StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Informatia - te scoate din incurcaturi
DREPT

Dreptul reprezintă un ansamblu de reguli de comportare īn relațiile sociale, al căror principal caracter este obligativitatea - la nevoie impusă - pentru toți membrii societății organizate. Aceasta categorie conţine articole şi resurse juridice de interes, referate, legislaţie, răspunsuri juridice, teste de Drept.

StiuCum Home » DREPT » drept comercial
Trimite articolul prin email Definitia, obiectul, natura, caracterele si izvoarele dreptului comercial : Drept comercial Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Definitia, obiectul, natura, caracterele si izvoarele dreptului comercial



DEFINITIA, OBIECTUL, NATURA, CARACTERELE SI IZVOARELE DREPTULUI COMERCIAL


Sectiunea 1 Definitia dreptului comercial


Avand in vedere acceptiunea juridica a notiunii de comert, dreptul comercial are o sfera mai cuprinzatoare, acesta reglementand activitatea comerc 232j98c iala, definita ca o activitate de producere si circulatie a marfurilor.



Prin urmare, dreptul comercial reprezinta ansamblul de reguli juridice speciale care reglementeaza raporturile izvorate din comert.

Sectiunea 2. Natura dreptului comercial


Raporturile nascute din comert privesc economia nationala si economia comunitara, iar efectele de natura economica separa raporturile de natura comerciala de cele de natura civila. In acest profil, dreptul comercial a dobandit autonomie stiintifica avand natura unei discipline de sine statatoare.

Din acest punct de vedere, dreptul comercial nu se confunda cu "dreptul afacerilor", "dreptul comunitar al afacerilor", "dreptul economic", "dreptul intreprinderilor" sau " dreptul societatilor comerciale".

Sectiunea 3.         Obiectul dreptului comercial

Obiectul dreptului comercial este comertul.

Reunind un corp de reguli particulare referitoare la exercitarea unei profesii si la actele juridice incheiate de comercianti, in legatura cu bunurile destinate exercitarii comertului, dreptul comercial este dreptul privat aplicabil comerciantilor, actelor si faptelor comerciale.


Sectiunea 4. Trasaturile caracteristice dreptului comercial

Simplitatea si celeritatea normelor juridice


Intrucat, miza activitatii comerciantului este maximizarea profitului, comerciantii au adoptat forme rapide si simple de incheiere a contractelor pe baza ofertei acceptate, pe baza comenzii urmate de executare sau a facturii acceptate; prin emiterea unor contracte-tip cum ar fi, cambia, biletul la ordin, cecul, obligatiuni, prin telefon, prin fax, iar recent, prin mijloace electronice (comertul electronic).


Normele comerciale recunosc valabilitatea acestor contracte.

Celeritatea este vizata de la inceperea si pana la incetarea activitatii comerciale, sens in care, se instituie reguli si proceduri cat mai simple si suple aplicabile constiturii, autorizarii, si functionarii comerciantului, operatiunilor efectuate in cadrul comertului sau cu tertii, dizolvarii si lichidarii patrimoniului acestuia.


Din aceleasi ratiuni, conflictele litigioase trebuie supuse unor norme de procedura simple cu termene scurte.


Protectia creditului


In obligatiile comerciale respectarea scadentei este mai importanta decat "forma" in care obligatia a luat nastere.

Dreptul comercial protejeaza cu precadere creditorul fata de debitor, tocmai pentru a favoriza derularea rapida a operatiunilor comerciale.


. Securitatea si transparenta tranzactiilor comerciale


Simplitatea formelor si mecanismelor de contractare este compensata prin masuri de siguranta oferite creditorului.

Din acest punct de vedere, raporturile comerciale de credit sunt asigurate prin gaj, ipoteca, drept de retentie, scrisoare de garantie, si prin alte mecanisme cum ar fi,   inopozabilitatea exceptiilor derivate din raportul fundamental fata de purtatorul cambiei, biletului la ordin sau cecului, inadmisibilitatea acordarii termenului de gratie, interdictia retractului litigios, etc.


Pentru ca protectia creditului sa devina eficace, legea obliga creditorul la indeplinirea unor formalitati de publicitate, evidentiind un anumit formalism al dreptului comercial.


. Vocatia transfrontaliera a dreptului comercial

Relatiile de afaceri se extind intre parteneri din tari diferite, astfel ca dreptul comercial are vocatie transfrontaliera, aceasta trasatura generand adaptarea, armonizarea si uniformizarea regulilor aplicabile in acelasi spatiu de derulare a afacerilor.


Sectiunea 5. Izvoarele dreptului comercial

§ 1. Legislatia codificata

a). Codul comercial roman

b). Codul civil

Regulile dreptului sunt aplicabile in materie comerciala dar nu intr-o maniera principala. Prin urmare, dreptul civil are caracter subsidiar, fiind aplicabil numai daca normele comerciale sunt lacunare in materie sau daca trimit explicit ori implicit la normele civile.


Legislatia necodificata si legislatia complementara


a) Uzantele comerciale

Uzantele comerciale sunt practici neanserate intr-o lege dar insusite si respectate de o categorie profesionala sau de o colectivitate dintr-un anumit areal, localitate sau loc.

Uzantele pot varia de la un loc la altul sau, de la o profesie la alta.

Sunt edificatoare regulile uniformizate aplicabile in raporturile din comertul international, rezultat al efortului unui colectiv de specialisti din diferite tari, reuniti intr-un Comitet Special. In anul 1990 Camera de Comert si Industrie Paris a publicat in Brosura nr.460, uzantele codificate cu titlul INCOTERMS "Termeni comerciali internationali", (International Comercial Trems) in editie bilingva (franceza si engleza).


b)- Principii, legi si tratate internationale



Au rolul de a uniformiza dreptul aplicabil atat in raporturile interne cat si in raporturile internationale.

-Principiile UNIDROIT in contractele comerciale internationale

Principiile UNIDROIT reflecta concepte care se regasesc in numeroase sisteme juridice, si furnizeaza ansamblul de reguli speciale adaptate nevoilor operatiunilor de comert international. Desi solutiile oferite nu fac referiri la drepturile nationale, s-au ales ca fiind cele mai bune, reprezentand nu numai izvor de drepturi si obligatii, ci un real substitut al dreptului national.

-Acordurile, tratatele si conventiile incheiate de Rominia pentru comert

Acordul General pentru Tarife Vamale si Comert intrat in vigoare la 1 ianuarie 1948 (G.A.T.T.) aplicabil in comertul cu bunuri

Calitatea de izvor de drept a tratatelor si conventiilor la care Romania este parte, a fost recunoscuta si in jurisprudenta comerciala, dupa cum se poate constata in exemplele ce urmeaza.


c) Legislatia comunitara


Tratatele Comunitatii europene sunt izvoare de drept.

Indeplinesc acest rol: 

- Tratatul de instituire a Comunitatii Europene a Energiei Atomice (EURATOM)

- Tratatul de instituire a Comunitatii Economice Europene (C.E.E) incheiat la Roma la 25 martie 1957 si a intrat in vigoare la 1 ianuarie 1957 pe durata nelimitata,

Tratatul de la Maastricht asupra Uniunii Europene semnat la 7 februarie 1992 si intrat in vigoare la 1 noiembrie 1993

- Tratatul de la Amsterdam semnat oficial la 2 octombrie 1997 si intrat in vigoare la 1 mai 1999

- Tratatul de la Nisa semnat la 26 februarie 2001 si intrat in vigoare la 1 februarie 2003

Tratatul de adoptare a Constitutiei pentru Europa a fost semnat la Roma la 29 octombrie 2004.

Directivele sunt instrumente privilegiate de realizare a pietei interioare fiind emise in baza tratatelor adoptate de Statele membre. Ele intervin in domeniile in care exista contradictii sau diferente semnifictive intre legislatiile nationale si garanteaza armonizarea acestora si treanspunerea la nivel national a principiilor fundamentale ale Pietei comune. sa aleaga forma si mijloacele de realizare a obiectivelor vizate.

Directivele Comunitatii europene impreuna cu celelalte acte normative, regulamente, recomandari, si decizii alcatuiesc legislatia comunitara derivata care reprezinta incontestabil un izvor de drept specific si autonom.

Directivele comunitare sunt cele care au pus in aplicare tratatele incheiate, prin edictarea principiilor si regulilor avand ca efect armonizarea

● Regulamentele sunt principalele izvoare de drept derivat.

Curtea de Justitie a Comunitatii Europene a decis ca regulamentele au calitatea de izvoare directe de drept.

●Deciziile sunt obligatorii in toate elementele lor, pentru destinatarii pe care ii desemneaza.

Recomandarile si avizele nu sunt obligatorii astfel ca, exceptand recomandarile CECA a caror natura juridica este similara directivelor C.E si CEE, ele nu pot face obiectul unui recurs contencios.

- Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului si a liberatilor fundamentale (C.E.D.O.) incheiata la Roma la 4 noiembrie 1950, reprezinta instrumentul ideal prin care principiile dreptului comunitar se aplica in legislatia interna[1]. Conventia a fost amendata si completata prin mai multe protocoale.

Fiind ratificata (impreuna cu protocoalele) de Romania, Conventia pentru apararea drepturilor omului poate fi invocata de parti si de judecatorul national, in oricare situatie in care, sub aspect substantial sau procedural, legislatia interna nu ofera solutii corespunzatoare respectarii drepturilor si libertatilor fundamentale in cadrul unui proces.


d) Jurisprudenta si doctrina

Jurisprudenta nu constituie un adevarat izvor formal al dreptului, dar nu poate fi negata contributia hotararilor judecatoresti la elaborarea dreptului, deoarece jurisprudenta interpreteaza, completeaza, precizeaza si adapteaza legea comerciala noilor conditii ale realitatii sociale

Studiile si munca interpretativa a juristilor orienteaza evolutia normelor de drept comercial, contribuind la completarea dreptului.


Sectiunea 5. Raportul dreptului comercial cu celelalte ramuri de drept

Relatia dreptului comercial cu celelalte ramuri de drept sau, interferenta normelor de natura juridica diferita este reflectata in practica afacerilor si in jurisprudenta, studierea conceptelor si institutiilor juridice intr-o maniera interdisciplinara prezentand importanta si pentru dezvoltarea teoriei dreptului.




Romania a ratificat Conventia pentru apararea drepturilor omului prin Legea nr.30/18 mai 1994. Legea nr.30/1994 a fost publicata in M.Of. nr. 135/31 mai 1994, Partea I.






Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2022 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact