StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Castiga timp, fa bani - si creste spre succes
drept DREPT

Dreptul reprezintă un ansamblu de reguli de comportare în relațiile sociale, al căror principal caracter este obligativitatea - la nevoie impusă - pentru toți membrii societății organizate. Aceasta categorie conţine articole şi resurse juridice de interes, referate, legislaţie, răspunsuri juridice, teste de Drept.

StiuCum Home » DREPT » drept civil

Participarea tertilor in procesul civil

Participarea tertilor in procesul civil


Conditiile generale de admisibilitate a participarii tertelor persoane in procesul civil sunt capacitatea procesuala de folosinta, calitatea procesuala si afirmarea unui interes, ce au fost deja analizate anterior.

Caracterul incident al tuturor formelor de participare a tertelor persoane in procesul civil impune si respectarea unor conditii specifice, respectiv : existenta unui proces civil in curs de judecata, existenta unei legaturi de conexitate intre cererea principala si cea de participare a tertului la activitatea judiciara, precum si interesul de a interveni.



Formele de participare a tertelor persoane in procesul civil sunt reglementate amanuntit in art.49-66 C.proc.civ. Formele de participare ale tertilor la activitatea judiciara sunt:

-interventia ( art.49-56 C.proc.civ);

-chemarea in judecata a altor persoane( art. 57-59 C.proc.civ.);

-chemarea in garantie( art.60-63 C.proc.civ.);

-aratarea titularului dreptului ( art.64-66 C.proc.civ.);


Interventia in procesul civil


Interventia poate fi def 515g61f inita ca acea institutie procesuala care confera tertului posibilitatea de a participa din proprie initiativa intr-un proces in curs de judecata intre alte persoane in scopul valorificarii unui drept propriu sau spre a sprijini apararea reclamantului sau paratului.

Codul de procedura civila consacra doua forme de interventie in procesul civil:

-interventia in interes propriu ( principala);

-interventia in interesul uneia dintre parti ( accesorie ).



Interventia principala

Potrivit art.49 alin.(2) C.proc.civ. : " Interventia este in interes propriu(principala) cand cel care intervine invoca un drept al sau".

Interventia principala se poate face numai in fata primei instante si inainte de inchiderea dezbaterilor. Interventia principala se solutioneaza in doua faze : admiterea in principiu si solutionarea cererii. Incuviintarea in principiu se poate dispune de catre instanta sesizata numai dupa ascultarea partilor si a celui care intervine.

Din momentul admiterii in principiu a interventiei, tertul devine parte in procesul civil.

Tertul intervenient va avea, in principiu, drepturile si obligatiile prevazute de lege pentru partile principale. Tertul intervenient se bucura insa si de o pozitie independenta fata de celelalte parti, fapt pentru care este considerat ca un veritabil reclamant in procesul civil. Interventia principala se solutioneaza o data cu actiunea principala ( art.55 C.proc.civ.), instanta pronuntand o singura hotarare asupra ambelor cereri. Daca interventia principala determina intarzierea judecatii instanta poate dispune disjungerea ei de cererea principala.


Interventia accesorie

Potrivit art.49 alin.(3) C.proc.civ. " interventia este in interesul uneia dintre parti cand sprijina numai apararea acesteia ". Din textul citat se desprinde concluzia ca interventia accesorie este o cerere incidenta prin intermediul careia o terta persoana, interesata in solutionarea unui litigiu, intervine in procesul civil pentru apararea drepturilor uneia dintre partile principale.

In literatura de specialitate, interventia accesorie este denumita si interventia conservatoare sau auxiliara. Tertul nu reclama un drept propriu in justitie, respectiv o pretentie distincta de pretentia partii in favoarea careia a intervenit.

Interventia accesorie se infatiseaza din punct de vedere al formei, ca o simpla cerere, iar nu ca o actiune de sine statatoare. Cererea tertului va trebui sa cuprinda si mentiuni privitoare la justificarea interesului de a interveni si sa indice partea in favoarea careia s-a actionat.

Interventia accesorie poate fi formulata in orice faza a procesului civil, chiar si in fata instantei de recurs( art.51 C.proc.civ.). Solutia legii se intemeiaza tocmai pe caracterul accesoriu al interventiei in interesul uneia dintre parti.

Dupa incuviintarea in principiu a cererii de interventie instanta va proceda la comunicarea acesteia partilor principale. Impotriva cererii de interventie accesorie partea interesata poate depune intampinare.

Impotriva interventiei accesorii nu se poate formula insa o actiune reconventionala, intrucat interventia accesorie nu constituie o actiune civila propriu-zisa, adica un mijloc procedural apt sa conduca in mod nemijlocit la valorificarea unor pretentii proprii ale intervenientului.

Interventia accesorie se judeca o data cu cererea principala. Instanta nu are insa posibilitatea de a dispune disjungerea interventiei accesorii de cererea principala, interventia accesorie nu ar putea forma obiectul unei judecati distincte.

De altminteri, art.55 C.proc.civ. consacra in mod expres doar posibilitatea disjungerii interventiei principale.

Asupra cererii de interventie accesorie instanta trebuie sa se pronunte chiar in dispozitivul hotararii. Aceasta solutie poate fi dedusa chiar din dispozitiile art.55 C.proc.civ., text aplicabil si interventiei accesorii si potrivit caruia "interventia se judeca o data cu cererea principala".

Modul de solutionare a interventiei accesorii este influentata in mod semnificativ de solutia ce urmeaza sa fie pronuntata in cadrul actiunii principale. Astfel, respingerea actiunii principale determina si respingerea interventiei facuta in favoarea reclamantului ; admiterea actiunii principale poate determina si admiterea interventiei facute in favoarea reclamantului, cu conditia evidenta a indeplinirii tuturor conditiilor sale de admisibilitate ; admiterea actiunii principale conduce la respingerea interventiei facute in interesul paratului : respingerea actiunii principale determina insa si admiterea interventiei facute in interesul paratului.


Chemarea in judecata a altor persoane


Chemarea in judecata a altor persoane este reglementata de art. 57-59 C.proc.civ.

Potrivit art.57 C.proc.civ. : " Oricare din parti poate sa cheme in judecata o alta persoana care ar putea pretinde aceleasi drepturi ca si reclamantul ". Chemarea in judecata a altor persoane poate fi exercitata cu respectarea tuturor conditiilor necesare pentru participarea tertelor persoane la activitatea judiciara. Legea impune insa si o conditie particulara deosebit de importanta, anume aceea ca tertul introdus in proces sa pretinda aceleasi drepturi ca si reclamantul. Cel chemat in judecata dobandeste calitatea de intervenient in interes propriu , iar hotararea ii va fi opozabila. Cererea de chemare in judecata a altor persoane va fi motivata si se va comunica atat celui chemat,cat si partii potrivnice.

Cererea de chemare in judecata a altor persoane trebuie sa indeplineasca toate conditiile prevazute de art.112 C.proc.civ. pentru cererea de chemare in judecata.

Cererea de chemare in judecata a altor persoane poate fi promovata numai in fata primei instante. Dupa inregistrarea acesteia instanta va dispune comunicarea ei tertului si partii potrivnice. O data cu cererea vor fi comunicate tertului si copii dupa cererea principala, dupa intampinare si dupa inscrisurile de la dosar.

Cererea de chemare in judecata a altor persoane se judeca o data cu cererea principala. Hotararea ce se va pronunta va trebui sa cuprinda solutii atat cu privire la cererea de chemare in judecata a altor persoane cat si cu privire la actiunea principala.


Chemarea in garantie


Chemarea in garantie este reglementata in art.60-63 C.proc.civ. Potrivit art.60 C.proc.civ. : "Partea poate sa cheme in garantie o alta persoana impotriva careia ar putea sa se indrepte, iin cazul cand ar cadea in pretentiuni cu o cerere in garantie sau in despagubire". Deci, chemarea in garantie poate fi definita ca acea forma de participare a tertilor la activitatea judiciara care confera uneia din parti posibilitatea de a solicita introducerea in proces a acelor persoane care ar avea obligatia de garantie sau de despagubire in ipoteza in care partea respectiva ar pierde procesul.

Chemarea in garantie trebuie sa indeplineasca toate conditiile unei cereri de chemare in judecata, intrucat constituie o veritabila actiune civila.

Pentru promovarea chemarii in garantie, partea interesata trebuie sa afirme existenta unei obligatii legale sau conventionale de garantie ori a unei obligatii de despagubire. Cererea de chemare in garantie va fi facuta in conditiile de forma prevazute pentru cererea de chemare in judecata.

Cererea de chemare in garantie trebuie formulata de reclamant " pana la inchiderea dezbaterilor, inaintea primei instante "( art.61 alin.(2) C.proc.civ.) iar de catre parat o data cu intampinarea sau cel mai tarziu la prima zi de infatisare, daca intampinarea nu este obligatorie ( art.61 alin.(1) C.proc.civ. Nedepunerea in termen a cererii de chemare in garantie conduce la judecarea separata a acesteia fata de actiunea principala cu exceptia cazului in care ambele parti consimt sa se solutioneze impreuna ( art.135 C.proc.civ.).

Dupa depunerea cererii de chemare in garantie, instanta va dispune comunicarea acesteia tertului (art.62 C.proc.civ.); instanta va statornici si termenul in care intampinarea urmeaza sa fie depusa. In mod evident intampinarea poate fi depusa de catre tertul introdus in cauza. Acesta va trebui sa depuna intampinarea pana la prima zi de infatisare ulterioara introducerii sale in cauza. Chematului in garantie ii sunt aplicabile si dispozitiile art.114 C.proc.civ., potrivit carora intampinarea se depune la dosar cu cel putin 5 zile inaintea termenului de judecata.

Fiind o adevarata actiune, cererii de chemare in garantie ii sunt aplicabile si dispozitiile art.112 C.proc. civ. Prin urmare, cererea de chemare in garantie trebuie sa cuprinda elementele prevazute de lege pentru cererea principala.

La cererea de chemare in garantie se vor atasa atatea exemplare cati parati sunt, plus un exemplar pentru instanta. De asemenea, la cerere, se vor alatura si copii de pe inscrisurile de care intelege sa se serveasca cel garantat. Odata cu cererea de chemare in garantie trebuie sa se comunice tertului si o copie dupa cererea de chemare in judecata.

Tertul introdus in cauza dobandeste o pozitie procesuala independenta.

Cererea de chemare in garantie se solutioneaza o data cu cererea principala.

Daca chemarea in garantie determina intarzierea judecatii instanta poate dispune disjungerea celor doua cereri spre a fi solutionate in mod separat.

In principiu, instanta se va pronunta prin aceeasi hotarare atat asupra actiunii principale cat si asupra cererii incidente. Instanta nu poate refuza solutionarea cererii de chemare in garantie si indruma partea interesata sa introduca o actiune separata impotriva garantului.

Precizam ca in prezent legislatia noastra procesuala nu prevede necesitatea solutionarii cererii de chemare in garantie in doua faze : admiterea cererii in principiu si solutionarea acesteia.


Aratarea titularului dreptului


Potrivit art.64 C.proc.civ.: " Paratul care detine un lucru pentru altul sau care exercita in numele altuia un drept asupra unui lucru va putea arata pe acela in numele caruia detine lucrul sau exercita dreptul, daca a fost chemat in judecata de o persoana care pretinde un drept real asupra lucrului.

Aratarea titularului dreptului este reglementata in art.64-66 C.pr.civ.

Potrivit art.64 C.proc.civ.: " Paratul care detine un lucru pentru altul va putea arata pe acela in numele caruia detine lucrul sau exercita dreptul , daca a fost chemat in judecata de o persoana care pretinde un drept real asupra unui lucru.

In afara conditiilor comune tuturor formelor de participare a tertilor la activitatea judiciara cererea pentru aratarea titularului dreptului trebuie sa intruneasca si unele cerinte specifice. Aceste cerinte pot fi desprinse chiar din dispozitiile art.64 C.proc.civ. si se refera la :

a)- formularea cererii de catre paratul care detine cu titlu precar un bun sau care exercita un drept asupra lucrului respectiv;

b)- actiunea principala sa aiba ca obiect valorificarea unui drept real asupra lucrului.

Cererea privind aratarea titularului dreptului se depune de parat odata cu

intampinarea. Dupa primirea cererii, instanta va lua masuri pentru comunicarea ei tertului aratat ca titular al dreptului. La citatie se va alatura si o copie dupa cererea de chemare in judecata si dupa inscrisurile de la dosar. Desi legea nu prevede in mod expres, cererea privind aratarea titularului dreptului trebuie comunicata si reclamantului.

Tertul aratat ca titular al dreptului are si posibilitatea de a formula intampinare impotriva cererii de introducere a sa in proces. Prin intampinare, tertul ar avea chiar posibilitatea de a se apara in sensul ca nu este titularul dreptului dedus judecatii.

Dupa introducerea tertului in proces se va proceda la solutionarea cererii formulate de catre parat. Instanta va pronunta solutii cu privire atat la cererea principala, cat si cu privire la cererea de aratare a titularului dreptului.




Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2024 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact