StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Informatia - te scoate din incurcaturi
DREPT

Dreptul reprezintă un ansamblu de reguli de comportare în relațiile sociale, al căror principal caracter este obligativitatea - la nevoie impusă - pentru toți membrii societății organizate. Aceasta categorie conţine articole şi resurse juridice de interes, referate, legislaţie, răspunsuri juridice, teste de Drept.

StiuCum Home » DREPT » drept comunitar
Trimite articolul prin email Procesul formarii uniunii europene - de la luxemburg si haga la nisa : Drept comunitar Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Procesul formarii uniunii europene - de la luxemburg si haga la nisa



Procesul formarii Uniunii Europene - de la Luxemburg si Haga la Nisa

1)  Actul Unic European - semnat in februarie 1986, prevede transformarea relatiilor statelor membre intr-o Uniune Europeana.  Actul Unic European:

a) stabileste, ca obiectiv al comunitatilor europene si al cooperarii politice europene, contributia la realizarea unui progr 555d36f es concret al Uniunii Europene;



b) institutionalizeaza Consiliul European - care exista doar in baza comunicatului summit-ului de la Paris din anul 1974;

c) modifica tratatele constitutive;

d) extinde votul Consiliului la majoritatea calificata;

e) consolideaza  consultarea Parlamentului European prin introducerea procedurii de cooperare in anumite domenii;

f) infiinteaza o noua jurisdictie comunitara de prima instanta pentru a facilita activitatea Curtii de Justitie;

g) stabileste obiectivul ca piata interna sa fie desavarsita pana la data de 31 decembrie 1992;

h) introduce principiul coeziunii economice si sociale in scopul reducerii decalajelor intre diferitele regiuni ale statelor membre;

i) prevede dezvoltarea cooperarii politice pentru punerea in practica a unei politici externe europene;

j) extinde obligatia de consultare a statelor membre si in orice problema de politica externa de interes general;

k) introduce aspectele politice si economice ale securitatii in sfera cooperarii, apararea se exclude, mentionandu-se doar cooperarea in cadrul NATO si UEO;

l) elementul esential al cooperarii politice este compus din directorii politici din cadrul Comitetului politic;

m) infiinteaza un Secretariat politic cu sediul la Bruxelles.

      Actul Unic European prezinta o importanta deosebita in procesul constructiei europene, deoarece: a) a avut ca efect   realizarea la 1 mai 1995 a celei mai mari piete unificate din lume; b) pentru prima data este mentionata intr-un tratat international - Uniunea Europeana ca obiectiv  al statelor membre.

In contextul desavarsirii Pietei internationale a comunitatilor este si Acordul Schengen care a fost adoptat la data de 14 iunie 1985. Obiectivul unei Europe fara controale la frontiera a fost realizat in cadrul legal al Uniunii Europene prin acordul interguvernamental. De libertatea de miscare beneficiaza nu numai cetatenii Uniunii, ci si cetatenii din tarile membre, cu conditia ca ei sa aiba dreptul de rezidenta intr-unul din statele Schengen.

      Belgia, Germania, Franta, Olanda si Luxemburg au semnat un acord care prevede ca granitele interne pot fi trecute prin orice punct fara a se face controlul persoanelor. Danemarca, Grecia, Spania, Italia, Portugalia, Austria, Finlanda si Suedia s-au alaturat mai tarziu celor cinci state semnatare.


2) Tratatul de la Maastricht asupra Uniunii Europene, semnat la data de 7 februarie 1992 si a intrat in vigoare la 1 noiembrie 1993, instituie Uniunea Europeana si prevede:

a) modificari si completari ale celor trei tratate originare - a modificat denumirea Tratatului instituind Comunitatea Economica Europeana, care se va numi de acum inainte Tratatul instituind Comunitatea Europeana;

b) dispozitii privind cooperarea in domeniul justitiei si al afacerilor interne, in special intre autoritatile politienesti si cele judiciare;

c) dispozitii privind politica externa si de securitate comuna _de asemenea in afara sferei celor trei tratate;



d) dispozitii privind politica sociala;

e) cetatenia Uniunii Europene - fiecare cetatean avand urmatoarele drepturi:

         - libertatea de circulatie, sa se deplaseze si sa-si stabileasca domiciliul in mod liber pe teritoriul statelor membre;

         - drepturi politice, sa voteze si sa candideze la alegerile municipale su europene care se desfasoara in statul in care isi are domiciliul;

         - dreptul la protectie diplomatica, sa fie protejat de autoritatile diplomatice sau consulare ale oricarui stat membru;

         - dreptul de petitionare, sa se adreseze Parlamentului si functionarului insarcinat cu sondarea opiniei publice - mediatorul;

        - stabileste realizarea unei uniuni economice si monetare, dar si a unei uniuni politice;

         - Uniunea economica - directiile politicii economice ale statelor membre si ale comunitatilor vor fi adoptate de catre Consiliul de Ministri, care supravegheaza si evolutia economiei in fiecare stat membru;

         - Uniune monetara inseamna adoptarea unei singure politici monetare in spatiul Uniunii Europene;

         - Uniunea politica  presupunand o politica externa si de securitate comuna, inclusiv o politica de aparare; cresterea rolului Parlamentului European, sporirea competentelor comunitatilor, o politica comuna in domeniul juridic si al afacerilor interne.

      Tratatului asupra Uniunii Europene i s-au adaugat 17 protocoale, din care 16 sunt anexate Tratatului instituind Comunitatea Europeana, si 33 de declaratii.


3. Tratatul de la Amsterdam - semnat la 2 octombrie 1997 a intrat in vigoare la data de 1 mai 1999. Acest Tratat se prezinta ca o revizuire a Tratatelor institutive si vizeaza:   

a) realizarea unui spatiu de libertate, securitate si justitie, prin extensia constructiei comunitare si asupra unei parti din cel de-al 3-lea pilon - cooperarea politiei si judiciara  (Este vorba despre noul Titlu IV din Tratatul instituind Comunitatea Europeana, intitulat Vize, azil, emigrare si alte politici cu privire la libera circulatie a perosanelor);

b) integrarea acordului Schengen in cel de-al 3-lea pilon al Uniunii Europene;

c) stabilirea bazelor cooperarii consolidate care se poate realiza intre anumite state care doresc sa avanseze rapid pe calea integrarii, data fiind situatia lor economica;

d) extinderea dispozitiilor sociale - Protocolul social anexat Tratatului asupra Uniunii Europene este integrat Tratatului instituind Comunitatea Europeana;

e) introducerea majoritatii calificate  in noi domenii;

f) competentele Curtii de Justitie sunt extinse ca urmare a introducerii celui de-al  3-lea pilon.


4. Tratatul de la Nisa, semnat la 26 februarie 2001 a intrat in vigoare la date de 1 februarie 2003 si modifica tratatele existente. Perspectiva aderarii a noi state a generat necesitatea unor schimbari pentru perfectionarea si adaptarea institutiilor comunitare la noile realitati, fiind necesara o adaptare a structuri institutionale pentru o Uniune Europeana, care va avea 25 sau chiar 27 de state membre.




         5. Tratatul de la Lisabona, semnat la 13 decembrie 2007 reprezinta un model european  

         de dezvoltare

Tratatul de la Lisabona (TL) este format din doua acte juridice de drept international public: Tratatul asupra Uniunii Europene si Tratatul asupra functionarii Uniunii Europene.

Aceste doua tratate sunt urmate de 12 Protocoale, Carta drepturilor fundamentale si indicatiile CIG in privinta interpretarii tratatelor. Intrarea in vigoare se va produce in prima zi din luna urmatoare celei in care a fost depus ultimul instrument de ratificare, cu conditia ca acest eveniment sa nu intervina in ultima parte a lunii. In acest caz, intrarea in vigoare a tratatului se amana pana in prima zi a celei de a doua luni.

Terminologia folosita de noul tratat este mai neutra in comparatie cu proiectul de tratat instituind o Constitutie pentru Europa, sub aspectul evocarii caracteristicilor federale: astfel, Ministrul Afacerilor externe  devine Inaltul reprezentant; se renunta la notiunile de lege-cadru in favoarea vechii terminologii juridice; mentionarea simbolurilor Uniunii (imn, drapel, deviza) nu se mai face in corpul tratatului, ci intr-o  declaratie anexa.

Uniunea europeana rezultata integreaza fosta Comunitate Europeana, Politica externa, de securitate si de aparare comuna si Cooperarea politieneasca si judiciara in materie penala, intr-o structura care se doreste unitara. Procedurile decizionale de drept comun sau speciale fac diferenta intre materii, in functie de gradul de integrare. Noul tratat consacra expres personalitatea juridica a Uniunii Europene, ii consolideaza legitimitatea democratica si o face mai transparenta. Personalitatea juridica, care ii confera Uniunii si o existenta juridica alaturi de cea politica, este o premisa a cresterii rolului sau pe plan international, inclusiv a reprezentarii sale individuale in organizatii si conferinte internationale. Consacrarea personalitatii juridice este insotita de o declaratie, menita sa previna dobandirea unor noi competente de catre Uniune. Aceasta arata ca personalitatea juridica nu autorizeaza Uniunea sa legifereze sau sa actioneze dincolo de competentele  atribuite de state, prin tratate.

Uniunea poseda cea mai larga capacitate juridica recunoscuta persoanelor juridice de legislatiile nationale.

Tratatul de la Lisabona contribuie la o mai buna  conturarea a modelului european de dezvoltare si consolideaza valorile Uniunii. Coordonatele acestui model pot fi identificate in eliminarea inegalitatilor si a discriminarilor, promovarea egalitatii dintre barbati si femei, accentuarea dimensiunii sociale si a coeziunii  sociale si teritoriale, protectia mediului si dezvoltarea durabila, protectia consumatorilor, protectia animalelor, transparenta adoptarii deciziilor, pluralismul cultural etc. Principiile constitutive si functionale ale Uniunii sunt consolidate, iar aderarea de noi state si revizuirea tratatelor cunosc noi reglementari.

Tratatul consacra in premiera  posibilitatea retragerii statelor din Uniune, ca expresie a democratiei. Principiile constitutive si functionale ale Uniunii, precum si rolul Parlamentelor nationale sunt consolidate (parag.1).

Prerogativele Parlamentului European sunt consolidate, functionarea Consiliului si majoritatea calificata sunt revizuite, comisarii trebuie sa faca dovada angajamentului european la investire, iar Consiliul European are un presedinte ales de membrii sai, pentru un mandat de doi ani si jumatate, care poate fi reinnoit. Aceste dispozitii vor fi analizate in cadrul reformei institutionale (parag. 2).

Tratatul promoveaza rolul Uniunii Europene pe plan international, printr-un plus de coerenta si vizibilitate. Inaltul reprezentant pentru politica externa si de securitate comuna devine unul dintre vicepresedintii Comisiei si presedinte al Consiliului afacerilor externe. Un serviciu european pentru actiunea externa este creat in sprijinul Inaltului reprezentant. Statele membre au reglementat de asemenea o politica de securitate si de aparare comuna, parte integranta a politicii externe si de securitate comuna, introducand in cadrul sau conceptele de cooperare structurala permanenta in materie penala si de solidaritate cu statele victime ale unei agresiuni armate si instituind Agentia uropeana de Aparare (parag. 3).

Cooperarea politieneasca si judiciara in materie penala (pilonul III restructurat de Tratatul de la Amsterdam) este reunita cu politicile privind controlul frontierelor, azilul, imigratia si cooperarea in materie civila, in cadrul titlului "Spatiul de libertate, securitate si justitie". Metoda comunitara se aplica preponderent in cadrul sau, doar anumite exceptii amintind de regimul sau interguvernamental initial.

Cooperarile consolidate sunt mai mult decat oricand incurajate. La dispozitia Uniunii sunt puse noi instrumente in vederea asigurarii unui spatiu de libertate, securitate si justitie, printre care posibilitatea crearii unui Parchet european, pornind de la Eurojust (parag. 4). Alte domenii importante pentru existenta cotidiana a cetatenilor au fost avute in vedere: sanatatea publica, protectia civila, politica energetica, cercetarea, coeziunea teritoriala, ajutorul umanitar, sportul, turismul si cooperarea administrativa.







Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2022 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact