mai multe persoane fie ca subiecte active, fie ca subiecte pasive, fie sub ambele aspecte.

In cazul raporturilor nepatrimoniale pluralitatea activa se infatiseaza ca drept de coautorat, contributia fiecarui coautor fiind determinata sau nedeterminata. Subiectele pasive sunt intotdeauna o pluralitate nedeterminata.

In cazul raporturilor reale, pluralitatea activa poate fi intalnita in ipoteza proprietatii comune. Exista doua forme de proprietate comuna: pe cote - parti si in devalmasie.

Proprietatea comuna pe cote - parti care are ca obiect un bun sau mai multe bunuri individual determinate se numeste coproprietate iar cea care are ca obiect o masa de bunuri se numeste indiviziune. La proprietatea comuna pe cote - parti, dreptul de proprietate se fractioneaza pe cote - parti aritmetice, ideale, legale sau inegale (1/2; 1/3); fiecare coproprietar isi cunoaste cota - parte ideala din bun, dar nu are o parte materiala determinata din bun.

In cazul proprietatii comune in devalmasie dreptul de proprietate comuna apartine nefractionat tuturor titularilor codevalmasi care au ca obiect bunuri comune nefractionate in materialitatea lor (situatia sotilor).

In cazul raporturilor obligationale pluralitatea de subiecte se poate infatisa in trei forme:

a)      Obligatia conjuncta (divizibila) - datoria este divizibila in sensul ca fiecare dintre creditori poate pretinde de la debitor numai partea sa, sau fiecare debitor este tinut numai pentru partea sa din datoria comuna. Acest tip de obligatii constituie regula.

b)      Obligatia solidara - fiecare creditor poate cere debitorului intreaga datorie sau fiecare debitor este tinut si poate fi obligat la executarea intregii datorii.

c)      Obligatia indivizibila - nu poate fi divizibila intre creditori sau intre debitori fie datorita naturii obiectului ei care nu poate fi divizat (predarea unui animal viu), fie datorita vointei partilor. In consecinta, fiecare creditor poate cere intreaga prestatie, iar fiecare debitor poate fi constrans sa execute intreaga prestatie.

Reprezentare grafica



6.2. Prezentare comparativa


Drept real

jus in re

Drept de creanta

jus ad personam

este drept absolut



subiect activ determinat

subiect pasiv nedeterminat

ii corespunde obligatia generala si negativa de a nu face nimic de natura a aduce atingere acestui drept


opozabil erga omnes

insotit de prerogativa urmaririi si a preferintei

limitat ca numar

izvoraste din lege

este drept relativ

subiect activ determinat

subiect pasiv determinat

ii corespunde obligatia

pozitiva (a da, a face)

negativa a subiectului pasiv de a nu face ceva din ceea ce ar fi putut face daca nu s-ar fi obligat la abstentiune.

opozabil subiectului pasiv


nelimitata ca numar

izvoraste din act si fapt juridic






Vocabular

  • aut dare - a da.
  • aut facere - a face.
  • aut non facere - a nu face.
  • drept subiectiv absolut - acel drept in temeiul caruia titularul sau, determinat, are posibilitatea sa-l exercite singur, fara concursul altuia, toate celelalte persoane, ca subiecte pasive nedeterminate, avand obligatia generala si negativa de a nu aduce nici o atingere titularului in exercitarea dreptului sau.
  • drept subiectiv relativ - acel drept in temeiul caruia subiectul activ determinat, numit creditor, are posibilitatea de a pretinde subiectului pasiv, numit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva.
  • drept subiectiv patrimonial - acel drept care are un continut economic si ca atare poate fi evaluat in bani.
  • drept subiectiv nepatrimonial - acel drept care nu  poate fi evaluat in bani si care, fiind strans legat de persoana, ajuta la individualizarea acesteia.
  • drept subiectiv pur si simplu - dreptul care confera titularului sau deplina siguranta, producandu-si efectele imediat ce s-a nascut, deoarece nici existenta, nici exercitarea lui nu depinde de vreo imprejurare viitoare.
  • drept subiectiv afectat de modalitati - dreptul a carui existenta sau exercitare depinde de un eveniment viitor, astfel incat el nu ofera deplina siguranta titularului sau.
  • erga omnes - opozabil fata de toti.
  • jus ad personame - drept de creanta.
  • jus in re - drept real.
  • obligatia de a da - indatorirea de a constitui sau a transmite un drept real cu privire la un lucru.
  • obligatia de a face - consta intr-o prestatie pozitiva, alta decat constituirea sau stramutarea drepturilor reale, avand ca obiect executarea de lucrari, prestarea de servicii sau predarea unui lucru.
  • obligatia de a nu face - indatorirea subiectului pasiv de a se abtine de la savarsirea unei actiuni.
  • obligatia pozitiva - o actiune ce consta in  obligatiile de a da si de a face.
  • obligatie negativa - o abstentiune ce consta in obligatiile de a nu face.
  • obligatia de rezultat - indatorirea debitorului de a obtine un rezultat anume, determinat.
  • obligatia de diligenta - indatorirea debitorului de tinde catre atingerea unui scop, depunand in acest sens toata staruinta, toate diligentele impuse de obtinerea rezultatului fara a pretinde insa sa obtina rezultatul urmarit.
  • obligatia perfecta - obligatia care se bucura integral de sanctiune juridica in cazul neindeplinirii prestatiilor de bunavoie de catre debitor.
  • obligatia imperfecta - obligatia a carei executare nu se poate obtine pe cale silita, dar in masura in care este executata de bunavoie de catre debitor, acesta nu are dreptul sa pretinda restituirea prestatiei.
  • prerogativa (dreptul) de preferinta - posibilitatea titularului dreptului real de a-si satisface creanta cu prioritate fata de alti titulari de drepturi.
  • prerogativa (dreptul) de urmarire - posibilitatea titularului dreptului real de a pretinde bunul de la orice persoana la care s-ar gasi.
  • dreptul de preemptiune - dreptul coproprietarilor, proprietarilor vecini si arendasilor de a fi preferati la vanzarea unui teren agricol situat in extravilan.
  • dreptul de retentie - posibilitatea detinatorului unui bun de a refuza restituirea acelui lucru catre proprietar, pana cand nu i se plateste creanta nascuta in legatura cu lucrul respectiv.

Intrebari, exercitii, aplicatii.

Comparati drepturile subiective absolute cu drepturile subiective relative.

Aratati asemanarile si deosebirile existente intre drepturile reale si drepturile de creanta.

Ce semnificatie au din punct de vedere juridic, "a da", "a face", "a nu face"?

Indatorirea medicului de a presta tratament unui pacient potrivit cerintelor si eticii medicale este o obligatie de rezultat sau de mijloace?

Ce natura juridica are obligatia carausului de a transporta incarcatura intr-un loc determinat?

Analizati continutul obligatiei de "a nu face" dupa cum este corelativa unui drept absolut sau unui drept relativ.

Obligatia avocatului de a castiga procesul este o obligatie de rezultat sau de mijloace? Dar a judecatorului de a solutiona un litigiu?



Spete:

1. Printr-un contract de vanzare - cumparare autentificat, X i-a vandut lui Y o garsoniera, cu obligatia acestuia din urma de a plati un pret de 6.000$.

Cerinte:

a)      Ce fel de raport juridic civil exista intre X si Y?

b)      Identificati elementele raportului juridic civil concret.

c)      Clasificati, in functie de criteriile cunoscute, dreptul subiectiv al lui Y dobandit prin contractul de vanzare - cumparare si obligatia lui X de a preda garsoniera.


2. A (societate comerciala) a incheiat cu B (companie de transport aerian) un contract de prestari servicii autentificat, prin care B se obliga sa efectueze o serie de transporturi aeriene timp de 1 an, urmand ca beneficiarul sa achite lunar plata serviciilor prestate.

Cerinte:

a)      Care sunt elementele raportului juridic in speta?

b)      Identificati natura acestui raport juridic.

c)      Care sunt caracteristicile dreptului companiei de transport aerian?


3. Sotii X si Y au vandut lui Z autoturismul dobandit de acestia in timpul casatoriei, Z platind suma de 3.000$.

Cerinte:

a)      Cate parti identificati in cadrul raportului juridic nascut intre X, Y si Z?

b)      Care este natura acestui raport juridic civil?

c)      Care sunt caracteristicile dreptului lui Z, nascut din conventia partilor?

d)      Identificati tipul de pluralitate activa existent asupra automobilului.

Rezolvati urmatoarele teste grila:

Obiectul raportului juridic civil consta in:

a)      totalitatea drepturilor subiectului activ;

b)      totalitatea obligatiilor subiectului pasiv;

c)      actiunile si inactiunile partilor.

Obiectul derivat al raportului juridic civil consta in:

a)      totalitatea drepturilor si obligatiilor partilor;

b)      conduita concreta a partilor;

c)      totalitatea bunurilor la care se refera conduita partilor.


Dreptul subiectiv civil real este:

a)      un drept patrimonial, relativ, opozabil inter partes;

b)      un drept patrimonial, absolut, opozabil erga omnes;

c)      un drept nepatrimonial, absolut, opozabil erga omnes.

Dreptul subiectiv civil de creanta este:

a)      un drept patrimonial, absolut, opozabil inter partes;

b)      un drept patrimonial, relativ, opozabil inter partes;

c)      un drept patrimonial, relativ, opozabil erga omnes.

Pluralitatea pasiva, in cazul raporturilor juridice reale, presupune:

a)      mai multe subiecte pasive nedeterminate;

b)      mai multe subiecte pasive determinate;

c)      mai multe subiecte active determinate si mai multe subiecte pasive nedeterminate.

In cadrul raportului juridic obligational:

a)      subiectul activ e determinat si subiectul pasiv e nedeterminat;

b)      subiectul activ e nedeterminat si subiectul pasiv e determinat;

c)      atat subiectul activ cat si subiectul pasiv sunt determinati.

Obligatia de "a da" consta in:

a)      indatorirea de a preda un lucru;

b)      indatorirea de a plati o suma de bani;

c)      indatorirea de a transmite un drept real.

Indatorirea detinatorului unui teren agricol de a-l cultiva este o obligatie:

a)      obisnuita (simpla);

b)      propter rem (obligatie reala);

c)      scriptae in rem (opozabila si tertilor).

Bibliografie:

Ø      I. R. Urs                - op. cit. p. 117 - 158;

Ø      I. R. Urs                - op. cit. p. 70 - 82;

S. Angheni

Ø      Gh. Beleiu                        - op. cit. p. 74 - 98;

Ø      G. Boroi                - op. cit. p. 39 - 67;

Ø      V. D. Zlatescu      - op. cit. p. 200 - 225;

Ø      I. Dogaru              - op. cit. p. 92 - 133;






Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2024 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact