StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Ajutorul de care ai nevoie. Cand ai nevoie cel mai multe de el!
DREPT

Dreptul reprezintă un ansamblu de reguli de comportare Ón relațiile sociale, al căror principal caracter este obligativitatea - la nevoie impusă - pentru toți membrii societății organizate. Aceasta categorie conţine articole şi resurse juridice de interes, referate, legislaţie, răspunsuri juridice, teste de Drept.

StiuCum Home » DREPT » drept maritim
Trimite articolul prin email Siguranta navigatiei : Drept maritim Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Siguranta navigatiei



SIGURANTA NAVIGATIEI


Supravegherea si controlul navigatiei civile in porturile si in apele nationale navigabile ale Romaniei


Conform prevederilor OG nr. 42 din 28.08.1997 privind transporturile na>ale regulile de navigatie in marea teritoriala, in apele interioare si in porturile romanesti se stabilesc de Ministerul Transporturilor in conformitate cu reglementarile nationale si cu acordurile si conventiile internationale la care Romania este parte.

Inspectia si supravegherea desfasurarii in siguranta a navigatiei in apele nationale navigabile precum si inspectia si supravegherea desfasurarii in siguranta a navigatiei in apele nationale navigabile se efectueaza de catre Autoritatea Navala Romana prin Capitaniile de port.



Pentru exercitarea activitatii de supraveghere si control a ordinii navigatiei, capitaniile de port au dreptul de vizita, la orice ora din zi sau din noapte, la bordul oricarei nave, indiferent de pavilion, aflata in porturi si in afara acestora, in limitele apelor nationale.

Capitaniile de port vor interzice libera navigatie in apele nationale, precu 848f58i m si operatiunile de incarcare - descarcare si transbord sau legatura cu uscatul navelor care nu au acte de bord sau nu indeplinesc conditiile prevazute in acestea, precum si navelor care nu au obtinut permisul de acostare si autorizare de libera practica in port dat de organele sanitare dupa vizitarea navei.

Capitaniile de port primesc reclamatiile referitoare la incalcari ale regimului navigatiei care au avut loc pe nave, in porturi, pe tarm, rapoarte privind sinistrele, abordajele si orice avarie si efectueaza cercetari, administrand probe si incuviintand expertize, in limitele competentei lor.

De asemenea, capitaniile de port primesc reclamatiile si plangerile referitoare la abateri in legatura cu navigatia sau care au avut loc pe nave in porturi, pe coaste si pe maluri, fac cercetari in limita competentei lor si, in caz de vinovatie, procedeaza potrivit legii.

Capitaniile de port pot proceda si din oficiu la cercetarea accidentelor de navigatie si la alte cercetari la care au calitatea de a se sesiza din oficiu.

Atunci cand o nava s-a pierdut sau a fost abandonata de echipaj ori numai de comandant in urma unui naufragiu sau a unui sinistru, capitania portului procedeaza neintarziat la cercetarea cauzelor si imprejurarilor in care acesta s-a produs si ia masurile necesare pentru conservarea probelor materiale in vederea continuarii cercetarilor si a stabilirii raspunderilor.

Capitania portului face cercetari chiar daca sinistrul priveste o nava sub pavilion strain.


Apele nationale navigabile. Definitie


Apele nationale navigabile ale Romaniei sunt formate din marea teritoriala si apele interioare navigabile.

Regimul si intinderea marii teritoriale se stabilesc prin lege.(vezi Legea 17/1990 privind regimul juridic al apelor maritime interioare, al marii teritoriale si al zonei contigue a Romaniei)

Constituie ape interioare navigabile ale Romaniei:

a) fluviile, raurile, canalele si lacurile situate in interiorul teritoriului Romaniei, pe portiunile navigabile;

b) apele navigabile de frontiera, de la malul romanesc pana la linia de frontiera;

c) apele maritime considerate, potrivit legii, ape interioare. Ministerul Transporturilor, cu avizul Ministerului Apelor, Padurilor si

Protectiei Mediului, al Ministerului Agriculturii si Alimentatiei, al Ministerului Industriei si Comertului si al Departamentului pentru Administratie Publica Locala, stabileste nominal si pe portiuni apele navigabile ale Romaniei. Pentru apele de frontiera se va tine seama si de acordurile bilaterale privind regimul frontierei de stat.


Zona maritima, fluviala si a altor cai navigabile - definitie


Constituie zona maritima, fluviala sau a altor cai navigabile fasia de teren situata in lungul tarmului marii teritoriale sau ai apelor interioare navigabile, pe o latime de 30 de metri.

In cazuri justificate, Ministerul Transporturilor poate mari latimea zonei maritime, fluviale sau a altor cai navigabile, cu avizul celorlalte organe centrale ale administratiei de stat interesate.

In porturi, zona maritima, fluviala sau a altor cai de navigatie coincide cu incinta portuara.

Regimul zonei maritime fluviale si al altor cai navigabile

In zona maritima, fluviala sau a altor cai navigabile, lucrarile si orice alte instalatii si amenajari care ar putea impiedica circulatia ar ascunde amenajarile facute in interesul navigatiei, pe terenuri, maluri sau in porturi, ori ar impiedica folosirea normala a acestor amenajari, se pot executa numai cu autorizarea Ministerului Transporturilor si, dupa caz, si a Ministerului Apararii Nationale.

Categoriile de lucrari vor fi stabilite de Ministerul Transporturilor.

Ministerul Transporturilor poate dispune, in zona maritima, fluviala sau a altor cai navigabile, instalarea de semne, balize si alte semnale de navigatie, de zi si de noapte, pe toata intinderea malurilor si a apelor, in punctele pe care le va socoti necesare pentru siguranta navigatiei. in acest scop, se vor putea efectua, potrivit dispozitiilor legale, defrisarile necesare mentinerii vizibilitatii semnelor si mijloacelor de semnalizare, iar materialul rezultat din defrisare va fi depozitat la dispozitia organelor silvice.

Cheltuielile de instalare si intretinere vor fi suportate de organele insarcinate cu intretinerea cailor navigabile, a lacurilor si a porturilor.

Instalarea in afara zonei maritime, fluviale sau a altor cai navigabile a semnelor, balizelor si a celorlalte semnale de navigatie prevazute in alin. 1 se va face cu acordul detinatorului de teren.

Lucrarile in albia apelor navigabile, inclusiv dragajele, extractiile de produse de balastiera si altele asemenea se pot executa numai cu autorizarea Ministerului Transporturilor.

Instalarea ori construirea de poduri sau instalarea de conducte ori cabluri peste sau sub apele navigabile se va face in conditiile legii si cu autorizarea Ministerului Transporturilor. Beneficiarii acestor instalatii si constructii sunt obligati a le marca potrivit regulilor privind semnalizarea in navigatie.


Reglementarea operatiunilor care se efectueaza numai cu nave sub pavilion roman


Operatiuni care se efectueaza numai cu nave sub pavilion roman (mijloace navale si de uscat) in porturile, in marea teritoriala si in apele interioare ale Romaniei, privind navele sub orice pavilion:

a) remorcajul si manevrele in porturi, rade si bazine;

b) remorcajul de la un port romanesc la alt port romanesc, afara numai daca prin conventii internationale la care statul roman este parte, se prevede altfel;

c) serviciul de pilotaj;

d) transportul de marfuri, posta si pasageri efectuat prin imbarcare de pe teritoriul statului roman cu destinatia catre un alt punct al aceluiasi teritoriu (cabotaj);

e) asistenta si salvarea in apele nationale a navelor, aeronavelor, hidroavioanelor si a incarcaturii acestora;

f) scoaterea navelor, epavelor si a incarcaturilor acestora;

g) pescuitul;

h) serviciile de interes local pentru desfasurarea activitatii organelor

administratiei de stat in porturi, in apele nationale si alte asemenea; i) constructii hidrotehnice; j) explorarea si exploatarea marii sau a fundului marii, conform

dispozitiilor legale.

Remorcherele, slepurile si tancurile fluviale sau de bunkerare autopropulsate sub pavilion strain pot face manevre la iesirea si la plecarea din port sau rada cu navele pe care le-au remorcat. Aceste nave aflate in cursa in porturile romanesti pot efectua remorcarea si manevra si a altor nave ale societatilor carora le apartin, chiar daca aceste nave nu pleaca remorcate de acestea.

Ministerul Transporturilor poate autoriza ca operatiunile prevazute la lit. b), d), e), f) si i) sa se efectueze si de nave sub pavilion strain.


Regimul operatiunilor de navigatie in porturi si in apele nationale


Navele de orice categorie, indiferent de pavilion, intrand in apele sau porturile romanesti, sunt obligate sa respecte dispozitiile privind intrarea si navigatia in apele nationale, stationarea, operarea si plecarea din porturi, prevazute de dispozitiile legilor si ale reglementarilor romanesti.

Navele, indiferent de pavilion, pot acosta sau ancora la tarm in afara limitelor porturilor, numai in locurile fixate in acest scop, organizate sau marcate prin semnale, cu exceptia cazurilor de forta majora avand drept consecinta imposibilitatea continuarii navigatiei.

Cazurile de forta majora invocate de comandantul navei se verifica si se atesta de capitania portului in zona careia s-a produs evenimentul sau de aceea a portului de destinatie.

Locurile de acostare si ancorare in afara limitelor porturilor aflate in apele de frontiera sau in marea teritoriala se vor stabili de organele Ministerului Transporturilor, cu acordul organelor de graniceri.

In cazurile de forta majora, comandantul navei este obligat sa anunte imediat si primul post de graniceri sau de politie.

Daca nava este autorizata sa faca operatiuni in puncte izolate, in afara limitelor portului si unde nu se afla organe ale capitaniei de port se vor indeplini formalitatile de sosire cerute de reglementarile in vigoare, ca si cand aceasta ar fi intrat in port.

Conditiile in care vor fi indeplinite aceste formalitati vor fi stabilite de Ministerul Transporturilor.

Cand, in caz de forta majora, incarcatura este descarcata de pe nava, in totalitate sau in parte, pe tarm, in afara porturilor, se vor anunta de indata, prin orice mijloace, capitania portului cea mai apropiata si primul post de graniceri sau de politie.

Navele care opereaza in afara limitelor porturilor nu pot fi legate mai mult de doua in aceeasi dana.


Implementarea standardelor internationale pentru siguranta navelor, prevenirea poluarii si asigurarea conditiilor de munca si viata la bordul navelor maritime (Controlul statului portului - PSC/Controlul statului de pavilion - FSC)


Obiectul PSC este reglementat de OG nr. 38 din 30 ianuarie 2000 privind implementarea standardelor internationale pentru siguranta navelor, prevenirea poluarii si asigurarea conditiilor de munca si viata la bordul navelor maritime care utilizeaza porturile romanesti sau care navigheaza in apele nationale si constituie:

a) implementarea standardelor internationale pentru siguranta navelor, prevenirea poluarii si asigurarea conditiilor de munca si viata la bordul navelor maritime care utilizeaza porturile romanesti sau care navigheaza in apele nationale, in scopul reducerii cazurilor de operare in porturile si in apele nationale ale Romaniei a navelor maritime sub-standard;

b) instituirea controlului navelor maritime sub pavilion strain, denumit controlul statului portului - PSC, in conformitate cu reglementarile europene si internationale privind procedurile armonizate de inspectie si retinere a navelor.

Prevederile se aplica oricarei nave, inclusiv echipajului acesteia, care: a) face escala intr-un port romanesc sau la o instalatie off-shore aflata in apele teritoriale romanesti; sau

b) ancoreaza intr-un port romanesc sau la o astfel de instalatie off-shore.

In cazul navelor cu un tonaj brut mai mic de 500, autoritatea competenta va aplica acele cerinte ale conventiilor care sunt aplicabile si, in masura in care una dintre conventii nu este aplicabila, va lua toate masurile necesare pentru a asigura ca respectiva nava nu pune in pericol siguranta, sanatatea sau mediul.

La efectuarea inspectiei unei nave care arboreaza pavilionul unui stat care nu este membru al uneia dintre conventii, autoritatea competenta trebuie sa se asigure ca tratamentul aplicat unei astfel de nave si echipamentului sau nu este mai favorabil decat cel aplicat unei nave care arboreaza pavilionul unui stat membru la acea conventie.

Navele de pescuit, navele de razboi, navele auxiliare, navele construite din lemn si cele de o constructie primitiva, navele guvernamentale exploatate in scopuri necomerciale, precum si navele de agrement care nu sunt angajate in comert nu fac obiectul prevederilor acestei ordonante.

Activitatea de control al statului portului - PSC constituie serviciu public administrativ si se organizeaza in cadrul structurii organizatorice a ANR. Inspectiile si inspectiile detaliate la nave sunt efectuate de inspectori PSC.

Inspectiile la nave vor fi efectuate ca urmare a:

a) initiativei autoritatii competente;

b) cererii sau informatiei asupra navei, furnizata de un alt stat parte la una dintre conventii; sau

c) informatiei asupra navei, furnizata de un membru al echipajului, de un organism profesional, o asociatie, un sindicat sau de orice alta entitate care are interese in ceea ce priveste siguranta navei, a echipajului si a pasagerilor sai sau protectia mediului marin.

Inspectorii PSC vor efectua inspectii care vor consta intr-o vizita la bordul navei in vederea verificarii validitatii certificatelor si a altor documente care trebuie sa existe la bordul navei, in conformitate cu prevederile conventiilor, a starii navei, a echipamentului si echipajului sau, precum si a conditiilor de viata si de munca ale echipajului.

Daca certificatele si documentele sunt valabile si inspectorul PSC este satisfacut de starea generala a navei, inclusiv de cea a compartimentului masinilor si de conditiile de cazare si de igiena ale echipajului si pasagerilor, inspectia se va limita la deficientele raportate sau observate, in cazul existentei acestora.

Atunci cand inspectorul PSC are motive intemeiate de a crede, in baza observatiilor facute la bord, ca starea navei, a echipamentului sau a echipajului acesteia nu indeplineste in mod substantial cerintele unei conventii, va fi efectuata o inspectie detaliata.

Motive intemeiate exista atunci cand inspectorul PSC descopera probe care, in baza judecatii sale profesionale, justifica o inspectie detaliata a navei, a echipamentului sau a echipajului acesteia.

La terminarea inspectiei sau a inspectiei detaliate inspectorul PSC trebuie sa transmita comandantului navei un document care va contine rezultatele inspectiei si detalii asupra oricaror decizii luate de inspectorul PSC, precum si orice actiuni de remediere care trebuie luate de comandantul, proprietarul sau de operatorul navei.

In cazul existentei unor deficiente care necesita retinerea navei, documentul care se transmite comandantului navei, va include mentiunea ca masura retinerii navei va fi publicata.

Autoritatea competenta trebuie sa se asigure ca toate deficientele confirmate sau descoperite in timpul inspectiei sunt remediate in conformitate cu prevederile conventiilor.



In cazul unor deficiente care pun in pericol, in mod obiectiv, siguranta, sanatatea sau mediul, autoritatea competenta, prin ordin scris, va lua masura retinerii navei sau a stoparii operatiunilor in cursul carora au fost descoperite deficientele. Ordinul de retinere a navei sau de stopare a operatiunilor va fi comunicat imediat comandantului navei si reprezentantului proprietarului sau operatorului navei in Romania. Acest ordin va fi retras numai atunci cand pericolul este inlaturat sau atunci cand autoritatea competenta hotaraste ca nava poate pleca sau ca operatiunile pot fi terminate fara nici un risc pentru siguranta si sanatatea pasagerilor sau a echipajului, fara a prezenta un pericol pentru alte nave sau un pericol de poluare a mediului marin.

In circumstante exceptionale, atunci cand starea generala a unei nave este in mod evident sub-standard, autoritatea competenta poate suspenda inspectia acesteia pana cand comandantul, proprietarul sau operatorul navei ori reprezentantii acestora au luat masurile necesare in vederea respectarii prevederilor corespunzatoare ale conventiilor.

In cazul in care autoritatea competenta a luat masura retinerii navei, aceasta va informa imediat, in scris, administratia statului pavilionului si consulul sau, in absenta acestuia, urmatorul reprezentant diplomatic al statului pavilionului despre toate circumstantele in care a fost emis ordinul de retinere a navei. Acolo unde este necesar va fi informata si organizatia recunoscuta responsabila de eliberarea certificatelor navei.

In exercitarea controlului statului portului - PSC, autoritatea competenta va face tot posibilul pentru a evita retinerea sau intarzierea nejustificata a unei nave. Daca o nava este retinuta sau intarziata in mod nejustificat, proprietarul sau operatorul acesteia are dreptul la despagubire pentru orice pierdere sau prejudiciu suferit. in toate aceste cazuri proba retinerii sau intarzierii nejustificate a navei este in sarcina reclamantului.

In cazul in care comandantul, proprietarul sau agentul unei nave notifica autoritatii competente, inainte sau imediat dupa intrarea navei in port, orice deficiente ale navei sau ale echipamentului sau, a caror remediere urmeaza a fi facuta inainte de plecarea navei din port, retinerea acesteia va fi hotarata numai daca deficientele care o justifica au fost descoperite dupa ce comandantul a anuntat ca nava este pregatita pentru inspectie. Aceeasi procedura va fi aplicata atunci cand autoritatea competenta primeste notificarea ca nava este programata in vederea efectuarii inspectiilor de clasa sau a celor conforme prevederilor legislatiei statului pavilionului.

Proprietarul sau operatorul unei nave ori reprezentantii acestora in Romania au dreptul de a contesta ordinul de retinere a navei dat de autoritatea competenta. Contestatia nu determina suspendarea masurii de retinere.

Contestarea ordinului de retinere se face in conformitate cu prevederile Legii contenciosului administrativ nr. 29/1990, cu modificarile si completarile ulterioare.

Autoritatea competenta va informa, o data cu emiterea ordinului de retinere a navei, comandantul navei retinute in legatura cu dreptul de a face contestatie.

Atunci cand deficientele nu pot fi remediate in portul in care se exercita controlul statului portului - PSC, autoritatea competenta poate permite navei respective sa plece spre cel mai apropiat santier de reparatii disponibil, numai daca sunt respectate conditiile specifice determinate de acesta in vederea asigurarii plecarii navei intr-o stare care nu prezinta nici un risc pentru siguranta si sanatatea pasagerilor si a echipajului si nici un pericol pentru alte nave sau nici un pericol de poluare a mediului marin.

Atunci cand portul spre care se indreapta nava in vederea remedierii deficientelor se afla intr-un alt stat, autoritatea competenta va informa in scris autoritatea competenta a acelui stat, partile si orice alta autoritate implicata, cu privire la starea navei, in scopul asigurarii tuturor conditiilor pentru plecarea acesteia.

In cazul existentei unui acord international privind controlul statului portului - PSC, la care Romania este parte, autoritatea competenta va lua masuri pentru a asigura ca navelor care pleaca:

a) fara sa se fi conformat conditiilor determinate de autoritatea competenta a unuia dintre statele membre ale acestui acord; sau

b) care refuza sa se conformeze cerintelor aplicabile ale conventiilor, neindreptandu-se spre santierul de reparatii indicat, li se va refuza accesul in toate porturile romanesti pana cand proprietarul sau operatorul nu va furniza autoritatii competente proba indeplinirii in totalitate a cerintelor aplicabile ale conventiilor. in aceste circumstante autoritatea competenta va informa imediat toate autoritatile competente ale celorlalte state membre ale acordului.

In cazuri de forta majora accesul navelor poate fi permis in scopul reducerii pericolului pentru viata omeneasca sau a riscului de poluare. Autoritatea competenta va efectua in mod obligatoriu inspectia acestor nave.

Fiecare inspector PSC va detine, in timpul exercitarii atributiilor sale, o legitimatie speciala, eliberata de Ministerul Transporturilor, care atesta autorizarea inspectorului PSC de a efectua inspectii in cadrul controlului statului portului - PSC.

Pilotii angajati in vederea intrarii, iesirii sau efectuarii de manevre in port si administratiei portului vor informa imediat autoritatea competenta despre orice deficiente constatate in timpul desfasurarii activitatilor specifice, care ar pune in pericol siguranta navigatiei sau ar reprezenta un pericol de poluare a mediului marin.

Autoritatea competenta va informa Organizatia Maritima Internationala, respectiv Biroul International al Muncii, despre retinerile navelor si despre toate circumstantele in care au fost luate masurile de retinere, in conformitate cu cerintele specifice ale fiecarei conventii.

Contravaloarea prestatiilor legate de efectuarea inspectiilor pentru anularea masurii de retinere a navei va fi suportata de proprietarul sau de operatorul navei ori de reprezentantul acestuia in portul in care s-a facut inspectia si se va face venit al autoritatii competente.

Retinerea navei nu va inceta decat in urma efectuarii in totalitate a platii sau in schimbul unei garantii suficiente de rambursare a contravalorii prestatiilor .


Pilotajul. Regimul juridic al pilotajului in Romania. Contractul de pilotaj, definitie, obligatiile partilor. Raspunderea pilotului. Servicii exceptionale executate de pilot


Caile navigabile, porturile, radele si bazinele portuare in care pilotajul este obligatoriu se stabilesc de Ministerul Transporturilor.

Prin activitatea de pilotaj se intelege:

a) pilotajul navelor la intrarea si la iesirea din porturi, la manevrare de la o dana la alta se intelege pilotajul navelor maritime la intrarea, respectiv iesirea din si in mare in porturile maritime, si la intrarea, respectiv iesirea navelor maritime sau fluviale din si in calea navigabila, precum si la manevra navelor maritime sau fluviale de la o dana la alta, in interiorul aceluiasi port;

b) pilotajul navelor pe caile si canalele navigabile de acces spre porturile fluviale se intelege pilotajul navelor la intrarea, respectiv iesirea din si in mare pe o cale sau un canal navigabil, spre sau dinspre un port fluvial sau pe o cale sau un canal navigabil intre doua porturi fluviale;

In apele navigabile pentru care regimul de pilotare a navelor este reglementat prin conventii bilaterale sau multilaterale intervenite Intre tarile riverane interesate, la care Romania este parte, zonele de pilotaj obligatorii sunt cele fixate in baza acestor conventii.

Pilotii fac parte din personalul navigant.

Pilotul asista pe comandantul navei si este obligat sa furnizeze acestuia informatiile complete si corecte pentru efectuarea in siguranta a manevrei.

Comandantul este obligat sa puna la dispozitia pilotului date necesare asupra caracteristicilor de manevra a navei.

Pe timpul cat este la bord, pilotul nu inlocuieste pe comandant la comanda navei, acesta continuand sa fie raspunzator de manevra navei sale si de orice daune rezultate din operatiunile de manevra.

Pilotul nu poate parasi nava decat dupa ce a fost inlocuit sau nava a fost ancorata ori legata la locul destinat iar la plecarea din port pana ce nava nu a iesit din zona de pilotaj.

In timpul serviciului la bordul navei pe care a fost insarcinat sa o piloteze, pilotul are drept la hrana, precum si la cazare, daca este cazul, in aceleasi conditii ca si ofiterii de ia bord.

Pilotul care efectueaza operatiunile prevazute in prezenta sectiune nu face parte din echipajul navei pilotate.

Modul de recrutare, scolarizare si brevetare a pilotilor, precum si efectuarea serviciului de pilotaj se stabilesc de Ministerul Transporturilor.

Pentru zonele speciale din apele navigabile, supuse reglementarilor unor conventii incheiate intre statul roman si statele riverane interesate, conditiile se stabilesc potrivit acestor conventii.

Pentru serviciile de pilotaj se percep tarife stabilite potrivit dispozitiilor legale.

Sunt scutite de plata taxelor de pilotaj:

a) navele militare romane si straine;

b) navele intrebuintate la un serviciu public, de intretinere sau pentru controlul si supravegherea navigatiei, precum si cele intrebuintate in cazuri de pericol si inundatii;

c) navele-scoala. spital si de sport.

Pilotii fluviali care presteaza serviciul permanent la bordul navelor fluviale fac parte din echipajul navei si li se aplica prevederile legale referitoare la echipaj.

Ministerul Transporturilor stabileste zonele de pilotaj obligatoriu. Aceasta activitate poate fi concesionata la una sau maximum doua societati - persoane juridice. Conditiile de concesionare se stabilesc prin caiet de sarcini emis de administratorul zonei.

Activitatea de pilotaj poate fi efectuata numai de persoane juridice sau fizice autorizate de Ministerul Transporturilor.


FUNCTIONAREA PILOTAJULUI IN RADA SI PORTUL CONSTANTA

Pilotarea navelor in portul Constanta este obligatorie.

Pilotarea navelor se efectueaza numai de catre pilotii de port maritimi incadrati in Serviciul de Pilotaj si Nave portuare al Portului Constanta, sau in Serviciul de pilotaj al Santierului Naval Constanta .

Pentru executarea serviciului, pilotii sunt ajutati de marinarii legatori de nave, de remorchere de manevra si salupe.

Pilotii de port maritim, fac parte din personalul navigant, cu toate drepturile ce decurg din aceasta situatie si se recruteaza dintre pilotii stagiari, care sunt supusi unui examen de brevet, dupa ce au efectuat stagiul prevazut de lege. Pilotii stagiari, se recruteaza dintre navigatorii brevetati, care indeplinesc conditiile prevazute de lege.

Pilotii, asigura pilotajul navelor comerciale astfel:

din rada in port, unde se acosteaza la dane sau se ancoreaza;

din port in rada, pana nava este pusa pe directia de mars;

la schimbari de dane in port, mutari din ancora la dane, suiri pe doc, largari, trageri de parame, etc.

Pilotarea se efectueaza la orice ora. atat ziua cat si noaptea, in masura in care nu exista vreun pericol pentru nava din cauza intunericului, cetii si vizibilitatii reduse, viscolului, vantului puternic, mare montata etc. Fac exceptie de aceasta regula navelor petroliere al caror pescaj depaseste 50' 00, care vor fi manevrate numai pe timp de zi, cu respectarea conditiilor stabilite de prezenta regula.

Orice manevra efectuata, se va trece in registrul de pilotaj completandu-se toate rubricile registrului.

Cererea de pilot pentru intrarea-iesirea navelor in si din port. sau orice manevra in port, se va face prin completarea obligatorie a 'Buletinului de pilotaj', ce se va depune de catre Agentia de nave, cu cel putin 2 ore inainte de efectuarea manevrei.

Dupa efectuarea manevrei, pilotul respectiv va completa buletinul de pilotaj si va face mentiuni asupra prestarii serviciului.

Pilotii sunt obligati:

- sa fie la curent in permanenta cu adancimile reale ale apei in port, adancimi ce vor fi puse la dispozitia pilotilor periodic, saptamanal, de catre serviciul special al Sectiei Cai Navigabile.;

- sa vegheze ca in timpul pilotarii sa nu se alature de nava pilotata, nici o alta nava sau ambarcatiune, cu exceptia celor ce concura la efectuarea manevrei (remorchere, salupe, pilotine).

Sefii de tura de piloti, sunt obligati sa stie in orice moment, danele ocupate si cele libere ale portului.

Imediat, la urcarea la bord a pilotului, acesta va prezenta comandantului navei, buletinul de pilotaj, pentru a inscrie sub semnatura, pescajul navei, TRN si TRS, starea masinilor si ora exacta a primirii sau debarcarii pilotului, manevra executata si observatiile asupra felului cum a decurs pilotarea navei.

Pilotul nu paraseste nava, pana ce aceasta nu a fost ancorata sau legata definitiv la locul destinat, iar la plecarea din port a navei, pana ce aceasta nu a fost pusa pe directia de mars, de comun acord cu comandantul navei. Daca datorita unor conditii deosebite (vant, mare montata) debarcarea pilotului prezinta un pericol, situatia va fi adusa la cunostinta Capitaniei Portului Constanta care de acord cu comandantul navei si Administratia portului, va decide.

Pilotul nu inlocuieste pe comandant, la manevra navei. Rolul sau este de a indica si de a asista pe comandant la determinarea manevrelor necesare, pentru a urma drumul indicat, acostarii sau plecarii. Comenzile se dau numai de catre comandant. Comenzile comandantului pentru remorchere si marinarii legatori de nave vor putea fi transmise prin intermediul pilotului.

Este interzis pilotului de a manevra personal telegraful masinilor sau sa de comenzi direct echipajului navei. Daca in interesul rapiditatii manevrei, comandantul apreciaza necesar sa lase ca pilotul sa de direct aceste ordine, manevrele executate in aceste conditii, vor fi considerate ca fiind sub ordinele comandantului si angajeaza numai responsabilitatea sa.

Pe timpul cat pilotul este prezent la bord comandantul continua sa fie raspunzator de manevra navei sale si de orice daune vor rezulta in urma manevrelor efectuate.

In cazul cand, pe timpul manevrei, capitanul paraseste puntea de comanda, este obligat a indica pilotului, persoana responsabila pentru conducerea navei, pe timpul absentei sale. in caz de neconformare cu aceasta regula, pilotul va opri manevra, iar daca acest lucru nu este posibil, din cauza conditiilor in care se afla nava, va continua el insusi manevra pana ce nava va ajunge in situatia favorabila opririi manevrei ei. in ambele cazuri, va anunta imediat capitania portului Constanta. Raspunderea pentru eventuale daune produse in aceste imprejurari revine comandantului navei.

In cazul in care comandantul navei nu va urma indicatiile pilotului si va insista asupra unei manevre riscante din punct de vedere a sigurantei instalatiilor si lucrarilor portuare sau a drumului de acces, pilotul va atrage atentia comandantului asupra raspunderii ce o poarta si va anunta imediat prin VAP capitania portului Constanta si serviciul de pilotaj iar apoi va consemna acest lucru intr-un proces verbal incheiat intre el si comandant. in cazul in care comandantul va refuza sa semneze acest proces verbal, capitania portului va decide.



Daca pilotul observa din partea comandantului intentia de a incalca regulile de navigatie in sectorul de pilotaj, este obligat a-1 avertiza asupra greselii in actiunea sa. Daca acesta incalca totusi regulile de navigatie, pilotul va raporta cazul capitaniei port.

In cazul cand, la nava pe care s-a urcat pilotul, s-a declarat carantina, comandantul navei este obligat sa asigure pilotului cazarea si masa pana la debarcarea sa.

Comandantul navei nu va pune nava in viteza de mers normala decat dupa debarcarea pilotului.

Este interzis pilotilor de a duce de la o nava la alta persoane, marfuri, obiecte.

Orice avarie survenita de nava pe timpul pilotarii sau orice avarie facuta de nava cheului sau instalatiilor portuare, va fi raportata imediat in scris capitaniei portului.

De asemeni pilotii sunt obligati sa raporteze in scris capitaniei portului:

- orice schimbare in senalul navigabil;

- incalcarea regulilor de navigatie;

- neexecutarea de catre comandantii de nave a indicatiilor date de piloti;

- orice eveniment in legatura cu navigatia sau manevra executata;

- asupra obiectelor scoase din apa la virarea ancorelor precum si a instalatiilor de legare a navelor.

In cazul cand pilotii iau cunostinta ca nava se afla in pericol, sau ca s-a intamplat un accident de navigatie, sunt obligati a anunta imediat capitaniei portului ce vor actiona conform dispozitiilor ce le vor primi. in cazuri grave si urgente vor actiona din proprie initiativa, raportand masurile ce le-au luat.

Pilotii vor informa imediat capitania portului asupra oricarei informatii date de comandantii de nave, de catre posturile de la uscat ca urmare a unor comunicari de la nave cu privire la epave intalnite, obstacole, timp extrem de rau.

Inainte de a se urca sau cobori de pe nava, pilotul se va convinge in limita posibilitatilor ca scara de pilot este bine legata, este in buna stare, are o lungime suficienta, este luminata corespunzator pe timp de noapte.

Acostarea navelor in danele de colt se va face astfel incat sa nu fie iesite in afara danei cu prova sau pupa.

In cazuri exceptionale, capitania portului Constanta va putea aproba iesirea in afara extremitatilor, insa nu mai mult de 1/10 din lungimea navei care are o lungime de 100 m. si 1/15 din lungimea navei cand este mai lunga de 100 m.

In vederea executarii manevrei ordonate, comandantul este obligat sa ia toate masurile necesare, astfel ca nava sa fie gata de manevra la ora pentru care a fost solicitat pilotul, adica: masina principala sa fie gata de manevra, personalul necesar pentru manevra sa fie prezent la bord, inclusiv comandantul, paramele etc. in cazul cand aceste conditii nu sunt indeplinite, pilotul va informa seful de tura iar acesta va informa capitania portului Constanta, dupa care va consemna in buletinul si registrul de pilotaj dispozitiile primite si nominal cei care au dispus efectuarea manevrei fara respectarea actelor normative.

Este interzis pilotilor sa execute manevra cu nave care nu prezinta siguranta pentru instalatiile portuare si pentru navele aflate in port sau rada si care nu dispun de mijloacele si personalul indicat a fi prezent la bord conform legislatiei in vigoare iar in conditii de vreme nefavorabila in port si rada, pilotii nu vor incepe manevra decat daca aceasta se poate executa in siguranta deplina si cu autorizatia expresa a capitaniei portului Constanta in balast ce manevreaza la intrarea sau iesirea din portul Constanta in conditii de vant puternic sunt obligati a-si asigura un pescaj corespunzator efectuarii in siguranta a manevrelor ordonate.

Pescajul maxim admis la danele portului Constanta va fi stabilit in functie de sondajele saptamanale, cu o rezerva calculata conform STAS 11208/1979. Adancimea va fi stabilita prin determinarea de catre SCN a nivelului apei si comunicarea la orele 08.00 a acestei adancimi.

Este interzisa acostarea la dane a unor nave cu lungime mai mare decat dana atunci, cand in danele adiacente sunt programate nave la intrare sau plecare.

Manevrele cerute verbal de catre Agentia de nave fara depunerea buletinului de pilotaj, nu se vor executa. Fac exceptie manevrele ordonate de Capitania portului, dar care vor fi trecute in registrul de manevre, cu mentiunea respectiva si certificarea capitaniei portului.

In cazul cand o nava cheama pilot aceasta este obligat sa se deplaseze imediat la bordul navei. Daca se va constata ca chemarea pilotului nu a fost intemeiata, se va raporta capitaniei de port care va hotari asupra amenzii ce va trebui platita de comandantul navei.

Comandantul navei este obligat sa ia toate masurile necesare, pentru ca primirea si debarcarea pilotului sa se faca in deplina siguranta, de asemenea va efectua manevrele cele mai indicate, pentru a nu periclita siguranta navei.

Nava pilot, va putea acosta la nava pilotata numai pentru ambarcarea sau debarcarea pilotului. Este interzisa navei pilot de a efectua manevre de remorcare.

Inainte de a incepe manevra de acostare a unei nave la cheu, pilotul este obligat sa se incredinteze ca dana respectiva are adancimea necesara si ca are spatiu suficient pentru acostare. in cazul cand spatiul pentru acostare este insuficient sau foarte limitat, deoarece ar periclita siguranta manevrei, va depune toate diligentele pentru a asigura spatiul de manevra si numai dupa aceasta va manevra nava. Daca totusi I se va impune efectuarea manevrei fara indeplinirea conditiilor, pilotul va efectua manevra nu inainte de a informa in scris Capitania portului.

Agentia de nave, va preciza la buletinul de pilotaj locul corect la dana unde urmeaza a fi acostata nava, astfel incat operatiunile de incarcare-descarcare sa nu fie intrerupte prin manevre ulterioare.

La efectuarea manevrelor, folosirea remorcherelor este obligatorie la navele de TRN de 1000 t. sau mai mult. Numarul acestora va fi stabilit de comandantul navei de comun acord cu pilotul.

In timpul folosirii remorcherului, comandantul si echipajul acestuia devin in orice privinta subordonati navei remorcate identificandu-se cu nava sau navele asistate si cu armatorii respectivi, din momentul cand remorcherul paraseste dana de asteptare pentru a se deplasa la nava ce-i solicita serviciile, pana cand revine in siguranta la dana sa de asteptare. Pentru orice pierdere, avarie, prejudiciu ori intarziere de orice fel ce pot apare in timpul sau ca o consecinta a angajarii remorcherului, vor fi tinuti raspunzatori cei ce folosesc remorcherul si armatorii navei sau navelor respective.

Daca in timpul pilotajului s-a declarat incendiu pe nava pilotul va da semnalele de alarma si va manevra nava spre iesire din port sau izolarea ei. La bordul navei se vor lua toate masurile locale, pentru stingerea incendiului, sau izolarea ei. Nava nu va putea fi readusa in port. dupa stingerea incendiului, decat in urma avizului comun al organelor de pompieri si capitania portului.

Nava pilot, cand este in exercitiul functiunii sau in asteptare la posturi de pilotaj, este obligata sa poarte semnalele si luminile prescrise de R.I.P.A.M.

Capitania portului Constanta va supraveghea si controla aplicarea prezentelor instructiuni.


Remorcajul de port si mare


Prin activitatea de remorcaj se intelege: remorcaj de manevra al navelor se intelege utilizarea remorcherelor si/sau a impingatoarelor in timpul manevrelor de intrare si iesire a navelor maritime sau fluviale in si din porturi, precum si pentru manevrele intre danele aceluiasi port.

Nu constituie remorcaj de manevra al navelor fluviale manevrele efectuate de remorcherele sau impingatoarele unui armator pentru navele proprii;


Scoaterea navelor esuate si a epavelor scufundate in apele navigabile nationale sau internationale


Navele esuate, scufundate, parasite sau abandonate in apele nationale navigabile reprezinta un pericol pentru siguranta navigatiei.

Daca o nava esueaza sau se scufunda in apele nationale navigabile, capitania portului va fixa un termen armatorului sau operatorului, dupa caz, pentru inceperea activitatii de dezesuare sau ranfluare a navei si curatirea fundului apei.

In functie de situatia concreta, acest termen va fi cuprins intre 10 zile si 2 luni de la data notificarii. in caz de neindeplinire a acestei obligatii, administratorul zonei, la solicitarea capitaniei, va executa aceste operatiuni in contul armatorului.

Orice marfuri sau alte bunuri scufundate in porturi, rade sau pe caile navigabile vor fi scoase de armatorii sau operatorii, navei sau de proprietarii marfurilor, in termenul stabilit de capitania de port.

In functie de situatia concreta acest termen va fi cuprins intre 10 zile si 2 luni de la data notificarii. in caz de neindeplinire a acestei obligatii, administratorul zonei, la solicitarea capitaniei, va executa aceste operatiuni in contul armatorului si/sau a intereselor marfii.

Agentul economic care efectueaza scoaterea in conditiile din prezentul articol este in drept sa vanda, cu avizul capitaniei, bunurile ce nu se pot pastra sau a caror conservare necesita o cheltuiala prea mare fata de valoarea lor. sumele obtinute urmand a fi conservate.

Dupa terminarea operatiunilor de scoatere a navei si incarcaturii, capitania portului din zona careia s-a intamplat sinistrul va face publicitate pentru instiintarea persoanelor interesate, invitandu-le sa dovedeasca drepturile ce le au asupra bunurilor salvate.

Instiintarea se va face prin publicarea anuntului intr-un ziar local, intr-unul national si intr-unul international si prin afisare la sediul capitaniei portului.

Daca in termen de 3 luni de la data instiintarii cei interesati nu se prezinta pentru a-si lua in primire bunurile salvate, se poate proceda la vanzarea acestora si consemnarea sumei rezultate dupa scaderea cheltuielilor efectuate cu ocazia operatiunilor de ranfluare a navei, a remuneratiei de salvare, a taxelor si sumelor datorate bugetului si a altor cheltuieli rezultate din indeplinirea procedurii prevazute in prezentul articol.

Daca pana la implinirea unui an de la data consemnarii sumei rezult3te din vanzare cei interesati nu si-au valorificat drepturile sau daca pretentiile formulate inauntrul aceluiasi termen in fata organelor de jurisdictie au fost respinse prin hotarare definitiva, suma consemnata se face venit statului.

In cazul cand se considera ca esuarea sau scufundarea unei nave in porturi, rade, canale de acces in locuri de intrare si iesire a navelor constituie un pericol iminent pentru navigatie, eapitania portului va dispune ca armatorul sau operatorul sa procedeze, in maximum 24 de ore de la notificare, la scoaterea navei si la curatirea rundului apei, cu respectarea art. 48 si 49 alin. 2.

In caz de neincepere in termenul stabilit a indeplinirii acestor obligatii, la dispozitia capitaniei, se va proceda la efectuarea operatiunilor in contul operatorului sau al armatorului.

In situatii exceptionale, in care pericolul de navigatie sau poluare determina actiune imediata, capitania poate ordona efectuarea operatiunilor fara notificarea de 24 ore.

Daca proprietarul, armatorul sau reprezentantul lor nu restituie cheltuielile, nava si toate bunurile recuperate in conditiile articolului precedent vor fi vandute, conform art. 68, pentru acoperirea cheltuielilor, eventuala diferenta ramanand la dispozitia proprietarului, dupa plata creantelor care greveaza nava.

In cazul cand cheltuielile de scoatere a navei intrec suma obtinuta prin vanzare, proprietarul, armatorul sau reprezentantii lor raman obligati a plati diferenta.

Actul de confirmare a executiei operatiunilor prevazute, intocmit de capitania portului sau, dupa caz, de autoritatile publice locale, avand anexat calculul cheltuielilor, intocmit de unitatea creditoare si verificat de Ministerul Transporturilor, constituie un titlu executoriu pentru cheltuielile efectuate cu scoaterea, paza si administrarea bunurilor salvate, precum si cu curatirea fundului apei.

Executarea de catre unitatea creditoare a acestui titlu asupra navei sau incarcaturii recuperate se face cu prioritate inaintea oricarei alte creante.

Bunurile gasite in apele nationale ori aruncate de apa pe plaja, tarm sau cheiuri se predau, in termen de 10 zile, capitaniei de port celei mai apropiate ori celui mai apropiat organ al politiei sau celui care ie-a pierdut. Organul caruia i s-a predat bunul procedeaza potrivit dispozitiilor legale referitoare la bunurile gasite.

Bunurile gasite in apele de frontiera, provenite de pe teritoriu statelor vecine, vor fi inapoiate autoritatilor competente ale acestor state prin organele de graniceri.

Armele, munitiile, materiile explozive, precum si orice alte bunuri a caror detinere fara drept este sanctionata potrivit legii penale, gasite, se predau de indata celui mai apropiat organ al politiei, care va proceda potrivit dispozitiilor legale privind regimul acestor bunuri.

Persoanele care predau in termen bunurile au dreptul la o recompensa al carei cuantum poate fi de pana la a treia parte din valoarea lor, pentm bunurile gasite in apele nationale, si de pana la a 10-a parte, pentru bunurile gasite pe plaja, tarm sau pe cheiuri.

Persoanele care predau in termen bunurile de indata au dreptul la rambursarea cheltuielilor facute pentru recuperarea si predarea lor.

Nerespectarea dispozitiilor de predare a bunurilor se sanctioneaza potrivit legii penale.


Oprirea de la plecare a navelor. Retinerea navelor. Reglementari, autoritatea competenta, proceduri


Capitaniile de port vor interzice libera navigatie in apele nationale, precu 848f58i m si operatiunile de incarcare - descarcare si transbord sau legatura cu uscatul navelor care nu au acte de bord sau nu indeplinesc conditiile prevazute in acestea, precum si navelor care nu au obtinut permisul de acostare si autorizare de libera practica in port dat de organele sanitare dupa vizitarea navei.

Capitania portului nu va admite plecarea din port sau rada daca:

a) lipsesc actele de bord cerute sau acestea nu sunt valabile;

b) navele maritime au gaura de apa la bord;

c) navele fluviale au gaura de apa la corp;

d) functionarea instalatiilor de guvernare si a celor de ancorare este defectuoasa;

e) nava nu este inzestrata cu suficiente mijloace de salvare, de stingere a incendiului, cu pompe de evacuare, mijloace de semnalizare si de ancorare sau babalele nu prezinta siguranta;

f) incarcatura de pe punte pericliteaza stabilitatea navei sau impiedica vizibilitatea in navigatie;

g) stivuirea si arimarea marfurilor in magazii sunt defectuoase, periclitand siguranta navigatiei;

h) pescajul maxim stabilit in actele navei este depasit;



i) numarul pasagerilor imbarcati depaseste cifra aratata de certificatul care stabileste numarul de calatori admis,

j) membrii echipajului nu poseda brevete sau certificate prevazute de legile statului sub al carui pavilion se afla nava;

k) la bordul navei nu se afla personalul necesar sigurantei navigatiei;

I) instalatiile destinate prevenirii poluarii nu sunt in stare eficienta de

functionare;

m) in orice alte cazuri, cand siguranta navei este periclitata. Capitania portului nu va elibera actele de bord si permisul de plecare acelor nave care nu au achitat tarifele, taxele, eventualele amenzi si despagubiri la care sunt obligate, potrivit dispozitiilor legale, fata de capitania de port sau de alte organe portuare.

Navele pot fi oprite de a pleca din port sau din rada si in cazul cand s-a cerut aceasta, prin adresa scrisa, de catre un organ al administratiei locale sau centrale, de organele jurisdictionale ori de cele ale parchetelor.

Navele pot fi oprite de a pleca din port sau rada si in cazurile cand capitania primeste reclamatii scrise prin care se cere retinerea navei, pentru pretentii de neplata marfii incarcate, pretentii rezultand din avaria comuna, avarii, abordaje, asistenta sau salvare, despagubiri, taxe. tarife si alte asemenea.

In cazurile prevazute in prezentul articol retinerea inceteaza daca proprietarul navei a depus o garantie suficienta in raport cu suma pretinsa sau daca, in termen de 24 ore de la retinerea navei, nu s-a primit o confirmare printr-o incheiere judecatoreasca de punere sub sechestru.

In calculul acestor ore nu se iau in considerare orele din zilele nelucratoare.

Raspunderea pentru retinerea nejustificata a navei o poarta acela la cererea caruia a fost retinuta nava.

Aceste reguli nu se aplica navelor militare si navelor sub pavilion strain folosite pentru servicii guvernamentale.


Cautare, asistenta si salvare


Comandantul unei nave sub pavilion roman, care primeste un mesaj indicand ca o nava se afla in pericol, este obligat ca, in masura in care nu-si pune in primejdie nava, echipajul sau pasagerii, sa se deplaseze cu toata viteza catre acea nava, pentru asistenta si salvarea persoanelor aflate in pericol la bordul acelei nave.

Aceeasi obligatie o are comandantul si in cazul persoanelor aflate in pericol pe ambarcatiuni sau plute de salvare.

In caz de imposibilitate sau daca, in circumstante speciale in care s-ar afla, comandantul socoteste ca nu este rational si nici necesar sa acorde ajutorul sau, el este obligat sa inscrie in jurnalul de bord motivul pentru care nu poate sa faca aceasta.

Comandantul de nava este obligat a acorda, dupa abordaj, asistenta celeilalte nave, echipajului si pasagerilor acesteia si, in masura posibilului, a indica celeilalte nave numele propriei sale nave, portul sau de inmatriculare si portul cel mai apropiat la care va ajunge.

Comandantul unei nave care se afla in calatorie sau este gata de plecare nu mai are obligatia de a da asistenta si salvare. in cazul in care comandantul navei aflate in pericol refuza expres ajutorul, precum si atunci cand s-a primit informatia ca ajutorul nu mai este necesar.

Motivele de neacordare a ajutorului prevazut in prezentul articol se vor consemna in jurnalul de bord.

Asistenta si salvarea navei si a bunurilor aflate pe aceasta se fac potrivit intelegerii cu comandantul navei, cu armatorul sau cu operatorul acesteia.

Intelegerea poate fi scrisa sau transmisa prin orice mijloc de comunicatie si consemnata in jurnalul de bord.

Cand nava reprezinta un pericol de navigatie si comandantul/armatorul sau operatorul navei intarzie nejustificat incheierea unei intelegeri pentru asistenta sau salvare, capitania portului in jurisdictia careia se afla nava va ordona salvarea acesteia, pe cheltuiala intereselor navei si ale marfii aflate la bordul acesteia, dispozitiile capitaniei devenind obligatorii.

In toate cazurile de sinistru, calamitate, de pericol sau de interes general, ivite la uscat in apele portuare si in rada, capitania portului coordoneaza toate actiunile si asigura disciplina in realizarea acestora.

Capitania va putea cere concursul navelor si echipajelor aflate in port sau in apropiere, precum si oricaror persoane care exercita o profesie in port sau lucreaza in mod obisnuit pe chei sau in apele nationale, acestea fiind obligate sa dea sprijinul solicitat si sa respecte ordinele date de capitanie .

Actul de confirmare a executarii operatiunilor de salvare in conformitate cu art. 53 alin. 3 si cu prezentul articol, intocmit de capitania portului, avand anexat calculul cheltuielilor facute de persoanele juridice si fizice creditoare si verificat si aprobat de Ministerul Transporturilor, constituie titlu executoriu pentru cheltuielile efectuate cu salvarea navei.

Despre sinistrul navelor straine va fi informat imediat si oficiul consular al statului al carui pavilion il poarta nava.

In cazul sinistrului unei nave sub pavilionul unui stat strain cu care statul roman a incheiat conventii internationale se vor aplica dispozitiile din aceste conventii privind termenele, conditiile de informare si relatiile cu oficiul consular al statului strain.

Acordarea de asistenta si salvare a navelor si conditiile de executare a acestora, prevazute in prezenta sectiune, se aplica in mod corespunzator si in cazul cand pe mare sau in apele nationale se afla in pericol aeronave ori persoane aflate sau cazute de la bordul acestora.

Sistemul de salvare pe mare si pe apele interioare navigabile se organizeaza de Ministerul Transporturilor impreuna cu Ministerul Apararii Nationale si Ministerul de Interne.

Organizarea posturilor de salvare si de prim ajutor pe plaja si in stranduri se face potrivit normelor tehnice stabilite de Ministerul Transporturilor de catre persoanei juridice sau fizice carora le apartin.


Cautare, asistenta si salvarea persoanelor pe mare. Reglementare, notiune, definitie


Conventia Internationala privind cautarea si salvarea pe mare, adoptata de IMO si ratificata de Romania-prin OG nr. 115/1998

Nici o remuneratie nu este datorata de persoanele ale caror vieti au fost salvate, dar nici o prevedere a prezentului articol nu va afecta dispozitiile legislatiei nationale privitoare la acest subiect.

Un salvator al vietii umane, care a luat parte la serviciile acordate cu ocazia accidentului care a determinat salvarea, este indreptatit la o cota-parte echitabila din plata acordata salvatorului pentru salvarea navei sau a altor bunuri ori pentru prevenirea sau reducerea la minimum a daunelor produse mediului inconjurator.


Cautare, asistenta si salvarea bunurilor aflate in pericol pe mare. Reglementare, notiune, definitie


Conventia Internationala privind salvarea, adoptata de IMO si ratificata de Romania prin OG nr. 110/2000

In sensul conventii sunt definiti urmatorii termeni:

a) operatiune de salvare desemneaza orice act sau activitate intreprinsa in scopul acordarii de asistenta unei nave sau oricaror alte bunuri aflate in pericol in apele navigabile sau in orice alte ape, oricare ar fi acestea;

b) nava desemneaza orice nava ori ambarcatiune sau orice structura capabila sa navigheze;

c) bunuri desemneaza orice bunuri care nu sunt in mod permanent sau intentionat anexate tarmului si include marfuri supuse riscului;

d) dauna produsa mediului inconjurator desemneaza deteriorarea fizica substantiala produsa sanatatii umane sau vietii marine ori resurselor din apele de coasta sau interioare sau in zonele adiacente acestora, cauzata prin poluare, contaminare, incendiu, explozie sau alte incidente majore similare;

e) plata desemneaza orice recompensa, remunerare sau compensatie in conformitate cu prevederile prezentei conventii;


Retributia pentru asistenta si salvare, cheltuielile de salvare


Conditiile pentru recompensa

1. Operatiunile de salvare care au avut un rezultat util dau dreptul la recompensa.

2. Exceptand cazurile in care se prevede altfel, nici o plata nu va fi datorata in temeiul prezentei conventii daca operatiunile de salvare nu au avut un rezultat util.

3. Acest capitol se va aplica indiferent daca atat nava salvata, cat si nava care a efectuat operatiunile de salvare apartin aceluiasi proprietar.

Asistenta acordata navelor sau aeronavelor aflate in pericol pe mare si salvarea lor dau dreptul celui care a acordat asistenta si salvatorului la o retributie ce se va stabili tinand seama de:

Criterii pentru stabilirea recompensei

1. Recompensa va fi stabilita in asa fel incat sa se incurajeze operatiunile de salvare, luandu-se in considerare urmatoarele criterii, indiferent de ordinea in care sunt prezentate mai jos:

a) valoarea salvata a navei si a altor bunuri;

b) calificarea si eforturile depuse de salvatori pentru prevenirea sau reducerea la minimum a daunelor produse mediului inconjurator;

c) masura in care operatiunile de salvare au reusit;

d) natura si gradul pericolului;

e) calificarea si eforturile depuse de salvatori pentru salvarea navei, a altor bunuri, precum si pentru salvarea vietilor omenesti;

f) timpul folosit, cheltuielile si pierderile suferite de salvatori;

g) riscul de responsabilitate sau alte riscuri asumate de salvatori si de echipamentele acestora;

h) promptitudinea serviciilor acordate;

i) disponibilitatea si utilizarea de nave sau alte echipamente destinate operatiunilor de salvare;

j) gradul de pregatire si eficienta a echipamentelor salvatorului, precum si valoarea acestora.

2. Plata unei recompense va fi facuta de toti cei interesati de nava si de alte bunuri, proportional cu respectivele valori salvate ale fiecaruia. Cu toate acestea, un stat parte poate sa prevada in legislatia sa nationala ca plata recompensei sa fie facuta de unul dintre cei interesati, conditionat de existenta unui drept de recurs al acestuia impotriva celorlalti interesati pentru partile din recompensa ce trebuie platite de fiecare. Nici o prevedere a prezentului articol nu va interzice dreptul la aparare.

3. Recompensele, fara includerea dobanzilor si a costurilor legale recuperabile ce ar putea fi platite suplimentar, nu vor putea depasi valoarea salvata a navei si a celorlalte bunuri.

Prin valoarea bunurilor salvate se intelege suma la care acestea au fost evaluate, tinandu-se seama de posibilitatile de valorificare, iar daca au fost vandute, suma rezultata din vanzare, cu scaderea, in ambele cazuri, a impozitelor si taxelor, precum si a cheltuielilor.

Cuantumul retributiei, precum si repartizarea acesteia intre salvatori se stabilesc pe baza acordului intervenit intre cei interesati, iar in lipsa acordului, dupa caz. de instantele judecatoresti, arbitrajele de pe langa camerele de comert si industrie, in conformitate cu competentele acestora, cu exceptia cazului cand prin contractul de salvare incheiat pentru o nava straina s-a prevazut competenta unui alt organ jurisdictional.

Organele jurisdictionale vor putea reduce sau anula retributia stabilita conventional sau, dupa caz, vor putea respinge ori admite numai in parte cererea pentru stabilirea retributiei, daca salvatorii, prin culpa lor, au facut necesara asistarea ori salvarea sau daca ei au savarsit infractiunea de furt tainuire sau vreo alta infractiune cu privire la bunurile pentru care s-a acordat asistenta ori salvarea.

De asemenea, organele de jurisdictie pot majora retributia conventionala cuvenita salvatorilor in cazurile in care meritele acestora au fost mai mari decat cele estimate in contract atunci cand conditiile de salvare au fost mai grele si unele cheltuieli mai mari decat cele prevazute sau cand partea salvata a ascuns situatia reala in care se afla.

Daca asistenta de salvare a fost prestata de mai multe nave, retributia se va repartiza intre ele potrivit aportului fiecareia.

Asistenta si salvarea navelor remorcate sau a incarcaturii lor de catre nava care le remorcheaza dau drept salvatorilor la retributie numai in cazurile cand evenimentul nu s-a produs din culpa echipajului remorcherului sau daca acesta a prestat servicii exceptionale, care nu pot fi considerate ca efectuate in indeplinirea contractului de remorcare.

Dreptul la actiune pentru plata de daune, cheltuieli sau retributii datorate pentru asistenta sau salvarea navei ori a incarcaturii se prescrie in termen de 3 ani de la terminarea operatiunilor.

Comandantul si ceilalti membri ai echipajului navelor care au participat la operatiunea de asistenta si salvare, precum si angajatii unitatilor de pe uscat care au contribuit efectiv la organizarea si lucrarile pentru aceste operatiuni de salvare, sunt indreptatiti a primi o recompensa din retributia de salvare, care se va stabili, de la caz la caz, de Ministerul Transporturilor.

Personalul din cadrul Ministerului Transporturilor si personalul operativ din capitaniile de port care coordoneaza sau participa direct la operatiuni de salvare, au dreptul la o prima de salvare in cuantum de 5% din valoarea neta a retributiei de salvare, pe care beneficiarii primei de salvare sunt obligati sa o plateasca.

Recompensa se acorda si in cazul cand operatiunile de asistenta si salvare au avut loc intre nave apartinand aceleiasi persoane juridice sau fizice, h









Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2022 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact

Despre drept maritim








































CAUTA IN SITE
Termeni de cautare