StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Ajutorul de care ai nevoie. Cand ai nevoie cel mai multe de el!
DREPT

Dreptul reprezintă un ansamblu de reguli de comportare în relațiile sociale, al căror principal caracter este obligativitatea - la nevoie impusă - pentru toți membrii societății organizate. Aceasta categorie conţine articole şi resurse juridice de interes, referate, legislaţie, răspunsuri juridice, teste de Drept.

StiuCum Home » DREPT » drept penal
Trimite articolul prin email Sistemul cailor de atac extraordinare : Drept penal Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Sistemul cailor de atac extraordinare



Sistemul cailor de atac extraordinare


Caile de atac extraordinare sunt de competenta primei instante. In materie penala, o hotarare judecatoreasca devine definitiva fie la prima instanta in cazurile in care nu s-a declarat apel sau recurs, dupa distinctiile legii, precum si in situatiile in care apelul sau recursul dupa caz, a fost retras, dupa declarare dar inauntrul termenului, precum si in situatiile in care a intervenit renuntarea la apel sau la recurs, dupa caz, in conditiile prevazute de lege. De asemenea, o hotarare in materie penala, poate sa ramana definitiva in fata instantei de apel, daca nu s-a declarat recurs ori daca a intervenit renuntarea la recurs ori retragerea recursului, declarat in cazurile si conditiile prevazute de lege. In fine, o hotarare in materie penala, devine definitiva intotdeauna, in fata instantei de recurs, prin solutionarea recursului.



Cazurile in care o hotarare penala devine definitiva sunt prevazute expres in art. 416, 416¹, si 417 CPP. Aceste texte nu au fost corelate in mod corespunzator cu noile modificari intervenite prin legea 356/2006 prin care pe de o parte, s-a restrans apelul cu privire la anumite categorii de infractiuni sau cu privire la anumite categorii la infractiuni ori anumite categorii de cauze, iar pe de alta parte s-a largit recursul. Din momentul in care o hotarare penala ramane definitiva, ea devine in principiu, si irevocabila spre deosebire de procesul civil, ceea ce face ca din a cest moment sa intre in puterea de lucru judecat adica sa se bucure de autoritate de lucru judecat, ceea ce echivaleaza cu o prezumtie absoluta, juri et de jure, de legalitate si adevar, si de asemenea, din acest moment ea devine imediat executorie. Caracterul imediat executoriu al hotararii penale definitive reprezinta un element de noutate cu caracter progresist, printre elementele, putine de altfel , cunoscute de legea 356 per 2006.

Autoritatea de lucru judecat, in materie penala, presupune indeplinirea cumulativa a urmatoarelor elemente:

1. sa existe o hotarare judecatoreasca penala definitiva. Caracterul definitiv al hotararii penale este suficient pt ca ea sa intre in puterea de lucru judecat. Ca o consecinta a acestui caracter in principiu nu numai dispozitivul hotararii, ci si considerentele acesteia, au valoare de adevar absolut, de aceea in principiu, o hotarare definitiva nu mai poate fi desfiintata.

2. sa existe o hotarare judecatoreasca penala care sa statueze asupra fondului cauzei. Aceasta inseamna ca nu orice hotarare definitiva se bucura de puterea de lucru judecat, ci doar acele hotarari judecatoresti care sunt precedate de o judecata de fond (asupra fondului cauzei) care priveste:

a. existenta infractiunii.

b. savarsirea ei de inculpat

c. vinovatia inculpatului

ca atare, pentru a fi in prezenta autoritatii de lucru judecat, in materie penala, e necesar sa existe o hotarare definitiva de condamnare, de achitare sau de incetare a procesului penal. Aceasta cerinta decurge din interpretarea art. 10 lit. j C.pr.pen. Acesta face ca orice alta hotarare care nu vizeaza fondul sa nu intre in puterea de lucru judecat. De pilda, hotararile privind masurile preventive.

3. sa existe identitate de obiect. Aceasta inseamna ca pentru a fi in prezenta autoritatii de lucru judecat e necesar ca hotararea judecatoreasca sa priveasca aceeasi fapta in materialitatea ei, ca cea care este supusa ulterior unei noi urmariri sau unei noi judecati, dupa caz. Cerinta priveste fapta in materialitatea ei, ceea ce inseamna ca nu are importanta incadrarea juridica data faptei, care poate fi diferita. Aceasta cerinta decurge din efectul negativ cunoscut sub denumirea de non bis in idem al autoritatii de lucru judecat consacrata in C.pr.pen. in art. 10 lit. j care interzice in mod expres o noua urmarire si respectiv o noua judecata pentru aceeasi fapta.

4. sa existe identitate de persoana ceea ce inseamna ca persoana la care se refera hotarare judecatoreasca definitiva trebuie sa fie aceeasi persoana pentru care se solicita ulterior o noua urmarire penala sau care este supusa ulterior unei noi judecati. Pt acesta nu este necesar ca persoanei sa i se retina aceeasi forma de participatie. Ceea ce i se pretinde este ca fapta nou imputata persoanei sa fie identica cu cea pt care exista deja o hotarare judecatoreasca definitiva. Aceasta cerinta e la fel consecinta al autoritatii de lucru judecat mentionat expres in art. 10 lit. j.

Pt. a exista autoritate de lucru judecat in materie penala trebuie sa fie indeplinite cumulativ cele patru conditii.

In esenta, autoritatea de lucru judecat determina doua efecte imediate:

a. un efect pozitiv, anume executarea

b. un efect negativ, anume interdictia unei noi urmariri si a unei noi judecati pentru aceeasi fapta si impotriva aceleasi persoane.

Se poate vorbii distinct de autoritatea de lucru judecat a penalului asupra penalului si de autoritatea de lucru judecat a penalului asupra civilului.

Autoritatea de lucru judecat a penalului asupra penalului

Acesta se manifesta in cunoscutul principiu non bis in idem care inseamna interdictia unei noi urmariri si a unei noi judecati pt. aceeasi fapta si cu privire la aceeasi persoana.

De la aceasta regula exista o singura exceptie si anume cea prevazuta in art. 10 lit. f C.pr.pen care contine o conditie de procedura necesara pt. punerea in miscare sau pt. exercitarea actiunii penale. Daca ulterior se indeplineste conditia de procedura, procesul penal va putea fi reluat.

Autoritatea de lucru judecat a penalului asupra civilului

Acesta intervine cu privire la actiunea civila in fata instantei civile daca actiunea civila decurge dintr-o infractiune. Avand in vedere traditionalul principiu „penalul tine in loc civilul”, o hotarare judecatoreasca penala are putere de lucru judecat asupra civilului. In fata unei instante civile cu privire la cele trei elemente si anume existenta infractiunii, savarsirea ei de inculpat si vinovatia inculpatului. In acest context se pune problema de a stii daca puterea de lucru judecat a penalului asupra civilului include si cuantumul prejudiciului produs prin infractiunea a carei reparatie se cere pe calea actiunii civile. In principiu suntem de parere ca autoritatea de lucru judecat a penalului asupra civilului nu include si prejudiciu, instanta civila fiind libera sa stabileasca intinderea acestuia precum si modalitatile de reparatie. Cu toate acestea, atunci cand prejudiciul e element constitutiv al infractiunii, cerut de definitia acesteia, hotararea data in materie penala are putere de lucru judecat asupra civilului si in privinta determinarii prejudiciului. Prejudiciul fiind cel din momentul ramanerii definitive a hotararii penale, sunt excluse prejudiciile viitoare.

In principiu, o hotarare judecatoreasca in materie penala intrata in puterea de lucru judecat nu mai poate fi supusa vreunei proceduri ulterioare. Ea nu mai poate desfiintata, ci trebuie pusa imediat in executare. Exista insa numeroase situatii in care se constata erori de judecata atat de fond cat si erori de procedura, comise de judecatori, care justifica introducerea si in sistemul nostru judiciar, dupa modelul altor sisteme, a unor cai de atac denumite cai de atac extraordinare, prin care se urmareste desfiintarea hotararilor penale definitive intrate in puterea de lucru judecat daca acestea au fost date cu incalcare esentiala a legii, precum si atunci cand sunt vadit netemeinice. In acest fel, caile de atac extraordinare se constituie ca niste remedii procedurale prin care se deroga de la caracterul irevocabil al hotararilor penale definitive.

Avand in vedere insa faptul ca aceasta categorie de cai de atac nu poate fi indreptata decat impotriva unor hotarari penale definitive intrate deja in puterea de lucru judecat, recurgerea la asemenea cai de atac este supusa unor conditii stricte. Astfel, ele sunt admisibile in anumite cazuri prevazute limitativ de textul procedural. De asemenea, nu pot fi folosite decat pentru anumite motive si sunt supuse unei proceduri speciale care in general se abate de la procedura comuna a cailor de atac ordinare. Nr. cailor de atac extraordinare in sistemul nostru este destul de restrans, de aceea ele nu acopera toate situatiile in care se pot comite incalcari ale legii sau greseli in stabilirea adevarului de catre judecatorii judecatilor precedente. Acest lucru se resimte in dreptul nostru mai ales ca urmare a eliminarii recursului in anulare care era cea mai completa cale de atac extraordinara prin legea 576 din 2004 si a neinlocuirii lui cu un recurs in casatie. Ca urmare, exista doar doua cai de atac extraordinare utile, adica in interesul partilor, si o cale de atac extraordinara in interesul justitiei. Cele doua sunt contestatia in anulare si revizuirea, iar cale de atac in interesul justitiei este recursul in interesul legii.


Contestatia in anulare


Contestatia in anulare este sub aspectul naturii juridice o cale de atac extraordinara mixta de anulare si de retractare. Ea este de anulare pentru motivele de procedura ( primele 2 motive si ultimul al art. 386 lit. a, b si e) si este o cale de atac de retractare pentru celelalte 2 motive prevazute de art. 386 lit. c si d si care sunt motive substantiale.

Contestatia in anulare este de asemenea o cale de etc extraordinara care poate fi introdusa doar pentru motive de drept, respectiv doar pt nerespectarea dispozitiilor legale.

Fiind o cale de atac extraordinara, indreptata impotriva unei hotarari penale definitive, contestatia in anulare este supusa unor conditii stricte, care privesc atat admisibilitatea ei cit si procedura. Cazurile de contestatie in anulare

Sub acest aspect, e de subliniat faptul ca contestatia nu poate fi folosita pt orice motiv, ci numai pt motivele de drept, enumerate limitativ in art 386 C.pr.pen. astfel cum a fost completat prin l 356 din2006. in prezent sunt 5 motive:

1) cand nu a fost indeplinita procedura de citare a partii la termenul fixat pt judecata numai in fata instantei de recurs. Pt a fi in prezenta acestui caz este necesar sa fie indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:

a.       sa se constate ca la termenul stabilit pt judecata la instanta de recurs nu a fost indeplinita procedura de citare a partii. Se considera neindeplinita procedura atunci cand nu s-au emis citatii sau citarea partii s-a facut cu incalcarea dispozitiilor procedurale referitoare la citare (spre exemplu, adresa indicata pe citatie era inexacta sau incompleta – lipsa strazii, denumirea localitatii gresite, etc.), precum si atunci cand nu a existat dovada inmanarii citatiei sau cand inmanarea s-a facut unei alte persoane care nu avea calitatea s-o primeasca, potrivit legii.



b.      partea nelegal citata sa fi lipsit de la judecata la termenul stabilit in fata instantei de recurs. Daca partea a fost prezenta, nu este caz de contestatie in anulare. Ea trebuia sa fie absenta fie de la judecata recursului, fie de la rejudecarea cauzei, dupa casare in fasa instantei de recurs. Nu este caz de contestatie in anulare cand se constata nelegarea citare a partii in judecata in prima instanta sau in apel ci doar daca se constata nelegala citare in fata instantei de recurs.

2) cand partea, desi legal citata, sa aflat in imposibilitatea de a incunostiinta instanta de recurs cu privire la acest caz de impiedicare. Pentru a fi in prezenta acestui caz trebuiesc indeplinite urmatoarele conditii

a.       partea legal citata sa fi lipsit de la judecata in fata instantei de recurs. Aceasta conditie e indeplinita atunci cand se constata absenta partii legal citate fie la judecata recursului fie la rejudecarea dupa casarea cu retinere de catre instanta de recurs.

b.      absenta partii legal citate sa se datoreze imposibilitatii de a se prezenta la termenul stabilit. In absenta unei precizari imposibilitatea trebuie dovedita sarcina dovedirii ei revenind partii legal citate aflate intr-o asemenea situatie. De asemenea imposibilitatea de prezentare trebuie sa decurga din imprejurari obiective si imprevizibile cum ar fi forta majora sau cazul fortuit. De exemplu inculpatul este victima unui accident sau se constata un incendiu, o catastrofa de cale ferata, parte se imbolnaveste sau se dovedeste o intarziere a circulatiei mijloacelor de transport.

c.       partea legal citata sa se afle in imposibilitatea de a instiinta cu privire la cazul de impiedicare. Partea trebuie sa dovedeasca ca s-a aflat in imposibilitatea de a preveni instanta cu privire la absenta sa. In absenta unor precizari legislative impiedicarea partii legal citate de a incunostiinta din timp instanta de recurs cu privire la imposibilitatea de prezentare si de a solicita eventual termen trebuie sa aiba acelasi caracter obiectiv si imprevizibil de invins putand decurge din situatii de forta majora sau caz fortuit. Aceste situatii trebuie insa dovedite.

3) cand instanta de recurs a trecut la judecarea cauzei, respectiv la judecarea recursului, sau la rejudecare dupa casare, cu toate ca exista la dosarul cauzei dovada unuia din cazurile de incetare a procesului penal prevazut in art. 10 de la lit f la lit i ind. 1 C.pr.pen. Pt existenta acestui caz trebuie indeplinite urmatoarele conditii:

a.       la dosar sa fi existat dovada cazului de incetare a procesului penal, cu a singura exceptie, cazul constand in existenta autoritatii de lucru judecat.

b.      desi exista o asemenea dovada, instanta de recurs a trecut in mod gresit la judecata, fara sa tina seama de existenta unui caz care ar fi condus la incetarea procesului penal. Acest caz de contestatie in anulare releva importanta care se acorda stingerii procesului penal pe chestiuni care privesc procedura de punere in miscare a actiunii penale sau exercitare actiunii penale, acesta avand intaietate raportat la examinarea fondului cauzei.     

4) cand exista doua hotarari judecatoresti definitive cu privire la aceeasi fapta si aceeasi persoana. Acesta este de fapt cazul de incetare procesului penal bazat pe exceptia autoritatii de lucru judecat. El se detaseaza de toate celelalte cazuri de contestatie in anulare care sunt de competenta exclusiva a instantei de recurs pentru ca acest caz vizeaza desfiintarea doar a celei de a doua hotarari data cu ignorarea efectului non bis in idem raportat la hotararea precedenta si care poate provenii, dupa caz, fie de la prima instanta, fie de la instanta de apel, fie de la instanta de recurs, in raport de instanta la care a ramas definitiva hotararea.

5) (caz introdus prin l. 356 per 2006 ca urmare a condamnarii Romaniei la Strasbourg in cauza Constantinescu contra Romaniei) este considerat caz de contestatie in anulare cand se constata ca inculpatul a fost condamnat pt prima data in recurs, fie cu ocazia judecarii recursului, fie cu ocazia rejudecarii cauzei, dupa casare cu retinere de catre instanta de recurs, fara sa fie ascultat, dar cu conditia sa fi fost prezent la instanta de recurs. Acest caz de contestatie in anulare este consecinta introducerii pentru prima data in dreptul nostru a conditiei ascultarii obligatorii a inculpatului de catre instanta de recurs. Pentru acesta, este necesar insa, ca inculpatul sa nu fi fost ascultat nici de instantele precedente, ori, indiferent daca a fost ascultat sau nu, sa nu fi fost condamnat, adica sa fi obtinut fie o hotarare de achitare, fie de incetare a procesului penal. Ca atare, acest caz de contestatie e admisibil daca se constata ca inculpatul a fost achitat, ori daca s-a dispus incetarea procesului penal la prima instanta, hotararea fiind mentinuta in apel, iar in fata instantei de recurs, desi prezent, inculpatul nu a fost ascultat, chiar daca a fost ascultat la instantele precedente.

Problema nu se pune in cazul in care ascultarea inculpatului are loc la rejudecarea dupa casare cu retinere de catre instanta de recurs, pentru ca aceasta deschide o procedura de fond care cunoaste si stadiul cercetarii judecatoresti. Problema se pune insa in situatia in care inculpatul este supus ascultarii de catre instanta de recurs cu ocazia judecarii recursului pentru ca recursul nu cunoaste cercetarea judecatoreasca, ori ascultarea inculpatului este act de cercetare judecatoreasca, iar legea face trimitere explicita la regulile de fond privind ascultarea persoanei.

Procedura contestatiei in anulare

Procedura se declanseaza printr-o cerere care trebuie sa imbrace forma scrisa ai care trebuie sa contina mentiuni privind numele, prenumele, adresa si calitatea procesuala a persoanei care face cererea. De asemenea trebuie sa contina indicarea hotararii definitive atacate. Totodata, va trebui sa indice si cazul in contestatie in anulare dintre cele prevazute de lege, sa arate care sunt motivele pentru care se face cererea si sa indice dovezile din care rezulta cazul de contestatie in anularea, cu precizarea ca aceste dovezi tb sa se gaseasca la dosarul cauzei. Ele nu pot fi exterioare. Cererea trebuie semnata.

Cererea se adreseaza instantei competente care poate fi in principiu doar instanta de recurs, cu o singura exceptie, anume cazul de contestatie in anulare de la lit. d al art. 386, constand in existenta autoritatii de lucru judecat cand cererea se va putea adresa dupa caz, in raport de instanta la care a ramas definitiva hotararea, fie la prima instanta, fie la instanta de apel, fie la cea de recurs.

Titularii cererii

Contestatia in anulare poate fi facuta de parti pt oricare din cazurile prevazute de lege, si de catre procurori, insa doar pt doua cazuri, anume cel de la lit c, constand in existenta unui caz de incetare, si cel de la lit. d, autoritatea de lucru judecat.

Termenul in care poate fi introdusa cererea este de cel mult 10 zile de la inceperea executarii de catre partea impotriva careia se face executarea. Pt celelalte parti, impotriva carora nu se indreapta executarea, termenul este de 30 zile si curge de la pronuntare. Pt procuror, termenul este de 30 zile si curge din momentul pronuntarii hotararii definitive. In mod exceptional, pt cazul prevazut la lit d, cererea poate fi introdusa oricand, ea nu este supusa unui termen. Ratiunea acestei derogari este aceea de a da satisfactie interesului general al justitiei care este ca o hotarare judecatoreasca definitiva data cu ignorarea efectelor puterii de lucru judecat sa fie desfiintata.

Hotararile judecatoresti penale definitive care pot forma obiectul contestatiei in anulare

In principiu, orice hotarare atat in latura penala cat si in cea civila a cauzei pot forma obiectul contestatiei in anulare. Ea se poate indrepta doar impotriva hotararilor penale definitive ale instantei de recurs, fie cele date in urma judecarii recursului, fie cele date in uram rejudecarii recursului, dupa casarea cu retinere de catre instanta de recurs. Problema care se pune este aceea de stii daca sunt supuse hotararile judecatoresti definitive care nu evoca fondul cauzei. In aceasta privinta, practica judiciara a stabilit ca o asemenea cerere de contestatie in anulare este admisibila doar cu privire la hotararile penale care vizeaza fondul cauzei cu conditia doar ca ele sa provina de la instanta de recurs. In cazul pervazut la lit. d art. 386, contestatie in anulare se indreapta impotriva ultimei hotarari definitive, adica celei de-e doua hotarari care poate provenii, dupa caz, de la prima instanta, de la instanta de apel sau de la cea recurs.

Procedura contestatiei in anulare presupune parcurgerea a doua etape:

1. Examinarea in principiu. Aceasta are loc in mod obligatoriu fara citarea partilor si in camera de consiliu. Cu toate acestea, examinarea nu poate avea loc decat luand concluziile procurorului, ceea ce inseamna ca daca participarea partilor nu e obligatorie, apare ca obligatorie participarea procurorului. In pofida acestei reglementari, suntem de parere ca daca nu e obligatorie citarea partilor, nu exista nici un impediment ca ele sa poata participa, participarea lor fiind facultativa (in practica se accepta concluziile partilor)

Cu aceasta ocazie, instanta de recurs verifica daca cererea de contestatie in anulare cuprinde toate mentiunile prevazute de lege, daca ea a fost facuta cu respectarea conditiilor prevazute de lege, daca persoana care a facut cererea figureaza printre titularii legali ai contestatie in anulare, daca motivul invocat se incadreaza printre cazurile de contestatie in anulare prevazute de lege, daca cererea e facuta in termenul legal, daca hotararea atacata e susceptibila de contestatie in anulare si daca din dovezile indicate in cerere si aflate la dosarul cauzei rezulta existenta vreunuia din cazurile de contestatie in anulare. In cazul in care in urma verificarilor efectuate instanta de recurs constata ca nu sunt indeplinite conditiile de admisibilitate, va da o decizie definitiva prin care respinge in principiu contestatia in anulare. Daca instanta de recurs constata ca sunt indeplinite conditiile de admisibilitate a unei asemenea cereri, da o incheiere de admitere in principiu prin care fixeaza termenul de judecata si dispune citarea partilor interesate.



Etapa de examinare in principiu nu e prevazuta pt cazul de contestatie in anulare de la lit.d art. 386, deci e necesara pt celelalte cazuri.

Cu ocazia examinarii in principiu, instanta de recurs poate dispune, din oficiu sau la cerere, si suspendarea hotararii atacate. Daca contestatorul se afla in stare de detinere, fiind in cursul executarii pedepsei, dispozitia de suspendare a executarii are ca efect punerea acestuia imediat in libertate. Suspendarea executarii se dispune prin incheiere motivata, fie prin aceeasi incheiere de admitere in principiu sau incheiere separata.

2. Judecata contestatiei in anulare. Judecata pt cazurile prevazute in art. 386 cu exceptia lit.d se realizeaza dupa regulile de judecata in fata instantei de recurs. In acest fel, o data fixat termenul de judecata se vor lua masuri pregatitore dispunandu-se citarea partilor interesate, prin acestea intelegandu-se titularii cererii precum si persoanele care au legatura cu obiectul cererii, precum si luarea masurilor de asigurare a asistentei juridice obligatorii in cazurile prevazute de lege.

Competenta de judecata revine intotdeauna instantei de recurs, aceeasi instanta care este pusa sa anuleze si sa-si retracteze propria hotarare. Judecata nu cunoaste decat dezbaterile judiciare si are loc doar pe baza cererii si a dovezilor indicate in sustinerea cererii aflate la dosarul cauzei. Cu aceasta ocazie, se pun concluzii de catre contestator care sustine cererea aducand argumente in sprijinul cazului invocat si de catre celelalte parti care pot pune concluzii, dupa caz, in functie de interesele lor procesuale, si de catre procuror, care poate aduce solutii in favoarea sau defavoarea contestatorului.

Instanta de recurs se pronunta printr-o decizie definitiva care poate fi de admitere sau de respingere. In situatiile in care instanta respinge contestatia, daca anterior s-a dispus suspendarea executarii instanta va dispune dupa caz, emiterea mandatului de executare a pedepsei sau continuarea executarii. Daca instanta admite contestatia in anulare hotararea anterioara va fixa termenul pentru rejudecarea recursului si va dispune totodata citarea partilor care au participat anterior la judecata recursului sau la rejudecarea recursului dupa casarea cu retinere de catre instanta de recurs. Din acest moment se reia procedura in fata instantei de recurs, regulile aplicabile fiind cele ale recursului.

In urma rejudecarii cauzei de catre instanta de recurs, poate fi mentinuta aceeasi solutie sau poate fi schimbata printr-o decizie care e definitiva.

In mod exceptional in cazul lit. d judecata se realizeaza intr-un singur timp fara o procedura preliminara de examinare in principiu. O asemenea derogare e justificata de natura cazului de contestatie in anulare deoarece de regula el nu necesita o analiza complexa fiind evidenta infrangerea efectelor autoritatii de lucru judecat.

Spre deosebire de situatiile examinate anterior in acest caz procedura se poate finaliza dupa caz printr-o sentinta care apoi poate fi atacata cu apel sau recurs, sau o decizie care poate fi atacata cu recurs sau o decizie definitiva.


Revizuirea


Revizuirea este sub aspectul naturii juridice, spre deosebire de contestatia in anulare, o cale de atac extraordinara de atac de fapt, creata pentru indreptarea erorilor de fapt comise de judecatori cu ocazia judecatilor precedente. Ea este o cale de fapt menita sa indrepte erorile judiciare. De asemenea ea este o cale de atac de retractare pentru ca e intotdeauna de competenta primei instante adica a instantei care a judecat fondul cauzei in primul grad si care pe aceasta cale e pusa sa-si retracteze propria hotarare.

S-a considerat ca nu este caz de incompatibilitate pentru ca spre deosebire de contestatia in anulare care nu este admisibila decat daca dovezile se afla la dosarul cauzei, revizuirea se bazeaza in mod obligatoriu pe elemente exterioare dosarului, pe imprejurari care se gasesc in dosar si de care instanta penala nu a avut si nu a putu avea cunostinta.

Cu alte cuvinte spre deosebire de contestatia in anulare revizuirea se bazeaza pe elemente noi ori obiectul revizuirii il constituie tocmai aceste elemente noi, de aceea judecatorul care a judecat fondul cauzei in prima instanta nu devine incompatibil sa judece. Fiind o cale de atac extraordinara indreptata impotriva unei hotarari judecatoresti definitive este supusa unor conditii stricte si e admisibila nu pentru orice motiv de fapt ci numai pentru acele motive prevazute expres in textul procedural – art. 394 CPP.

Sunt cunoscute cinci cazuri de revizuire in art. 394 si in plus un nou caz de revizuire introdus prin OUG 207/2000 aprobata prin l. 456-2001 in fostul art. 410 din CPP in prezent abrogat prin l. 576/2004 si reintrodus in art. 408¹ prin aceeasi lege si modificat in prezent prin l. 356-2006 si anume revizuirea in interesul drepturilor omului.

Cazurile de revizuire

. Cand s-au descoperit fapte sau imprejurari de fapt care nu au fost cunoscute de instanta la solutionarea cauzei. Acest caz de revizuire este cel mai frecvent intalnit.

Conditiile ce trebuiesc intrunite

a) sa se descopere fapte sau imprejurari de fapt. In legatura cu aceasta notiune, au fost exprimate doua puncte de vedere. Intr-o prima opinie, prin fapte sau imprejurari de fapt se inteleg probe, in sensul art 63 C.pr.pen. Cu privire la aceasta chestiune, s-a decis ca nu poate fi vorba de mijloace de proba pentru ca acestea nu sunt altceva decat modalitati de stabilire a faptei care nu poate forma obiectul revizuirii. Conform unei alte opinii, pe care o consideram justificata, faptele si imprejurarile nu pot fi calificate drept probe, ci ele desemneaza obiectul probei, respectiv faptele sau imprejurarile de fapt care trebuie dovedite in vederea stabilirii adevarului. Consideram ca revizuirea nu poate inseamna o prelungire a cercetarii judecatoresti prin obtinerea de noi probe si prin administrarea de noi mijloace de proba, chiar daca acestea nu au fost aduse la cunostinta instantei cu ocazia judecatilor precedente ci revizuirea trebuie sa se bazeze pe elemente de fapt care au existat dar care nu au fost cunoscute cu ocazia judecatilor precedente fiind invocate ulterior. De pilda o asemenea situatie ar putea survenii cand ulterior se descopera ca partile s-au impacat fiind prezentat inscrisul autentic, semnat in fata notarului, care daca ar fi fost cunoscut de instanta penala la data judecarii cauzei ar fi dus la o solutie de incetare a procesului penal, precum si atunci cand ulterior se descopera adevaratul autor al infractiunii.

b) faptele sau imprejurarile de fapt sa nu fi fost cunoscute de instantele anterioare, in fiecare din gradele de jurisdictie. Aceasta conditie nu priveste partile si nici procurorul, ca atare cererea de revizuire tb considerata ca admisibila daca faptele sau imprejurarile au fost cunoscute de procuror, ceea ce conteaza este ca ele sa nu fi fost cunoscute de instanta. De asemenea este necesar sa aiba legatura directa cu fondul cauzei.

c) faptele sau imprejurarile de fapt descoperite sa fie susceptibile sa conduca la o solutie diametral opusa, adica, in terminologia CPP. „la netemeinicia hotararii atacate”. Aceasta inseamna ca daca se cere revizuirea unei hotarari de condamnare, faptele sau imprejurarile noi tb sa fie in masura sa conduca la achitare sau incetarea procesului penal sau daca se cere revizuirea unei hotarari de achitarea sau incetarea procesului penal, faptele sau imprejurarile noi trebuie sa fie in masura sa conduca la condamnare

. Cand un martor, expert sau interpret a savarsit infractiunea de marturie mincinoasa in legatura cu obiectul cauzei a carei revizuire se cere. Pentru acesta nu e necesar sa existe o hotarare de condamnare pt infractiunea de marturie mincinoasa ci e necesar sa se faca dovada savarsirii infractiunii de catre martori cu ocazia ascultarii, de catre expert cu ocazia efectuarii expertizei si de catre interpret cu ocazia traducerii. Dovada acestui caz se face fie printr-o hotarare judecatoreasca, fie prin ordonanta procurorului, atunci cand procurorul se pronunta prin ordonanta cu privire la fondul cauzei. In absenta hotararii judecatoresti sau a ordonantei procurorului, dovada acestui caz de revizuire se poate prin orice mijloc de proba in fata instantei penale sesizata cu cererea de revizuire

. Cand un inscris pe care s-a bazat hotararea a carei revizuire se cere a fost declarat ulterior fals. Constatarea ca fals a inscrisului se poate face in acelasi mod fie printr-o hotarare judecatoreasca, fie prin ordonanta procurorului. In absenta hotararii judecatoresti sau a ordonantei procurorului, dovada acestui caz de revizuire se poate prin orice mijloc de proba in fata instantei penale in procedura de revizuire. Important e ca inscrisul sa fi stat la baza hotararii adica sa fi reprezentat mijlocul de proba determinant.

. Cand un membru al completului de judecata, un procuror sau persoana care a facut acte de cercetare penala a savarsit o infractiune, orice fel de infractiune in legatura cu obiectul cauzei pt care se cere revizuirea. Dovada infractiunii se poate face in acelasi mod fie printr-o hotarare judecatoreasca, fie prin ordonanta procurorului. In absenta hotararii judecatoresti sau a ordonantei procurorului, dovada acestui caz de revizuire se poate prin orice mijloc de proba in fata instantei penale in procedura de revizuire. Ceea ce e esential e ca infractiunea savarsita sa fi avut ca efect influentarea solutiei

. cand exista doua hotarari judecatoresti definitive ireconciliabile (este vorba de hotarari care contin dispozitii potrivnice). Exista doua situatii:

a) cand hotararile privesc aceeasi fapta, de pilda in cazul participatiei atunci cand autorul e condamnat, Iar complicele achitat pe motiv ca fapta nu exista



b) cand hotararile privesc aceeasi persoana, de exemplu atunci cand persoana este condamnata pt o infractiune subsecventa, exemplu tainuirea sau favorizarea infractorului, iar cu privire la infractiunea principala exista o hotarare de achitare definitiva pe motiv ca fapta nu exista.

. Existenta unei hotarari definitive a CEDO in care s-a constat violarea unui drept al Conventiei. Acest caz a fost ajustat prin l.. 356 din 2006 prin conditionata aplicare a lui de existenta unei consecinte grave ale incalcarii dreptului prevazut de conventie, de cerinta ca aceste consecinte grave sa aiba caracter continuu, adica sa fie actuale si de cerinta ca aceste consecinte grave sa nu fi fost remediate anterior pe alta cale. Acest caz de revizuire, care este atipic, nefiind practic un motiv de fapt, adica un caz de gresita stabilire a starii de fapt ci un caz de gresita aplicare a dreptului. Totodata acest caz de revizuire are un caracter subsidiar, fiind conditionat de inexistenta unui alt remediu cum ar fi de exemplu satisfactia echitabila pe care o acorda CEDO in cazul in care constata ca s-a incalcat un drept al Conventiei.

De asemenea acest caz se intemeiaza pe teoria violarii continua a textelor conventiei ceea ce inseamna ca nu e suficient sa existe o hotarare definitiva din partea CEDO ci este necesar sa se stabileasca un fapt ulterior, respectiv faptul ca asemenea consecinte ale incalcarii dreptul prevazut de Conventia, constatate de Curte, continua sa se produca. Prin aceasta e subliniata utilitatea revizuirii care trebuie sa aiba la baza un interes procesual. Textul procedural mai pretinde ca aceste consecinte sa fie grave, caracterul grav este fiind lasat la aprecierea instantei competente. O asemenea conditie ar putea conduce la o solutionare arbitrara a cereri de revizuire, deoarece statul roman ar fi inclinat, prin intermediul instantei ca in toate situatiile sa considere ca inadmisibila o cerere de revizuire fondata pe existenta unei hotarari definitive a CEDO considerand ca nu e vorba de o incalcare grava.

Procedura de revizuire

Procedura de revizuire se declanseaza printr-o cerere scrisa, cererea trebuind sa indice cazul de revizuire prevazut de lege, motivele de  revizuire, distincte cu privire la fiecare caz. Si de asemenea si mijloacele de proba din care rezulta cazul de revizuire. De asemenea, se va mentiona numele, prenumele, adresa, si calitatea persoanei care face cererea, precum si hotararea judecatoreasca impotriva careia se indreapta cererea de revizuire.

Titularii cererii de revizuire sunt partile fara nici o limitare, precum si sotul condamnatului si rudele apropiate ale acestuia in sensul art. 149 C.pen. Titular al cererii poate fi si procurorul.

Termenul de introducere este reglementat diferentiat, dupa cum revizuire e ceruta in favoarea sau in defavoarea condamnatului. Astfel, in favoarea condamnatului se poate face oricand, iar in defavoarea condamnatului se poate face doar in termen de un an, termen care curge in mod diferentiat in raport de cazurile de la art. 394 C.pr.pen.

- cazul de la lit. a. ( fapte sau imprejurari noi ) data cand revizuientul a luat cunostinta de faptele sau imprejurarile noi

- cazurile de la b, c si d - termenul curge de la data cand cel care face revizuirea a luat cunostinta de infractiunea savarsita de acele persoane sau despre caracterul de fals al inscrisului.

- cazul de la lit. e – nu este prevazut nici un termen, cu toate aceste consideram ca nu poate fi mai mic de un an de la data la care s-a luat cunostinta de ultima hotarare definitiva.

- ultimul caz prevazut (existenta unei hotarari definitive a CEDO in care s-a constat violarea unui drept al Conventiei) – termenul este de un an si curge de la dat pronuntarii hotararii definitive.

Hotararile penale supuse revizuiri

Hotararile penale supuse revizuirii sunt doar hotararile penale definitive care statueaza asupra fondului cauzei atat in lstura penala cat si in cea civila. Ele pot proveni de la orice instanta penala in oricare din gradele de jurisdictie fiind posibil ca o instanta inferioara sa revizuiasca o hotarare data de o instanta superioara. In acest caz nu e vorba de un control judecatoresc deoarece se iau in vedere doar elementele noi, fiind exclusa orice culpa a instantei penale care a dat hotararea.

Procedura de examinare a cererii de revizuire – 2 etape

etapa in fata procurorului. Cererea de revizuire o data formulata se adreseaza parchetului de pe langa prima instanta. Procurorul primind cererea de revizuire va proceda la declansarea procedurii printr-o rezolutie. Din acest moment procedura in fata procurorului nu poate dura mai mult de 2 luni, timp in care procurorul e obligat sa efectueze carecetari sub aspectul temeiniciei cazului de revizuire invocat. In acest fel procurorul verifica mai intai continutul cererii iar daca apreciaza ca este incompleta il cheama in fata sa pe revizuient si-l pune sa-si completeze cererea. De asemenea daca apreciaza ca este necesar procurorul va proceda la ascultarea revizuientului luand o declaratie in acest sens si va solicita dosarul cauzei. In situatia in care apreciaza ca este necesara o administrare de probe noi in aceasta etapa care e asemanatoare cu faza de urmarire penala, va dispune prin ordonanta efectuarea de cercetari. Pentru aceasta are posibilitatea de a delega organul de cercetare penala al politiei juducuare sa efectueze anumite acte de cercetare. Procedura in fata procurorului se finalizeaza cu asa numitele concluzii de revizuire care pot fi cu propunere de admitere sau de respingere, prin intermediul carorra este sesizata instanta penala competenta sa judece revizuirea, competenta revine intotdeauna primei instante cu o singura exceptie si anume cazul nou introdus acela al revizurii in interesul drepturilor omului pentru care competenta apartina completului de 9 judecatori al ICCJ fiind o procedura identica cu cea a recursului.

Judecata – procedura in fata primei instantei. Procedura presupune parcuregerea in prealabil a unei etape de examinare in principiu si apoi a judecatii fondului cererii de revizuire.

examinarea in principiu in procedura de revizuire se deosebeste fundamental de examinarea in principiu in procedura contestatiei in anulare deoarece are loc cu citarea obligatorie a partilor si in sedinta publica intr-o procedura nemijlocita, orala si contradictorie, ocazie cu care luand concluziile partilor si procurorului, instanta verifica daca sunt indeplinite conditiile prevazute de lege pentru introducerea cererii de revizuire respectiv a conditiei privind titularii, privind hotararea supusa revizuirii, privind termenul si a conditiilor privind continutul cererii de revizuire (de fond si de forma), dupa care instanta penala verifica daca proble obtinute de procuror in etapa cercetarii sunt suficiente pentru a conduce la existanta unui caz de revizuire dintre cele prevazute in art. 394 CPP. Daca e necesar in aceasta etapa instanta poate administra probe noi prin care urmareste sa verifice doar temeinicia cazului de revizuire invocat.

Instanta facand o apreciere a probelor poate dispune dupa caz prin sentinta respingerea in principiu a cererii care e o hotarare susceptibila de apel si recurs sau dimpotriva o incheiere de admitere in principiu a cererii de revizuire, declansand procedura de rejudecare a fondului cauzei in urma admiterii in principiu. Cu ocazia admiterii in principiu instanta va putea dispune suspendarea hotararii sau va putea lua masuri preventive

judecata fondului revizuirii inseamna rejudecarea fonduluicauzei dupa admiterea in principiu. Aceasta cunoaste 2 forme: o forma restransa care are loc deobicei atunci cand lucrurile sunt evidente, cand rejudecarea cauzei are loc la acelasi termen la care s-a admis in principiu cererea de revizuire, si o a doua forma dezvoltata cand rejudecarea are loc la un alt termen de judecata. Ea este supusa regurilor de judecata in prima instanta fiind o judecata in prim grad care se finalizeaza cu o sentinta penala. Ea poate fi de respingere pe fond a cererii de revizuire mentinand solutia anterioara sau de admitere pe fond urmata de o noua solutie de condamnare, de achitare, sau de incetare a procesului penal fiind supusa cailor de atac prevazute de lege.


Executarea hotararilor penale definitive


Instanta de executare este intotdeauna prima instanta, cu o singura exceptie si anume atunci cand prima instanta e sectia penala a ICCJ cand competenta revine Tribunalului Bucuresti sau Tribunalului Militar Teritorial.

Prima instanta are o competenta jurisdictionala in faza de executare de aceea se vorbeste de o procedura in fata instantei de executate. Distinct de instanta de executate legiuitorul a creat dupa modelul legislatiilor europena judecatorul delegat cu executarea sau judecatorul executarii care indeplineste o functie judiciara, astfel o data cu modificarile intervenite prin l. 356/2006 emiterea mandatului de executare a pedepsei nu mai cade in competenta instantei ci in cea a judecatorului delegat. In mod exceptional cand intervin situatii pentru care este necesara sesizarea instantei de executare se va declansa procedura in fata instantei de executare. Sunt 2 proceduri care prezinta interes in materia executarii si anume amanarea si intreruperea executarii pedepsei si contestatia la executare ( de citit din CPP).










Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2022 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact