StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Castiga timp, fa bani - si creste spre succes
drept DREPT

Dreptul reprezintă un ansamblu de reguli de comportare Ón relațiile sociale, al căror principal caracter este obligativitatea - la nevoie impusă - pentru toți membrii societății organizate. Aceasta categorie conţine articole şi resurse juridice de interes, referate, legislaţie, răspunsuri juridice, teste de Drept.

StiuCum Home » DREPT » drept civil

Procesul civil- modalitate de rezolvare a litigiilor

Procesul civil- modalitate de rezolvare a litigiilor



Una din functiile statului este aceea preponderent jurisdictionala, ea infaptuindu-se - de la stat la stat - prin organele puterii judecatoresti sau in principal prin organele puterii judecatoresti. Dup adoptarea Constitutiei din 1991, in tara noastra jurisdictia si infaptuieste numai de catre organele puterii judecatoresti, respectiv d catre Inalta Curte de Casatie si Justitie si de celelalte instante care functioneaza potrivit legii.



In doctrina au avut loc discutii ample si contradictorii, inc neepuizate, cu privire la modalitatile de determinare a caracterulu jurisdictional sau nonjurisdictional al actelor judecatorului.[1] Indiferent de solutia adoptata, intreaga doctrina a acceptat - implicit sau expres - ideea ca actul jurisdictional este rezultatul unei activitati ce se desfasoara in doua etape:

- cognitio - cunoasterea faptelor, darea unei solutii, emiterea unui ordin prin care se dezleaga o problema, se impune o anumita conduita sau se impune o anumiti masura

- executio - aducerea la indeplinire a hotararii.

Atat prima etapa, cat si cea de-a doua, trebuie sa se desfasoan cu respectarea unor norme ce diriguesc conduita initiatorilor judecatii si pe aceea a judecatorilor.






















Uneori prima etapa este lunga, se intinde pe o durata mare de timp datorita complexitatii faptelor ce trebuie descoperite, stabilite si analizate, alteori aceasta consta in lecturarea unui act si verificarea sa formala, urmata de autorizarea data de judecator pentru indeplinirea altor acte juridice.[2]

Nu vor intra in categoria judecatii unele acte indeplinite de judecator cum ar fi: fixarea de termene la primirea cererii de chemare in judecata, programarea magistratilor in sedinte, aprobarea eliberarii unei copii de pe un inscris, etc., acte ce nu impun o analiza a faptelor si o raportare a lor la normele de drept.

Dupa cum se poate observa fie si numai din extrem de succinta enumerare a actelor de judecata, unele dintre ele au caracter contencios, iar altele au caracter necontencios. Au caracter contencios actele judecatorului prin care se solutioneaza cereri de revendicare, de plata de despagubiri, de evacuare, divort (cu exceptia divortului prin acordul partilor), de anularea masurii desfacerii contractului individual de munca, etc., adica actele prin care judecatorul intervine pentru solutionarea unui diferend, a unui litigiu. Au caracter necontencios autorizarile pentru constituirea societatilor comerciale, incheierile de investire cu formula executorie a hotararilor judecatoresti, etc., adica acele acte prin care judecatorul reglementeaza o situatie juridica nelitigioasa.

Actele cu caracter necontencios nu vizeaza stabilirea unui drept potrivnic altei persoane, iar hotararile in aceasta materie nu intra in puterea lucrului judecat, astfel ca verificarile judecatorului nu au nici pe departe minutiozitate a si profunzimea verificarilor impuse de un act contencios. Aceasta face ca - in timp - un act gratios, necontencios, sa se realizeze mai rapid decat unul contencios, iar cat priveste regulile procedurale actele gratioase sa implice aplicarea unui numar mai restrans de norme decat actele contencioase. In practica, actele de jurisdictie gratioasa sunt aproape instantanee, hotararea judecatorului se da pe loc sau la foarte scurt timp de la sesizarea sa.

Dimpotriva, actele de jurisdictie contencioasa sunt emise dupa administrarea unor ample probatorii si dupa dezbateri contradictorii dupa desfasurarea unui proces in care actul initial il constituie sesizarea instantei cu cererea de chemare in judecata. Cererea este analizata formal intr-o prima etapa, se administreaza probe pentru v.erificarea sustinerilor de fapt din cerere intr-o a doua etapa, se analizeaza implicatiile juridice ale starii de fapt si, in fine, se da solutia de catre judecator. Toata aceasta activitate, fie ea cu caracter contencios, fie cu caracter gratios, imbraca trasaturile unui proces.[3]

In literatura juridica s-a subliniat ca in momentul in care o persoana apeleaza la actiunea civila (sesizand judecatorul cu o cerere, de regula, contencioasa) ea devine proces , adica se individualizeaza intr-un sumuni organizat de reguli a caror aplicare duce la darea unei hotarari. Regulile sunt mai numeroase si impun o activitate mai laborioasa in cadrul procedurii contencioase; ele sunt mult mai putin numeroase si impun doar verificari de forma (nu de fond) in cadrul procedurii gratioase.

Din cele deja expuse se poate trage concluzia ca activitatile cu caracter jurisdictional desfasurate de judecator se circumscriu cadrului unui proces. La randul sau, procesul nu poate exista decat daca cel putin o persoana are interesul sa solicite judecatorului darea unei hotarari pentru a rezolva o situatie, fie ea litigioasa sau nu. Procesul nu-si gaseste finalitatea decat daca se aduce la indeplinire hotararea data de judecator[5], dar uneori hotararea nu este susceptibila de executare silita.




















Procesul civil nu se desfasoara doar cu contributia judecatorului si a. partilor, asa cum s-ar putea trage o concluzie din cele mentionate. El presupune si activitati necesare ale unor persoane ca: agenti procedurali, grefieri, executori judecatoresti, martori, experti, etc.

Incercand sa cuprindem intr-o definitie toate aceste caracteristici ale procesului civil il vom defini ca fiind activitatea desfasurata de instanta, parti. organe de executare, alte organe sau persoane care participa la infaptuirea de catre instantele judecatoresti a justitiei in pricini/e civi/e, in vederea realizarii sau stabilirii drepturilor si intereselor civi/e deduse judecatii si executarii silite a hotarari/or judecatoresti sau altor titluri executorii, conform procedurii prevazute de lege.[6]

Sub denumirea de proces civil se desemneaza si procesele in materie comerciala, de contencios administrativ, de dreptul familiei, de dreptul muncii, etc. Aceasta pentru ca regulile de judecata aplicabile in procesele privind astfel de cauze sunt cele prevazute de Codul de procedura civila. Asa, de pilda, principiile procesului civil au egala aplicabilitate si in procesele mentionate, iar potrivit articolului 721 din Codul de procedura civila, dispozitiile acestui cod alcatuiesc procedura de drept comun in materie civila si comerciala, ele aplicandu-se si in alte materii in masura in care acestea nu cuprind dispozitii potrivnice. Respectand dispozitia principiala a articolului 721 din Codul de procedura civila, Codul muncii, Codul comercial, Codul familiei, Legea ne. 554/2004 privind contenciosul administrativ au prevazut doar norme speciale, derogatorii, de stricta si particulara aplicare, pentru sesizarea instantei, administrarea unor probe, etc.




l E. Herovanu - Principiile procedurei judiciare, voI. I, Institutul de Arte Grafic! Lupta Bucuresti, 1932, pag. 303 si unn.;G. Boroi - Drept procesual civil. Note d! curs, voI. I,Ed. Romfel, Bucuresti, 1993, pag. 35 si unTI.; I. Deleanu, Procedura civila vol.I, Editura fundatiei Chemarea, Iasi, 1993, pag. 245-250; H. Solus, R. Perrot, Droil judiciaire privee, tome I, Sirey, Paris, 1961, pag. 428-442; I. Stoenescu, S. ZiIberstein Drept procesuaI civil. Teoria generala, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1977, pag. 28-30, etc,


2 De exemplu judecatorul autorizeaza constituirea societatilor comerciaJe si dispune inmatricularea in Registrul comertului, in temeiul art. 40 din Legea nr. 31/1990, republicata in Monitorul Oficial, partea 1, nr. 1066 din 17 noiembrie 2004


Etimologic - din latina - procedere = a merge inainte, a inainta.

Intr-o formulare de referinta E. Herovanu (op.cit. pag. 142) arata:' Cand dreptul se afirma sub forma de pretentiune,cand cel ce ridica pretentiunea se vede nevoit, pentru a face sa triumfe, sa se adreseze tribunalului, acelasi sens actiunea se individualizeaza, capata o fizionomie particulara, devine conte statiune, litigiu, proces.' In acelasi sens V.M. Ciobanu, Tratat teoretic si practic de procedura civila, Editura National, Bucuresti, vol.I, pag. 250; D.Radu, Actiunea in procesul civil, Editura Junimea, Iasi, 1974,pag.24

Desigur, daca reci amantul nu a cerut doar sa se constate existenta ori inexistenta unui drept si atunci cand actiunea a fost admisa.


I. Deleanu, Tratat de procedura civila, voI. 1, Editura Europa Nova, Bucuresti, 1995,pag. 24-25




Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2024 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact