Mijloacele de proba

Mijloacele de proba

q       Mijloacele de proba sunt enumerate in art. 1170 C. civ. si art.201‑217 Cod de procedura civila

Inscrisurile. Notiune si clasificare

Prin inscris se intelege orice declaratie despre un act sau fapt juridic, facuta prin scriere cu mana, prin dactilografiere ori imprimare, cu orice litere sau sistem de scriere, pe hartie sau pe orice alt material: sticla, lemn, metal, panza, telex, telefax etc. Cu inscrisurile sunt asimilate decla­ratiile verbale, inregistrate pe banda electromagnetica, pelicula, disc etc.

In functie de existenta sau inexistenta intentiei ca acestea sa foloseasca ca mijloc de dovada, inscrisurile sunt preconstituite (inscrisul autentic, inscrisul sub semnatura privata, rabojurile, diferite chitante, note, facturi etc., emise pentru a servi ca mijloc de proba) si nepreconstituite (registrele comerciale, registrele si hartiile casnice, mentiunile scrise de creditor pe titlul constatator al creantei sau pe chitanta si scrisorile obisnuite).

In functie de criteriul semnaturii, inscrisurile sunt semnate (inscrisul autentic, inscrisul sub semnatura privata) si nesemnate, in care intra toate celelalte inscrisuri;

Inscrisurile se mai impart si in : originale si copii dupa inscrisurile originale.

A.     Inscrisul autentic

Noiune. Potrivit art. 1171 C. civ.: "Actul autentic este acela care s‑a facut cu solemnitatile cerute de lege, de un functionare public, care are dreptul de a functiona in locul unde actul s‑a facut";

Categorii de acte autentice:

inscrisuri autentice notariale (Legea nr.36/1995);

hotararile organelor jurisdictionale;

constituie, de asemenea, inscrisuri autentice, potrivit art. 1171 C. civ., actele de stare civila, deciziile si incuviintarile autoritatilor tutelare, procesele verbale de indeplinire a actelor de procedura etc.

Operatiunea tehnico‑juridica de autentificare de catre notarul public.

notarul are indatorirea de a deslusi adevaratele raporturi dintre parti, de a le lamuri cu privire la consecintele ce decurg din inscrisul pe care vor sa‑l intocmeasca si de a le da indrumarile necesare pentru ca inscrisul lor sa corespunda scopului urmarit de ele;

notarul trebuie sa verifice indeplinirea conditiilor cerute de lege pentru validitatea inscrisului realizand astfel controlul preventiv al legalitatii actelor ce urmeaza a se intocmi;

la cererea partilor, notarul trebuie sa redacteze inscrisul pe care acestea vor sa‑l autentifice;

autentificarea isi produce efectele din momentul in care notarul a luat consimtamantul partilor si acestea au semnat inscrisul.

Puterea doveditoare.

puterea doveditoare a inscrisului autentic rezida din faptul ca a fost autentificat, sau chiar intocmit si autentificat de notarul public.

mentiunile referitoare la constatarile personale ale notarului se bucura de cea mai deplina putere doveditoare, ele neputand fi combatute decat prin procedura (speciala si complicata) a inscrierii in fals.

mentiunile ce cuprind declaratiile facute de parti fac dovada numai pana la proba contrarie.

Pentru a cunoaste puterea doveditoare a inscrisului nul ca inscris autentic, trebuie facuta urmatoarea distinctie:

in cazurile in care inscrisul autentic este cerut de lege ca o conditie de forma - ad validitatem -, nulitatea inscrisului autentic atrage, in mod necesar, nulitatea actului juridic (negotium);

in cazurile in care inscrisul autentic a fost intocmit numai pentru ca partile au dorit sa‑si asigure o dovada, - ad probationem -, nulitatea inscrisului autentic nu atrage nulitatea actului juridic (negotium) constatat prin acel inscris si nu atrage nevalabilitatea inscrisului respectiv, ca inscris sub semnatura privata, daca a fost semnat de parti (art. 1172 C. civ.).

B.     Inscrisul sub semnatura privata

Notiune. Prin inscris sub semnatura privata se intelege orice inscris semnat de partea sau partile de la care emana;

Conditiile de validitate

conditia generala a semnaturii, ceruta pentru orice astfel de inscris: semnatura este conditia necesara si suficienta ceruta pentru validitatea inscrisului sub semnatura privata; din ea rezulta insasi denumirea inscrisului.

conditii speciale, cerute numai pentru anumite inscrisuri sub semnatura privata:

conditia pluralitatii de exemplare pentru inscrisurile care constata conventii sinalagmatice (contracte bilaterale).

conditia scrierii in intregime sau a mentiunii "bun si aprobat" facuta de mana debitorului, in cazul inscrisurilor ce constata obligatii unilaterale avand ca obiect o suma de bani sau o cantitate de bunuri fungibile.

conditia scrierii, semnarii si datarii de mana testatorului a testamentului olograf.

Puterea doveditoare a inscrisului sub semnatura privata (art. 1182 C.civ)

art. 1176 prevede ca: "actul sub semnatura privata, recunoscut de acela caruia se opune sau privit, dupa lege, ca recunoscut, are acelasi efect ca actul autentic, intre acei care l‑au inscris si intre cei care reprezinta drepturile lor".

in cazul in care partea, careia i se opune un inscris sub semnatura privata, neaga semnatura sau inscrisul, precum si in cazul in care mostenitorii sau urmasii celui de la care se pretinde ca emana inscrisul, declara ca nu cunosc semnatura sau inscrisul autorului inscrisului, inscrisul sub semnatura privata nu are nici o putere doveditoare.

daca inscrisul sub semnatura privata este recunoscut de partea careia i se opune sau daca instanta a stabilit ca provine de la partea careia i‑a fost opus inscrisul, inscrisul sub semnatura privata face dovada pana la proba contrarie, atat intre parti cat si intre cei care reprezinta drepturile lor, precum si fata de terti.

C.     Alte inscrisuri:

scrisorile, mentiunile facute de creditor pe titlul de creanta, registrele si hartiile casnice, registrele comerciale, rabojurile.

Marturia sau proba testimoniala

Marturia este o relatare facuta de o persoana, oral, in fata instantei de judecata cu privire la acte sau fapte litigioase savarsite in trecut, despre care are cunostinta personala

marturia presupune cunoasterea personala, de catre martor, a faptelor pe care le relateaza si nu "din auzite" sau dupa "ceea ce spune lumea"; este marturie asa-numita "marturie indirecta";

marturia presupune relatarea orala in fata instantei de judecata.

Administrarea probei testimoniale

regula generala este ca faptele juridice stricto‑sensu pot fi dovedite in mod nelimitat, prin proba testimoniala.

regulile restrictive privind administrarea probei testimoniale se refera la actele juridice.

Art. 1191 C.civ. stabileste urmatoarele reguli restrictive:

"Dovada actelor juridice al caror obiect are o valoare ce depaseste suma de 250 lei [.] nu se poate face decat prin act autentic sau prin act sub semnatura privata."

"Nu se va primi niciodata o dovada prin martori, in contra sau peste ceea ce cuprinde actul [.] chiar cu privire la o suma sau valoare ce nu depaseste 250 lei".

Aceste reguli restrictive cunosc doua exceptii, cand proba cu martori poate fi admisa cu privire la un act de o valoare mai mare de 250 lei sau impotriva sau peste continutul unui inscris:

cand exista un inceput de dovada scrisa (art. 1197 C.civ.)

cand partea s-a aflat in imposibilitate de a-si preconstrui sau pastra un inscris (art. 1198 C.civ.)

Puterea doveditoare a probei cu martori este lasata la aprecierea instantei de judecata. Judecatorul are libertatea de a aprecia valoarea depozitiei de martor.

Marturisirea (recunoasterea)

Notiune. Marturisirea este recunoasterea de catre o persoana a unui fapt pe care o alta persoana isi intemeiaza o pretentie sau o aparare si care este de natura sa produca efecte juridice impotriva autorului ei.

Caractere

marturisirea este o recunoastere, iar nu o simpla explicatie data in legatura cu un act sau fapt juridic;

marturisirea priveste un fapt pe care o alta persoana isi intemeiaza, fie o pretentie, fie o aparare;

marturisirea este de natura sa produca efecte impotriva autorului ei;

marturisirea este o manifestare de vointa, adica un act juridic civil, de unde cerinta ca autorul marturisirii sa aiba o vointa constienta si libera;

marturisirea este o manifestare de vointa unilaterala;

marturisirea este irevocabila;

marturisirea constituie un mijloc de proba impotriva autorului ei si in favoarea celui care isi intemeiaza pretentiile pe faptul recunoscut;

marturisirea are caracter personal; nu poate fi facuta decat de catre titularul dreptului litigios in persoana sau de un mandatar cu procura speciala (art. 1206 C. civ.).

Clasificare

a)    marturisirea este judiciara atunci cand indeplineste, cumulativ, urma­toarele conditii:

este facuta in cadrul unui proces inaintea sau in cursul judecatii;

este facuta in insusi procesul in care este folosita ca mijloc de proba;

este facuta inaintea judecatorului, personal sau prin procura speciala;

b)   marturisirea este extrajudiciara atunci cand cele trei conditii de mai sus nu sunt intrunite in mod cumulativ.

Formele marturisirii sunt tot in numar de doua: marturisire expresa si marturisire tacita (prezumata).

a)    este expresa cand consta intr-o declaratie orala sau scrisa in sensul recunoasterii unui fapt pe care cealalta parte isi intemeiaza pretentiile.

b)   este tacita in cazurile in care legea prevede ca judecatorul (instanta) poate sa o deduca dintr-o anumita conduita negativa (abtinere) a partii.

Puterea doveditoare a marturisirii este lasata la libera apreciere a instantei de judecata.

Interogatoriul este mijlocul procedural - reglementat de art. 218‑225 Cod de procedura civila - de administrare a probei marturisirii. In afara de marturisirea spontana, marturisirea este, de cele mai multe ori, provocata, ceea ce se realizeaza prin intermediul interogatoriului.

Interogatoriul este o problema ce tine de procedura civila.

Prezumtiile

Notiune Potrivit art. 1199 C. civ. "Prezumtiile sunt consecintele ce legea sau magistratul le trage dintr‑un fapt cunoscut la un fapt necunoscut".

Clasificare

Din art 1199 C. civ. reiese ca prezumtiile sunt de doua feluri: simple (opera judecatorului) si legale.

Prezumtiile simple sunt prevazute de art. 1203 C. civ. astfel: "Prezumtiile care nu sunt stabilite de lege sunt lasate la luminile si intelepciunea magistratului; magistratul nu trebuie sa se pronunte decat intemeindu‑se pe prezumtii care sa aiba greutate si putere de a naste probabilitatea; prezumtiile nu sunt permise magistratului, decat numai in cazurile cand este permisa si dovada prin martori, afara numai daca un act nu este atacat ca s‑a facut prin frauda, dol sau violenta.

Prezumtiile legale sunt definite de art. 1200 C. civ., astfel: "sunt prezumtii legale acelea care sunt determinate special prin lege precum:

- actele ce legea le declara nule pentru ca le priveste facute in frauda dispozitiilor sale;

- in cazurile in care legea declara ca dobandirea dreptului de proprietate sau liberatiunea unui debitor rezulta din oarecare imprejurari determinate;

- puterea ce legea acorda autoritatii lucrului judecat.

Prezumtiile legale sunt limitative ca numar: nu exista prezumtie legala fara un text care sa o prevada expres: nulla presumtio sine lege; textele legale care stabilesc prezumtii sunt de stricta interpretare.

Puterea doveditoare a prezumtiilor

prezumtii legale relative - juris tantum - sunt acelea care pot fi combatute prin proba contrarie; aceste prezumtii formeaza marea majoritate a prezumtiilor legale;

prezumtii legale absolute (irefragabile, irefutabile) - juris et de jure - sunt acelea care nu pot fi combatute prin proba contrarie;

prezumtiile legale intermediare (mixte) sunt acelea care pot fi combatute, fie prin anumite mijloace de proba, fie in anumite conditii, fie de anumite persoane.

Expertizele judiciare

Sunt mijloace de proba, constand intr‑un raport de expertiza ce cuprinde constatarile unor specialisti privind anumite fapte sau acte juridice. Expertizele judiciare pot fi: contabile, medicale, tehnice (in toate domeniile de activitate).

Precizari

q           Data inscrisului sub semnatura privata are, intre parti, aceeasi forta probanta ca insusi continutul inscrisului, adica pana la proba contrara.

Fata de terti, data inscrisului sub semnatura privata nu are nici o putere doveditoare atata timp cat nu a devenit data certa.

Data certa se dobandeste prin prezentarea inscrisului la un organ de stat, prin inregistrarea lui intr-un registru public, prin moartea uneia dintre persoanele care au semnat inscrisul, sau prin trecerea continutului inscrisului, chiar prescurtat, in acte intocmite de functionari publici (art. 1182 C. civ.)

q           Desi art. 1198 C. civ. prevede admisibilitatea probei cu martori, numai in caz de imposibilitate materiala de a preconstitui un inscris, practica judiciara a extins aplicarea acestui articol si la cazurile de imposibilitate morala.

Imposibilitatea morala de a preconstitui inscrisuri apare fie datorita raporturilor de incredere dintre parti (cum sunt cele dintre soti, rude, prieteni intimi), fie din cauza raporturilor de subordonare sau de diferenta dintre parti (raporturile dintre medic si client sau dintre profesor si elev).

Imposibilitatea materiala de a preconstitui inscrisuri rezulta din imprejurari in care, potrivit unor uzuri inradacinate, nu se intocmesc inscrisuri doveditoare, cum sunt vanzarile facute in balciuri, piete organizate.

Reprezentare grafica

Vocabular

forma ad validatem - conditie de validitate, esentiala si speciala, care consta in necesitatea indeplinirii formalitatilor prestabilite de lege sub sanctiunea nulitatii absolute a operatiei juridice (negotium)

forma ad probationem - cerinta impusa de lege sau de parti, care consta in intocmirea unui inscris cu scopul de a proba actul juridic civil

inscriere in fals - mijloc procedural de constatare a exactitatii mentiunilor unui inscris autentic ce redau constatarile personale facute de agentul instrumentator, precum si a valabilitatii unui inscris sub semnatura privata, declarat fals de partea caruia i se opune

marturie indirecta - marturie referitoare la acte, fapte, imprejurari, despre care martorul nu a luat cunostinta in mod direct, prin propriile simturi ci i-au fost relatate de catre o persoana determinata.

negotium - act juridic

nulla presumtio sine lege - nu exista prezumtie legala fara un text care sa o prevada expres

juris et de jure - locutiune latina exprimand ideea ca o prezumtie are caracter absolut, neputand fi combatuta prin alt mijloc de proba

juris tantum - locutiune latina exprimand ideea ca o prezumtie are caracter relativ, putand fi combatuta prin proba contrara

testament olograf - testament scris in intregime, datat si semnat de mana testatorului.

Intrebari, exercitii, aplicatii

Ce intelegeti prin notiunea de inscrisuri si cum se clasifica acestea?

Explicati operatiunea tehnico - juridica de autentificare a inscrisurilor de catre notarul public.

Care este puterea doveditoare a unui inscris autentic? Dar a unui inscris nul ca inscris autentic?

Enumerati conditiile de validitate a inscrisului sub semnatura privata.

Care sunt regulile restrictive privind admisibilitatea probei cu martori si exceptiile de la aceasta?

Considerati ca, in caz de imposibilitate morala de a preconstitui un inscris, este admisibila proba testimoniala?

Ce intelegeti prin proba testimoniala si care este puterea doveditoare a acesteia?

Ce valoare juridica au marturia "din auzite" si marturia indirecta?

Ce intelegeti prin prezumtii si care este puterea doveditoare a acestora?

Stabiliti caracterul (relativ, absolut, mixt) al urmatoarelor prezumtii legale:

prezumtia de buna-credinta (art. 1899 C.civ)

prezumtia autoritatii lucrului judecat (art. 1201 C.civ.)

prezumtia ca termenul este in favoarea debitorului (art. 1024 C.civ.)

prezumtia de paternitate a copilului din casatorie (art. 53 C.fam.)

prezumtia ca o constructie, aflata pe un teren, a fost facuta de proprietarul terenului (art. 492 C.civ)

Completati spatiile libere din urmatoarele enunturi:

Actul autentic este acela care s-a facut cu ..........cerute de lege, de un ........, care are dreptul de a functiona in locul unde..........

Mentiunile referitoare la constatarile personale ale notarului pot fi combatute prin procedura .......

Mentiunile dintr-un inscris autentic ce cuprind declaratii facute de parti, fac dovada pana la ...........

Conditia multiplului exemplar este ceruta pentru inscrisurile ...... ce constata........

Conditia scrierii in intregime sau a mentiunii "bun si aprobat" - facuta de mana ........, este ceruta in cazul inscrisurilor........., ce constata ........, avand ca obiect............

Conform art. 1191 C.civ., proba cu martori nu e admisibila in cazul actelor juridice al caror obiect are o valoare.......si nici...........ceea ce cuprinde un act juridic. Prin exceptie, proba cu martori este admisibila cand exista........sau cand partea s-a aflat in imposibilitate de a .........un inscris

Prezumtiile sunt consecinte pe care .........sau ......le trage dintr-un fapt ..........la un fapt.....

Spete

1. X a vandut printr-un act juridic autentic un frigider si o masina de spalat marca L.G. lui Y.

Ulterior, X il actioneaza in justitie pe Y cerand desfiintarea contractului de vanzare - cumparare, motivand ca nu au fost respectate dispozitiile art. 1180 C.civ., deoarece vanzarea avand ca obiect o "catime de lucruri" in actul juridic nu a fost precizata formula "bun si aprobat".

Cerinte

a)      Este necesara in speta formula "bun si aprobat"?

b)      Bunurile din speta se incadreaza in sintagma "catime de lucruri"?

c)      Pronuntati o solutie corecta.

2. A l-a chemat in judecata pe B, solicitand instantei obligarea paratului la restituirea sumei de 15 milioane lei.

In motivarea cererii, A a sustinut ca partile au semnat, in prezenta a doi martori, o chitanta din care reiese ca i-a imprumutat lui B 15 milioane lei.

B a negat ca ar fi primit imprumutul, fapt sustinut si de cei doi martori. Depozitiile martorilor au fost relevante in cauza, astfel incat instanta a respins actiunea lui A.

Cerinte

a)      Care este regula generala privind administrarea probei cu martori?

b)      Care sunt regulile restrictive privind administrarea acestei probe?

c)      Solutia instantei a fost corecta?

3. X l-a chemat in judecata pe Y, solicitandu-i restituirea sumei de 3000 $ acordata cu titlu de imprumut cu un an in urma.

In fata instantei, X a aratat ca i-a imprumutat suma de bani lui Y, fratele ei aflat in nevoie financiara, fara sa incheie un act care sa ateste acest lucru chiar la insistentele mamei, care a considerat ca nu este necesar ca un frate sa nu aiba incredere in celalalt. De asemenea, X a specificat ca, in momentul predarii banilor, au fost prezenti o serie de martori: parintii si prietenii de familie ce vor depune marturie.

Y se apara invocand ca art. 1191 C.civ. nu-i permite acest lucru, deoarece suma pe care o pretinde e mai mare de 250 lei.

Cerinte:

a)      Care sunt regulile instituite de art. 1191 C.civ.?

b)      Ce reprezinta cazurile instituite de art. 1198 C.civ.?

c)      Se incadreaza X in enumerarea din art. 1198 C.civ.?

d)      Ce va hotari instanta?

Rezolvati urmatoarele teste grila:

Inscrisul sub semnatura privata:

a)      trebuie obligatoriu scris si semnat de una din parti;

b)      trebuie obligatoriu scris de o parte si semnat de toate partile;

c)      trebuie obligatoriu semnat de toate partile de la care emana.

Formalitatea multiplului exemplar este ceruta:

a)        in cazul inscrisurilor autentice;

b)       in cazul inscrisurilor sub semnatura privata ce constata conventii sinalagmatice;

c)        in cazul inscrisurilor sub semnatura privata ce constata conventii unilaterale.

Mentiunea  "bun si aprobat" este ceruta:

a)      cand debitorul a scris singur si a semnat conventia;

b)      in cazul inscrisurilor sub semnatura privata ce constata conventii sinalagmatice;

c)      in cazul inscrisurilor sub semnatura privata ce constata o obligatie unilaterala ce are ca obiect o suma de bani sau o catime de lucruri fungibile.

Proba cu martori este admisibila:

a)      cand exista un inceput de dovada scrisa;

b)      cand obiectul actului juridic are o valoare mai mare de 250 lei;

c)      in contra sau peste ceea ce cuprinde actul juridic.

Proba cu martori este inadmisibila :

a)      in caz de imposibilitate de a preconstitui un inscris;

b)      in caz de imposibilitate de a conserva un inscris;

c)      cand obiectul actului juridic are o valoare mai mare de 250 lei.

Prezumtiile care pot fi combatute fie prin anumite mijloace de proba, fie de anumite persoane sunt:

a)      prezumtii legale

b)      prezumtii legale intermediare;

c)      prezumtii simple.

Bibliografie

Ø     I. R. Urs              - op.cit, pag. 350 - 383

Ø     I. R. Urs,             - op.cit., pag. 101 - 116

S. Angheni

Ø     Gh. Beleiu - op.cit., pag. 114 - 121

Ø     G. Boroi              - op.cit., pag. 95 - 139

Ø     V.D. Zlatescu     - op.cit., pag. 258 - 286

Ø     I. Dogaru            - op.cit., pag. 162 - 178

Ø      Speta nr. 3 a fost prelucrata din G. Raducan, G.T. Maravela - op. cit., p. 59.