StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Castiga timp, fa bani - si creste spre succes
drept DREPT

Dreptul reprezintă un ansamblu de reguli de comportare Ón relațiile sociale, al căror principal caracter este obligativitatea - la nevoie impusă - pentru toți membrii societății organizate. Aceasta categorie conţine articole şi resurse juridice de interes, referate, legislaţie, răspunsuri juridice, teste de Drept.

StiuCum Home » DREPT » drept civil

Modalitatile actului juridic civil

MODALITATILE ACTULUI JURIDIC CIVIL



SECTIUNEA I

NOTIUNEA DE MODALITATI




In afara de elementele esentiale (conditiile de valabilitate) ale actului juridic civil, unele acte juridice pot fi afectate de anumite imprejurari viitoare, stabilite de lege sau prin vointa partilor, numite modalitati.

Modalitatile actului juridic civil sunt acele imprejurari viitoare de a caror producere depinde existenta sau exercitarea drepturilor si asumarea obligatiilor rezultate dintr-un act juridic.

In raport cu elementele esentiale ale actului juridic civil, modalitatile sunt, in general, imprejurari accidentale, de care depind doar efectele actului juridic si nu valabilitatea acestuia. Asadar, la incheierea unui act juridic, astfel de elemente neesentiale, in principiu, pot exista sau pot lipsi, actul juridic fiind valabil si in ipoteza in care aceste modalitati nu sunt prezente.


SECTIUNEA II

CLASIFICAREA MODALITATILOR


I. In functie de izvorul lor:

a. modalitati legale prevazute de lege. Sunt afectate de astfel de modalitati, de exemplu, contractul de depozit, contractul de inchiriere, contr 828h72i actul de asigurare. In acest caz, modalitatile nu sunt imprejurari accidentale, ci tin de esenta actului, iar in lipsa lor actul juridic nu produce efecte.

b. modalitati conventionale stabilite prin vointa partilor.

Actele juridice civile pot fi afectate de urmatoarele modalitati: termenul, conditia ori sarcina. Anumite acte juridice, legate de starea civila a persoanei fizice, nu pot fi afectate de modalitati. De exemplu, recunoasterea filiatiei, adoptia sau casatoria nu pot fi incheiate pentru un anumit termen sau cu o anumita conditie.


SECTIUNEA III

TERMENUL


Notiune:

Termenul este acel eveniment viitor si sigur de indeplinirea caruia depinde nasterea, modificarea sau stingerea exercitiului drepturilor subiective si a executarii obligatiilor civile, adica a efectelor actului juridic civil22. Este reglementat in art. 1022-1025 C. civ. si produce efecte numai pentru viitor, neavand putere retroactiva




Clasificare:

I. In functie de gradul de cunoastere a momentului implinirii sale:

a. termen precis, a carui data exacta de implinire este cunoscuta in momentul incheierii actului juridic. Poate sa fie stabilit printr-o data calendaristica (ex.: 1 decembrie 2006) sau printr-un interval de timp fata de momentul incheierii actului (ex.: peste doi ani).

b. termen neprecis, a carui data de implinire nu este cunoscuta in momentul incheierii actului juridic, desi se cunoaste ca acel eveniment se va implini (ex.: testamentul isi va produce efectele la decesul testatorului - eveniment sigur, dar a carui data este neprecisa).

II. In functie de izvorul sau

a. termen legal, stabilit de lege (ex.: termenul de 6 luni pentru acceptarea mostenirii, prevazut de art. 700 alin. 1 C. civ, care incepe sa curga de la data deschiderii succesiunii).

b. termen conventional, stabilit prin vointa partilor. Majoritatea termenelor sunt conventionale.

c. termen judiciar, acordat debitorului de catre instanta de judecata pentru executarea obligatiei sale, potrivit art. 1101 C. civ. (ex.: instanta poate acorda cumparatorului unui imobil un termen de gratie pentru plata pretului sau poate stabili un termen imprumutatului pentru restituirea imprumutului, daca termenul nu a fost stabilit de catre parti).

III. In functie de efectele sale

a. termen suspensiv, la a carui implinire incep exercitarea dreptului civil subiectiv si executarea obligatiei civile corelative (ex.: in contractul de imprumut, imprumutatorul nu va putea cere restituirea bunului imprumutat pana in momentul implinirii termenului stabilit).

In ce priveste efectele termenului suspensiv, drepturile si obligatiile partilor iau nastere chiar din momentul incheierii actului juridic, insa exercitarea drepturilor si executarea obligatiilor este amanata pana la implinirea termenului.

Anterior scadentei termenului suspensiv se vor produce urmatoarele efecte:

- daca debitorul executa benevol obligatia sa inainte de implinirea termenului suspensiv, el face o plata valabila, dar nu mai poate solicita restituirea prestatiei;

- creditorul poate lua masuri de conservare a creantei sale

- in cazul actelor translative de drepturi reale referitoare la bunuri individual determinate, riscul contractului anterior indeplinirii termenului suspensiv este suportat de dobanditor, deoarece acesta a devenit proprietar din momentul incheierii actului juridic

- creditorul nu va putea cere executarea obligatiei inainte de implinirea termenului si nu va putea opune debitorului compensatia;

- termenul de prescriptie extinctiva nu va incepe sa curga pana la implinirea termenului suspensiv

- creditorul nu poate exercita actiunea oblica sau actiunea revocatorie inainte de implinirea termenului suspensiv.

Posterior scadentei termenului suspensiv, obligatia debitorului devenind exigibila, se vor produce urmatoarele efecte:

- debitorul trebuie sa-si execute obligatia;

- creditorul are dreptul sa ceara debitorului executarea obligatiei, iar daca acesta nu o executa de buna-voie, are dreptul de a proceda la executarea silita;

- debitorul poate opune creditorului compensatia

- prescriptia extinctiva va incepe sa curga din momentul implinirii termenului suspensiv.

b. termen extinctiv, la a carui implinire se stinge exercitarea dreptului civil subiectiv si executarea obligatiei civile corelative (ex.: in contractul de inchiriere, in momentul implinirii termenului, chiriasul trebuie sa elibereze locuinta).

Art. 1437 C. civ. prevede o exceptie de la aplicarea termenului extinctiv in materia contractului de locatiune. Astfel, dupa expirarea termenului stipulat prin contractul de locatiune, daca locatarul ramane in locuinta si este lasat in posesia ei, atunci se considera locatiunea ca reinnoita. Reinnoirea tacita a contractului de locatiune poarta denumirea de tacita reconductie.

In ceea ce priveste efectele termenul extinctiv, acestea constau in stingerea drepturilor si a obligatiilor partilor.

Anterior scadentei termenului extinctiv, partile isi exercita drepturile si isi executa obligatiile, ca si cum acestea ar fi pure si simple.

Din momentul implinirii termenului extinctiv, drepturile si obligatiile partilor inceteaza.

IV. In functie de beneficiarul sau:

a.      termen in favoarea debitorului, care reprezinta regula.

Conform art. 1024 C. civ., termenul este presupus totdeauna ca s-a stipulat in favoarea debitorului, daca in conventie nu s-a prevazut altfel.

b.      termen in favoarea creditorului, care constituie exceptia de la regula. Astfel, conform art. 1616 C. civ., depozitul trebuie sa se restituie deponentului indata ce s-a reclamat, chiar cand s-ar fi stipulat prin contractul de depozit un anume termen pentru restituirea lui.

c.       termen stabilit in favoarea ambelor parti, ca in materia contractului de asigurare.


SECTIUNEA IV

CONDITIA


Notiune:

Conditia este acel eveniment viitor si nesigur de indeplinirea caruia depinde insasi existenta (nasterea sau stingerea) actului juridic civil. Este reglementata in art. 1004-1021 C. civ. Conditia produce efecte retroactiv din momentul incheierii actului juridic. Pentru a fi valabila, conditia trebuie sa fie posibila, licita si morala.

Clasificare:

I.       In functie de efectele sale

a. conditie suspensiva, de a carei indeplinire depinde nasterea actului juridic si implicit a drepturilor si obligatiilor partilor (ex.: iti vand apartamentul meu, daca ma voi muta in strainatate). Daca se indeplineste conditia suspensiva, actul juridic se consolideaza cu caracter retroactiv. Daca nu se indeplineste conditia suspensiva, raportul juridic dintre parti nu se va naste si, in consecinta, nu se vor naste nici drepturile si obligatiile partilor.

In ce priveste efectele conditiei suspensive, anterior indeplinirii conditiei aceasta va produce urmatoarele efecte

- creditorul nu poate cere debitorului executarea obligatiei;

- debitorul nu datoreaza nimic, insa, daca plateste, poate cere restituirea prestatiei;

- nu poate opera compensatia;

- in actele translative de drepturi reale, riscul pieirii fortuite a bunului individual determinat va ramane in sarcina debitorului, adica a proprietarului bunului (de exemplu, vanzatorul)26;

- prescriptia extinctiva nu va curge;

- creditorul poate face acte de conservare a dreptului sau;

- creditorul poate cere si obtine garantii pentru creanta sa;

- creditorul poate instraina dreptul sau afectat de conditie suspensiva, atat prin acte intre vii, cat si prin acte pentru cauza de moarte

Posterior indeplinirii conditiei suspensive actul juridic se consolideaza cu caracter retroactiv, ca si cum ar fi fost un act juridic pur si simplu, neafectat de conditie:

- plata executata anticipat de debitor ramane valabila;

- transmisiunile de drepturi reale facute de titularul dreptului sub conditie suspensiva se consolideaza

De la regula retroactivitatii efectelor conditiei suspensive indeplinite exista urmatoarele exceptii:

- prescriptia extinctiva va curge doar din momentul indeplinirii conditiei;

- fructele culese de cel care a instrainat bunul sub conditie suspensiva raman ale sale, iar dobanditorul bunului va avea dreptul la fructe doar din momentul indeplinirii conditiei

- actele de administrare facute de cel care a instrainat bunul inainte de indeplinirea conditiei raman valabile

- riscul pieirii fortuite a bunului este suportat de cel care l-a instrainat

In cazul in care conditia suspensiva nu se indeplineste, partile se vor afla in situatia anterioara incheierii actului, ca si cand acesta nu s-ar fi incheiat:

- daca partile au efectuat prestatii, acestea sunt obligate la restituirea lor in mod reciproc

- garantiile constituite de creditori se vor desfiinta

- drepturile constituite de catre debitor in favoarea unor terte persoane se consolideaza, iar drepturile constituite de creditor in favoarea tertilor se desfiinteaza, ca urmare a faptului ca dreptul sau sub conditie suspensiva s-a desfiintat

b. conditie rezolutorie, de a carei indeplinire depinde desfiintarea actului juridic si implicit stingerea retroactiva a drepturilor si obligatiilor partilor (ex.: iti vand apartamentul meu, insa, daca voi reveni in tara, vanzarea se va desfiinta). Daca se indeplineste conditia rezolutorie, contractul de vanzare-cumparare se va desfiinta cu caracter retroactiv, ca si cand nu s-ar fi incheiat. Daca nu se indeplineste conditia rezolutorie, contractul de vanzare-cumparare se va consolida cu caracter retroactiv, ca si cum nu ar fi fost afectat de conditie.

In ceea ce priveste efectele conditiei rezolutorii, anterior indeplinirii conditiei, actul juridic produce efecte ca si cum ar fi un act pur si simplu, neafectat de conditie:

- creditorul poate cere debitorului executarea obligatiei asumate, iar debitorul trebuie sa o execute;

- dobanditorul unui bun individual determinat sub conditie rezolutorie devine proprietar si, in consecinta, suporta riscul pieirii bunului

- dreptul dobandit, afectat de o conditie rezolutorie, poate fi transmis prin acte intre vii sau prin acte pentru cauza de moarte, urmand a fi primit de subdobanditor tot sub conditie rezolutorie.

Posterior implinirii conditiei rezolutorii, actul juridic se desfiinteaza cu caracter retroactiv, considerandu-se ca drepturile si obligatiile partilor nu au existat niciodata:

- partile sunt obligate sa isi restituie in mod reciproc prestatiile efectuate

- drepturile constituite sau transmise de dobanditor unor terte persoane vor fi desfiintate cu caracter retroactiv27.

De la regula desfiintarii retroactive a actului juridic afectat de o conditie rezolutorie indeplinita exista urmatoarele exceptii

- actele de administrare facute de dobanditorul sub conditie rezolutorie de buna credinta raman valabile

- fructele culese de dobanditorul sub conditie rezolutorie nu vor trebui restituite, ramanand in proprietatea sa

- in cazul actelor juridice cu executare succesiva, conditia rezolutorie indeplinita va produce efecte numai pentru viitor

- riscul produs va fi suportat de dobanditor, in calitatea sa de proprietar sub conditie rezolutorie, astfel incat va fi obligat sa plateasca pretul bunului.

In cazul in care conditia rezolutorie nu se indeplineste, actul juridic se consolideaza ca si cum ar fi fost un act juridic pur si simplu, neafectat de conditie.

II. In functie de natura imprejurarilor de care depinde indeplinirea sau neindeplinirea ei:

a. conditie cazuala, a carei indeplinire depinde de hazard, si nu de vointa partilor (ex.: daca nu va mai ploua in aceasta primavara, iti voi vinde umbrela);

b. conditie potestativa, a carei indeplinire depinde de vointa uneia din partile actului juridic. Ea poate fi:

- conditie potestativa pura, a carei indeplinire depinde exclusiv de vointa uneia din parti (ex.: iti vand autoturismul meu, daca vreau). Conditia potestativa pura suspensiva a carei indeplinire depinde de vointa debitorului este nula (ex.: iti voi plati pretul, daca vreau) .

- conditie potestativa simpla, a carei indeplinire depinde atat de vointa uneia din parti, cat si de un fapt exterior sau de vointa unei persoane nedeterminate (ex.: iti vand autoturismul, daca vei promova examenul de conducere).

c. conditie mixta, a carei indeplinire depinde de vointa uneia din parti si de vointa unei alte persoane determinate (ex.: iti vand inelul, daca sotul meu imi va cumpara altul).

III.In functie de modul de formulare a ei:

a. conditie pozitiva, constand intr-un eveniment care urmeaza a se indeplini (ex.: iti vand garajul meu, daca ma voi muta intr-un alt cartier);

b. conditie negativa, constand intr-un eveniment care urmeaza a nu se produce (ex.: daca nu voi promova examenul de conducere, iti voi vinde autoturismul meu).

Pornind de la prevederile art. 1008 C. civ., in literatura de specialitate conditia a mai fost clasificata in conditie posibila si imposibila, licita si ilicita, morala si imorala.

Intre termen si conditie exista urmatoarele deosebiri:

- termenul este o imprejurare sigura ca indeplinire, in timp ce conditia este o imprejurare nesigura cat priveste indeplinirea sa;

- termenul afecteaza numai efectele actului juridic, in timp ce conditia afecteaza chiar existenta actului juridic;

- termenul produce efecte numai pentru viitor (ex nunc), pe cand conditia, in principiu, produce efecte retroactiv (ex tunc)






SECTIUNEA V

SARCINA


Notiune:

Sarcina este o obligatie de a da, a face sau a nu face impusa de catre dispunator gratificatului, in cadrul unei donatii sau al unui testament.

In Codul civil nu exista o reglementare cu caracter general a sarcinii, dar exista o serie de prevederi speciale legate de sarcina in materia donatiilor (art. 828-830 C. civ.) si a testamentelor (art. 930 C. civ.).

Sarcina poate interveni numai in cazul actelor juridice cu titlu gratuit, mai exact in cazul liberalitatilor (donatii sau legate). Sarcina poate schimba natura actului juridic in cazul in care consta intr-o obligatie egala sau mai mare cu valoarea donatiei, astfel incat actul juridic nu va mai fi cu titlu gratuit, ci cu titlu oneros29.

Clasificare:

I. In functie de persoana beneficiarului

a. sarcina in favoarea dispunatorului (ex.: sarcina pe care donatorul o impune gratificatului de a-i plati o datorie fata de un tert). Aceasta poate fi stabilita doar printr-un contract de donatie, nu si printr-un testament.

b. sarcina in favoarea gratificatului (ex.: dispunatorul impune gratificatului ca suma de bani donata sa fie folosita pentru cumpararea unui apartament

c. sarcina in favoarea unei terte persoane (ex.: testatorul dispune de averea sa in favoarea gratificatului, cu sarcina acestuia din urma de a plati o renta viagera unui tert). Beneficiarul nu stabileste nici un raport juridic cu dispunatorul, fiind creditorul direct al gratificatului in consecinta, beneficiarul va putea cere doar executarea sarcinii, dar nu si revocarea donatiei pentru neindeplinirea sarcinii.

II. In functie de valabilitatea sarcinii

a. sarcina imposibila, care nu poate fi indeplinita

b. sarcina ilicita, care este neconforma cu legea

c. sarcina imorala, care contravine normelor de convietuire sociala.

In ceea ce priveste efectele sarcinii, indeplinirea acesteia de catre gratificat consolideaza actul juridic, ca si cum acesta ar fi fost un act juridic pur si simplu. Neexecutarea sarcinii nu atrage dupa sine nevalabilitatea actului, ci, in principiu, sanctiunea revocarii acestuia. In cazul neindeplinirii ei, se poate opta intre a cere fie rezolutiunea actului juridic pentru neexecutarea sarcinii, fie executarea silita a sarcinii.

Intre sarcina si conditie exista urmatoarele deosebiri:

- in timp ce sarcina poate fi instituita numai pentru liberalitati, conditia poate afecta atat actele juridice cu titlu oneros, cat si actele juridice cu titlu gratuit

- sarcina afecteaza doar efectele actului juridic, in timp ce conditia afecteaza chiar existenta actului

- revocarea actului juridic pentru neexecutarea sarcinii trebuie solicitata instantei de judecata, in timp ce conditia opereaza de drept, instanta de judecata doar constatand efectele produse de realizarea sau nerealizarea conditiei.







Bibliografie:


1. Apetrei I., Drept civil. Partea generala, Ed. Venus, Iasi, 2005;

2. Beleiu Gh., Drept civil roman. Introducere in dreptul civil. Subiectele dreptului civil, Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2003;

3. Boroi G., Drept civil. Partea generala. Persoanele, Ed. All Beck, Bucuresti, 2002;

Poenaru E., Drept civil. Teoria generala. Persoanele, Ed. All Beck, Bucuresti, 2002;

5. Rauschi St., Popa Gh., Rauschi St., Drept civil. Teoria generala. Persoana fizica. Persoana juridica, Ed. Junimea, Iasi, 2000;

6. Ungureanu O., Manual de drept civil. Partea generala, Ed. All Beck, Bucuresti, 1999;

7. Andrei Petru P., Apetrei I., Drept civil. Partea generala. Persoana fizica, Ed. Ankarom, Iasi, 1998;

8. Dogaru I., Elementele dreptului civil, Ed. Sansa, Bucuresti, 1998;

9. Lupan E., Introducere in dreptul civil, Cluj-Napoca, Ed. Argonaut, 1998;

Pop T., Drept civil roman. Teoria generala, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 1993;

11. Cosmovici P.M., Introducere in dreptul civil, Ed. All Beck, Bucuresti, 1993;

12. Ionascu T., Tratat de drept civil, Partea generala, vol. I, Ed. Academiei, 1967;

13. Codul civil.





Gh. Beleiu, Drept civil roman. Introducere in dreptul civil. Subiectele dreptului civil, Ed. Universul juridic, Bucuresti, 2003, p. 182; I. Apetrei, Drept civil. Partea generala, Ed. Venus, 2005, p. 184.

I. Apetrei, op. cit., pp. 187-189.

I. Apetrei, op. cit., pp. 193-194; Gh. Beleiu, op. cit., pp. 188-189; G. Boroi, Drept civil. Partea generala. Persoanele, Ed. All Beck, Bucuresti, 2002, pp. 196-197.

Pentru perioada anterioara indeplinirii conditiei se foloseste latinescul pendente conditione, iar pentru perioada posterioara indeplinirii conditiei se foloseste latinescul eveniente conditione.

Se aplica regula res perit domino, conform art 1018 alin. 1 C. civ.

Se aplica principiul resoluto jure dantis resolvitur jus accipientis.

Conform dispozitiilor art. 1010 C. civ.

I. Apetrei, op. cit., p. 197.



Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2024 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact