StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Ajutorul de care ai nevoie. Cand ai nevoie cel mai multe de el!
DREPT

Dreptul reprezintă un ansamblu de reguli de comportare în relațiile sociale, al căror principal caracter este obligativitatea - la nevoie impusă - pentru toți membrii societății organizate. Aceasta categorie conţine articole şi resurse juridice de interes, referate, legislaţie, răspunsuri juridice, teste de Drept.

StiuCum Home » DREPT » dreptul de autor
Trimite articolul prin email Considerente asupra naturii si titularilor drepturilor conexe dreptului de autor : Dreptul de autor Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Considerente asupra naturii si titularilor drepturilor conexe dreptului de autor



CONSIDERENTE ASUPRA NATURII SI TITULARILOR DREPTURILOR CONEXE DREPTULUI DE AUTOR



Potrivit art. din Legea sunt recunoscuti si protejati, ca titulari de drepturi conexe dreptului de autor, artistii, interpretii sau executantii, pentru propriile interpretari ori exe- cutii, producatorii de inregistrari sonore si producatorii de inre- gistrari audiovizuale, pentru propriile inregistrari, si organismele de radiodifuziune si de televiziune, pentru propriile emisiuni si servicii de programe. In doctrina, avand in vedere dispozitiile Le- gii , drepturile conexe dreptului de autor s-au definit ca fiind acele indrituiri, morale si/sau patrimoniale, recunoscute de lege, dupa caz, artistilor interpreti sau executanti, producatorilor de inregistrari sonore sau audiovizuale, precum si organismelor de radiodifuziune si televiziune, nascute ca urmare a interpretarii sau executarii unei opere, respectiv inregistrarii sonore sau au- diovizuale a sunetelor si imaginilor provenite dintr-o interpretare sau executare a unei opere




Numeroase opere pentru a fi accesibile publicului necesita interventia altor persoane decat autorul care o interpreteaza, o executa, o regizeaza, o dirijeaza, o inregistreaza sau o difuzeaza prin intermediul radioului sau televiziunii. Autorii interpreti sau executanti, producatorii de inregistrari audio-vizuale si organis- mele de radio si televiziune au reclamat pentru creatiile lor sta- tutul de opere protejate mai ales ca reglementarile anterioare Le- gii nu includeau in categoria operelor protejate prestatiile lor. Doctrina, chiar in absenta unui text legal, recunostea acestora statutul de opere de creatie intelectuala exprimand opinia ca „indeplinind conditiile unei opere de creatie, interpretarea trebu- ie ocrotita printr-un adevarat dre 222f53c pt de autor sau printr-un drept asemanator” si ca „in lipsa unui text de lege expres, interpretarea, in masura in care o opera de creatie poate fi ocrotita ca obiect al dreptului de autor prin adaugarea ei la enumerarea facuta de art. din Decretul nr.

Drepturile conexe au cunoscut reglementare legala prin aparitia Legii . Aceasta lege aliniaza dreptul intern la re- glementarile internationale in materie la care Romania a devenit parte, respectiv Conventia internationala pentru protectia artis- tilor interpreti sau executanti, a producatorilor de fonograme si a organismelor de radiodifuziune, incheiata la Roma la octom- brie , la care Romania a aderat prin Legea si Con- ventia pentru protejarea producatorilor de fonograme impotriva reproducerii neautorizate a fonogramelor, incheiata la Geneva la octombrie , la care Romania a aderat prin Legea

Drepturile conexe se afla intr-o legatura de determinare cu drepturile de autor deoarece fara a caror existenta prealabila a unei opere nu pot exista nici interpretari sau executii, inregistrari sonore sau audiovizuale ori difuzari radio ori de televiziune care sa dea nastere drepturilor conexe recunoscute si protejate. Acest raport de determinare este sugerat si de terminologia folosita, termenul „conexe” sugerand o preeminenta a drepturilor de autor asupra drepturilor conexe. Desi, asa cum am aratat, din modul in care iau nastere, drepturile conexe sunt determinate de dreptul de autor, in practica o astfel de delimitare este una potrivnica atat intereselor autorilor cat si titularilor drepturilor conexe. In Franta o atare ierarhizare a fost respinsa, fiind considerata vatamatoare pentru parteneriatul care trebuie sa existe intre titularii celor do- ua categorii de drepturi

Regula coexistentei drepturilor conexe cu dreptul de autor a fost formulata in art. al Conventiei de la Roma care dispune ca „protectia prevazuta prin prezenta conventie lasa intacta si nu influenteaza in nici un mod protectia dreptului de autor asupra operelor literare si artistice. In consecinta, nici o dispozitie a pre- zentei conventii nu va putea fi interpretata ca aducand vreo atin- gere acestei protectii”. Legiuitorul roman a aderat la aceasta re- gula prin art. potrivit caruia „drepturile conexe dreptului de autor nu aduc atingere drepturilor autorilor. Nici o dispozitie a prezentului titlu nu trebuie interpretata in sensul unei limitari a exercitiului dreptului de autor”.

Ca si drepturile patrimoniale de autor si drepturile patri- moniale conexe dreptului de autor pot face obiectul unui contract de cesiune prin care acestea pot fi cedate in tot sau in parte. Re- glementarile cesiunii dreptului de autor cuprinse in art. a- plicandu-se prin analogie si cesiunii drepturilor patrimoniale co- nexe dreptului de autor. 

Drepturile artistilor interpreti sau executanti. Argumentul care sta la baza recunoasterii drepturilor ce se nasc din interpre- tarea sau executarea unei opere este ca aceasta face corp comun cu opera de care nu poate fi disociata. Conexiunea are un caracter atat de profund incat interpretarea sau executarea poseda vir- tutea speciala de a putea compromite sau de a da stralucire operei preexistente4. Interpretarea sau executia are o identitate proprie, purtand amprenta personalitatii interpretului sau executantului avand sub acest aspect un caracter original ce o recomanda ca opera protejabila.

In sensul Legii , asa cum prevede art. , sunt artisti interpreti sau executanti actorii, cantaretii, muzicienii, dansatorii si alte persoane care prezinta, canta, danseaza, recita, declama, joaca, interpreteaza, regizeaza, dirijeaza ori executa in orice alta modalitate o opera literara sau artistica, un spectacol de orice fel, inclusiv folcloric de varietati, de circ ori marionete. A- supra formularii acestui text in literatura de specialitate s-a for- mulat urmatoarea critica: „Mai intai, desi artistii sunt interpreti sau executanti, in enumerarea prezentata de art. , interpretarea si executarea unei opere literare sau artistice nu mai reprezinta genul, ci sunt puse pe acelasi plan cu modalitatile concrete ale a- cestora, adica cu recitarea, declamarea, regizarea, dansul etc. In opinia noastra, pentru motive de rigoare juridica, in cuprinsul a- cestei norme, ar fi trebuit evidentiat faptul ca interpretarea sau executarea reprezinta generalul, iar celelalte modalitati concrete ale acestora. S-ar fi impus acest demers, deoarece, ca regula ge- nerala, strecurarea generalului printre particular, nu numai ca es- te o operatiune gresita sub aspect juridic si stiintific, dar este, cu certitudine, de natura sa creeze ambiguitate si interpretari di- verse” . Tot sub aspect formal, textul art. a fost criticat ca prin formularea „orice alta modalitate de executie” permite o interpre- tare extensiva, conform careia s-ar putea atribui calitatea de ti- tular de drepturi conexe dreptului de autor unor persoane care, desi au participat la interpretarea sau executarea, nu au intre- prins prin aceasta un demers creativ ce i-ar indreptati sa bene- ficieze de astfel de drepturi. De aceea „referirea la talentul inter- pretului sau executantului se intalneste frecvent in jurisprudenta pentru a departaja prestatiile protejabile ale artistilor interpreti si executanti de cele neprotejabile”

In afara de criteriul valoric o alta modalitate de a identi- fica titularii drepturilor conexe dreptului de autor pleaca de la caracterul limitativ al enumerarii continuta in art. , caracter ce permite potrivit uzantelor profesiilor delimitarea artistilor de alte categorii de participanti. „Figurantii, fie ca sunt de teatru, fie de cinema, nu sunt considerati titulari de drepturi conexe, limita in- tre figurant si artist interpret sau executant fiind determinata de uzantele profesiei” . In doctrina, caracterul limitativ al enumera- rii titularilor drepturilor conexe de autor prevazuta in art. este contestat pe considerentul ca, in partea finala a respectivului text legislativ, se au in vedere si alte persoane care prezinta, canta, danseaza, interpreteaza, regizeaza sau executa in orice modalitate o opera literara sau artistica, un spectacol de orice fel, inclusiv folcloric, de varietati, de circ ori de marionete. Fata de continutul acestui text, caracterul exemplificativ al acestuia este triplu evi- dentiat: sub aspectul persoanelor care interpreteaza sau executa o opera; al modalitatilor faptice de interpretare sau executare a o- perelor; a modalitatii spectacolelor



Avand in vedere aspectele expuse mai sus consideram ca identificarea titularilor drepturilor conexe dreptului de autor este un demers dublu determinat, atat din punct de vedere al per- soanelor, fara a face neaparat discutii asupra caracterului limita- tiv sau exemplificativ al enumerarii cuprinse in art. , cat mai ales criteriul valoric al interpretarii sau executiei care, cel putin datorita elementelor de originalitate si creativitate pe care le su- bliniaza ca mijloace de delimitare, ni se pare mai relevant.

Interpretarea sau executia poate fi individuala sau colec- tiva. Potrivit art. alin. interpretarea sau executia unei opere este colectiva, in cazul in care interpretarile sau executiile indivi- duale formeaza un tot, fara a fi posibil, data fiind natura inter- pretarii sau executiei, sa se atribuie un drept distinct vreunuia dintre artistii participanti asupra ansamblului interpretarii sau e- xecutiei. In vederea exercitarii drepturilor exclusive prevazute de art. , artistii interpreti sau executanti care participa, in mod colectiv, la aceeasi interpretare ori executie, cum ar fi membrii u- nui grup muzical, ai unui cor, ai unei orchestre, ai unui corp de balet sau ai unei trupe teatrale, trebuie sa mandateze, in scris, dintre ei, un reprezentant, cu acordul majoritatii membrilor. Re- prezentantul astfel desemnat are calitatea de mandatar, regimul juridic aplicabil actiunilor sale fiind cel al contractului de mandat din dreptul comun.

Interpretarea sau executia unei opere da nastere la drep- turi morale si patrimoniale, recunoscute artistului interpret sau executant si enumerate in art. si respectiv art. . Drepturile morale ale artistilor interpreti sau executanti sunt:

- dreptul de a pretinde recunoasterea paternitatii propriei interpretari;

- dreptul de a pretinde ca numele sau pseudonimul sau sa fie indicat ori comunicat la fiecare spectacol si la fiecare utilizare a inregistrarii acestuia;

- dreptul de a pretinde respectarea calitatii prestatiei sale si de a se opune oricarei deformari, falsificari sau altei modificari substantiale ale interpretarii ori a executiei sale sau oricarei in- calcari a drepturilor sale, care ar prejudicia grav onoarea sau re- putatia sa. Spre deosebire de dreptul corespondent al autorului in cazul caruia pentru a cere respectarea integritatii operei incalca- rea trebuie sa fie de natura a-i aduce prejudicii onoarei sau repu- tatiei, in cazul artistilor interpreti sau executanti pentru a-si exer- cita acest drept trebuie ca incalcarea sa-i fi produs prejudicii gra- ve onoarei sau reputatiei artistului.

Comparativ cu drepturile morale recunoscute autorilor, interpretilor si executantilor nu le sunt recunoscute dreptul la di- vulgare (art. lit. a) si dreptul de a retracta opera (art. lit. e). Excluderea acestor dreptului de divulgare se datoreaza naturii ac-ului de interpretare sau executie care prin natura lor sunt ele in-sele acte de divulgare. Cat priveste dreptul de retractare, exclu- derea acestuia se datoreaza imposibilitatii de realizare a unui ast- fel de act, fiind de natura actului de interpretare sau executare ca odata savarsit sa nu mai poata fi retractat.

Drepturile morale ale interpretilor si executantilor nu pot face obiectul unei renuntari sau instrainari, iar dupa moartea ar- tistului interpret sau executant, exercitiul drepturilor morale se transmite prin mostenire potrivit legislatiei civile, pe durata ne- limitata. Daca nu exista mostenitori, exercitiul acestor drepturi revine organismului de gestiune colectiva ce a administrat drep- turile artistului interpret sau executant ori, dupa caz, organismu- lui cu cel mai mare numar de membri, din domeniul respectiv.

Pe langa drepturile morale, artistul interpret au executant are, potrivit dispozitiilor art. , dreptul patrimonial exclusiv de a autoriza sau interzice:

- fixarea interpretarii sau executiei sale;

- reproducerea interpretarii sau a executiei fixate;

- distribuirea interpretarii sau a executiei fixate;

- inchirierea interpretarii sau a executiei fixate:

- imprumutul interpretarii sau a executiei fixate;

- importul in vederea comercializarii pe piata interna a executiei sau interpretarii fixate;

- radiodifuzarea si comunicarea publica a interpretarii sau a executiei sale, in afara cazului in care interpretarea sau executia a fost deja fixata sau radiodifuzata ori realizata pe baza unei fi- xari, caz in care are dreptul numai la remuneratie echitabila;

- punerea la dispozitia publicului a interpretarii sau a exe- cutiei sale fixate, astfel incat sa poata fi accesata, in orice loc si in orice moment, in mod individual, de catre public;

- retransmiterea prin cablu a interpretarii sau executiei fixate.

Sensul termenului „fixare” este, asa cum prevede art. alin. , incorporarea sunetelor, imaginilor ori a sunetelor si a ima- ginilor sau a reprezentarilor digitale ale acestora, intr-un suport care permite perceperea, reproducerea ori comunicarea publica, cu ajutorul unui dispozitiv.

Conform art. , daca prestatia artistului interpret sau executant se realizeaza in interiorul unui contract individual de munca, drepturile patrimoniale transmise angajatorului fac obi- ectul unei clauze expres prevazute in contractul de munca. In lip- sa unei clauze contrare, artistul interpret sau executant, care a participat la realizarea unei opere audiovizuale, a unei inregistrari audiovizuale ori a unei inregistrari sonore, se prezuma ca cedeaza producatorului acesteia, in schimbul unei remuneratii echitabile, dreptul exclusiv de utilizare a prestatiei sale fixate, prin reprodu- cere, distribuire, import, inchiriere si imprumut.

Durata drepturilor patrimoniale apartinand artistilor in- terpreti sau executanti este de de ani, durata ce se calculeaza incepand cu data de ianuarie a anului urmator in care a avut loc interpretarea sau executia. Daca fixarea interpretarii sau executiei in decursul acestei perioade face obiectul unei publicari licite sau al unei comunicari publice licite, durata drepturilor patrimoniale este de de ani de la data la care a avut loc pentru prima oara oricare dintre acestea.

Drepturile producatorilor de inregistrari sonore. In doc- trina au fost opinii ostile calificarii inregistrarilor sonore drept opere protejate. In argumentarea acestei pozitii s-a aratat ca in intreprinderile de inregistrare savarsesc un act cu caracter indus- trial foarte important pentru dezvoltarea culturii literare si mu- zicale, dar ca, in aceste cazuri, nu poate fi vorba de creatie inte- lectuala. Inregistrarile sonore sunt rezultatul unei operatii meca- nice in care calitatile tehnicienilor care le realizeaza se manifesta doar in prepararea celor mai bune conditii de realizare a inregis- trarilor . Legiuitorul roman a optat pentru protectia fonograme- lor in cadrul legii dreptului de autor si a drepturilor conexe, dar solutia de protectie este una speciala, producatorilor fiindu-le re- cunoscut un drept specific

Potrivit art. alin. se considera inregistrare sonora sau fonograma fixarea sunetelor provenite dintr-o interpretare sau executie sau a altor sunete ori a reprezentarii digitale ale a- cestor sunete, alta decat sub forma unei fixari incorporate intr-o opera cinematografica sau in alta opera audiovizuala.



Titularul drepturilor recunoscute de lege apartin produ- catorul inregistrarii sonore, care este persoana fizica sau juridica ce are initiativa si isi asuma responsabilitatea organizarii si fi- nantarea realizarii primei fixari a sunetelor, fie ca acestea consti- tuie sau nu o opera in sensul prezentei legi. Unul din aceste drep- turi este cel prevazut de art. conform caruia producatorului in cazul reproducerii si distribuirii inregistrarilor sonore, este in drept sa inscrie pe suporturile acestora, inclusiv pe coperte, cutii si alte suporturi materiale de ambalare, pe langa mentiunea pri- vind autorul si artistul interpret sau executant, titlurile operelor, anul primei publicari, marca de comert, precum si numele ori denumirea producatorului. Acest drept este considerat ca fiind un drept moral echivalent dreptului la nume, prevazut de art. lit. c . In ceea ce priveste mentiunile privitoare la autor, artistul in- terpret sau executant, titlurile operelor aceste sunt obligatii pe care legea le impune producatorului de fonograme, obligatii ce rezulta din drepturile recunoscute de lege autorilor si artistilor interpreti sau executanti.

Legea recunoaste si protejeaza producatorilor de fonogra- me dreptul patrimonial de a autoriza sau interzice:

- reproducerea integrala sau partiala, directa sau indirec- ta, temporara sau permanenta, prin orice mijloc si sub orice for- ma, a propriilor inregistrari sonore;

- distribuirea propriilor inregistrari sonore;

- inchirierea propriilor inregistrari sonore;

- imprumutul propriilor inregistrari sonore;

- importul, in vederea comercializarii pe piata interna, a copiilor legal realizate ale propriilor inregistrari sonore. Produca- torul are dreptul de a impiedica importul de copii ale propriilor inregistrari sonore realizate fara autorizarea sa. Nu necesita au- torizare din partea producatorului persoana fizica care importa produsul in bagajul personal fara a urmari vreun scop comercial;

- radiodifuzarea si comunicarea publica a propriilor in- registrari sonore, cu exceptia celor publicate in scop comercial, caz in care are dreptul la remuneratie echitabila;

- punerea la dispozitia publicului a propriilor inregistrari sonore, astfel incat sa poata fi accesate, in orice loc si in orice moment, ales in mod individual, de catre public;

- retransmiterea prin cablu a propriilor inregistrari sono- re.

Durata drepturilor patrimoniale ale producatorilor de in- registrari sonore este de de ani de la data primei fixari. Daca inregistrarea in decursul acestei perioade face obiectul unei pu- blicari licite sau al unei comunicari publice licite, durata drep- turilor patrimoniale este de de ani de la data la care a avut loc pentru prima oara oricare dintre acestea. Aceasta durata se cal- culeaza incepand cu data de ianuarie a anului urmator faptului generator de drepturi.

Drepturile producatorilor de inregistrari audio- vizuale. In acceptiunea Legii este inregistrare audiovi- zuala sau videograma orice fixare a unei opere audiovizuale sau a unor secvente de imagini in miscare, insotite sau nu de sunet, oricare ar fi metoda si suportul utilizate pentru aceasta fixare. Titularul drepturilor ce decurg din realizarea unei inregistrari audiovizuale apartin producatorului care potrivit art. alin. este persoana fizica sau juridica care are initiativa si isi asuma responsabilitatea organizarii si realizarii primei fixari a unei o- pere audiovizuale sau a unor a unor secvente de imagini in mis- care, insotite sau nu de sunet si, in aceasta calitate, furnizeaza mijloacele tehnice si financiare necesare. Acestuia ii este recunos- cut in cazul reproducerii si distribuii propriilor inregistrari drep- tul de a inscrie pe suporturile acestora, inclusiv pe coperte, cutii si alte suporturi materiale de ambalare, pe langa mentiunile impuse de lege privitoare la numele autorului, artistului interpret sau executant, titlurile operelor, anul primei publicari, si marca de comert precum si numele ori denumirea.

Asa cum mentionam in cazul producatorilor de fonogra- me, si in cazul producatorilor de inregistrari audiovizuale acest drept apare ca fiind corespondentul dreptului la nume din mate- ria dreptului de autor. Pe langa acest drept de natura morala, prin art. producatorilor de videograme le este recunoscut dreptul patrimonial exclusiv de a autoriza sau interzice:

- reproducerea integrala sau partiala, directa sau indirec- ta, temporara sau permanenta, prin orice mijloc si sub orice for- ma, a propriilor inregistrari audiovizuale;

- distribuirea propriilor inregistrari audiovizuale;

- inchirierea propriilor inregistrari audiovizuale;

- imprumutul propriilor inregistrari audiovizuale;

- importul, in vederea comercializarii pe piata interna, a propriilor inregistrari audiovizuale. Chiar daca nu este mentionat expres consideram ca producatorul de inregistrari audiovizuale are dreptul de a impiedica importul de copii ale propriilor inregis- trari realizate fara autorizarea sa, ipoteza care conform art. alin. din Legea include aceste marfuri in categoria marfu- rilor care sunt susceptibile de a aduce atingere unui drept de proprietate intelectuala fapt ce indreptateste producatorul inre- gistrarii audiovizuale sa inainteze autoritatilor vamale o cerere de interventie conform art. si din Legea Nu necesita autorizare din partea producatorului persoana fizica care importa produsul in bagajul personal fara a urmari vreun scop comercial;

- radiodifuzarea si comunicarea publica a propriilor in- registrari audiovizuale, cu exceptia celor publicate in scop comer- cial, caz in care are dreptul la remuneratie echitabila;

- punerea la dispozitia publicului a propriilor inregistrari audiovizuale, astfel incat sa poata fi accesate, in orice loc si in orice moment, ales in mod individual, de catre public;

- retransmiterea prin cablu a propriilor inregistrari so- nore.

Durata drepturilor patrimoniale ale producatorilor de in- registrari audiovizuale este de de ani de la data primei fixari. Totusi, daca inregistrarea in decursul acestei perioade face obi- ectul unei publicari sau ale unei comunicari publice licite, durata drepturilor este de de ani de la data la care a avut loc prima oara oricare dintre acestea. Aceasta durata se calculeaza incepand cu data de ianuarie a anului urmator faptului generator de drepturi.

Drepturile organismelor de radiodifuziune si te- leviziune. Dreptul patrimonial exclusiv al organismelor de ra- diodifuziune si televiziune, asa cum se desprinde din dispozitiile art. este un drept subiectiv civil cu continut complex , care se exercita, dupa caz, prin autorizarea sau interzicerea uneia sau unora din urma- toarele activitati:



- fixarea propriilor emisiuni si servicii de programe de radiodifuziune sau de televiziune;

- reproducerea integrala sau partiala, directa sau indirec- ta, temporara sau permanenta, prin orice mijloc si sub orice for- ma, a propriilor emisiuni si servicii de programe de radiodifuzi- une sau de televiziune fixate pe orice fel de suport, indiferent daca au fost transmise prin fir ori fara fir, inclusiv prin cablu sau sa- telit;

- distribuirea propriilor emisiuni si servicii de programe de radiodifuziune sau televiziune fixate pe orice suport. Dreptul de distribuire a unui program de radiodifuziune ori de televizi- une, fixat pe orice fel de suport, se epuizeaza odata cu prima van- zare sau cu primul transfer de drept de proprietate asupra origi- nalului ori a copiilor acestuia, pe piata interna, de catre titularul de drepturi sau cu consimtamantul acestuia;

- importul, in vederea comercializarii pe piata interna, a propriilor emisiuni si servicii de programe de radiodifuziune sau televiziune fixate pe orice fel de suport. Organismele de radiodi- fuziune si televiziune au dreptul exclusiv de a impiedica importul de copii ale propriilor programe de radiodifuziune sau de tele- viziune, realizate fara autorizarea lor si fixate pe orice tip de su- port. Acest drept nu poate fi exercitat in cazul importului efectuat de o persoana fizica, in propriul bagaj si care nu are un scop co- mercial;

- retransmiterea sau reemiterea propriilor emisiuni si ser- vicii de programe de radiodifuziune sau televiziune prin mijloace fara fir, prin fir, prin cablu, prin satelit sau prin orice procedeu similar, precum si prin orice alt mod de comunicare catre public, inclusiv retransmiterea prin internet;

- comunicarea publica a propriilor emisiuni si servicii de programe de radiodifuziune sau televiziune in locuri accesibile publicului, cu plata intrarii;

- inchirierea propriilor emisiuni si servicii de programe de radiodifuziune sau televiziune, fixate pe orice tip de suport;

- imprumutul propriilor emisiuni si servicii de programe de radiodifuziune sau televiziune, fixate pe orice tip de suport;

- punerea la dispozitia publicului a propriilor emisiuni si servicii de programe de radiodifuziune sau televiziune, fixate pe orice fel de suport, indiferent daca au fost emise prin fir sau fara fir, inclusiv prin cablu sau satelit, astfel incat sa poata fi accesate in orice loc si in orice moment ales, in mod individual, de catre public.

Durata drepturilor patrimoniale a organismelor de radio- difuziune sau televiziune privitoare la propriile emisiuni si servicii de programe este de de ani, incepand cu data de ianuarie a anului urmator celui in care a avut loc prima radiodifuzare a e- misiunii sau a serviciului de programe.



REFERINTE BIBLIOGRAFICE


Bodoasca, T., Dreptul proprietatii intelectuale, Editura C.H. Beck, Bucuresti, , p.

. Carpenaru, S, Drepturile de creatie intelectuala, Universitatea Bucuresti, , p. , in Ros, V., Dreptul proprietatii intelectuale, Editura Global Lex, Bucuresti, , p.

. Ros, V., Dreptul proprietatii intelectuale, Editura Global Lex,

Bucuresti,

. Eminescu, Y., Dreptul de autor, Editura Lumina Lex, Bucuresti,

, p.

. Bodoasca, T., [ ], p.

. Eminescu, Y., [ ], p.

. Ros, V., [ ], pp.

. Bodoasca, T., [ ], p.

. Desbois, Le droit d’auteur en France, in Eminescu, Y., [ ], p.

10. Ros, V., [ ], p.

11. Ibid., p. ; Bodoasca, T., [ ], p.

12. Bodoasca, T., [ ], p.








Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2021 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact