StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Arta de a lua DECIZIA CORECTA
ECONOMIE

Economia este o stiinta sociala ce studiaza productia si desfacerea, comertul si consumul de bunuri si servicii. Potrivit definitiei date de Lionel Robbins in 1932, economia este stiinta ce studiaza modul alocarii mijloacelor rare in scopuri alternative. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea umana, economia este o stiinta sociala.

StiuCum Home » economie » bancile in economie » Constituirea si consolidarea sistemului bancar 1859 - 1918
Trimite articolul prin email Trimite articolul la prietenii tai din lista ta de yahoo messenger Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Formarea sistemului bancar: marile banci din romania (marea finanta romaneasca) si operatiunile acestora.



Dupa infiintarea Bancii Nationale a Romaniei (1880) si pana la primul razboi mondial, s-au creat, in tara noastra. 195 de institutii bancare, care au constituit, la acea data, sistemul bancar romanesc.
Din acestea, 9 (8 cu sediul in Bucuresti) erau bancile mari, considerate de profesorul Victor Slavescu marea finanta romaneasca": 4 cu capital romanesc (Banca Agricola, Banca Comertului din Craio, Banca de Scont a Romaniei, Banca Romaneasca), 4 cu capital strain (Banca Generala Romana, Banca de Credit Roman, Banca Comerciala Romana, The Bank of Roumania Limited) si 1 cu capital mixt (Banca Marmorosch Bl



ank & Co).
Bancile, care constituiau marea finanta dinaintea primului razboi mondial, s-au constituit astfel:
- BANCA AGRICOLA‚ a luat fiinta in 1894, la Bucuresti, cu capital romanesc de 12,2 milioane lei, acoperit, in special, de mosieri, cu scopul de a credita, pe termen scurt, proprietatea mare si mijlocie. In 1914, capitalul ajunsese la 18,5 milioane lei, and ca presedinte al consiliului de administratie pe Al. Marghiloman si director pe Theodor Rosetti. Aceasta banca a avut sucursale la Bazargic, Braila, Buzau, Calarasi, Calafat, Constanta, Craio, Falticeni, Galati, Giurgiu, Roman, lasi, Silistra, Tecuci, Tulcea, Turnu Magurele si Vaslui
- BANCA COMERTULUI DIN CRAIOVA a fost constituita in 1399, cu un capital de 1 milion lei, prin transformarea in societate anonima a fostei Societati cooperative de credit si economii din Craio, infiintata in 1897, cu participarea Bancii de Scont Bucuresti si a altor actionari. in 1914, capitalul social s-a majorat la 7,8 milioane lei. iar in 1916, la 9,5 milioane lei, data la care avea deschise sucursale la Bals, Caracal, Corabia, Dragasani, Tg. Jiu si Turnu Severnr.
- BANCA DE SCONT A ROMA‚NIEI a fost constituita in 1898, cu un capital de 2 milioane lei, prin transformarea in Societate anonima a Societatii Cooperative Speranta, capitalul fiind majorat la 7 milioane lei, in 1912, la 10 milioane lei, in 1913 si la 20 milioane lei, in 1918. in aceasta perioada, a deschis sucursale la Constanta, Focsani, Galati, Rm. Valcea, Tulcea si Turnu Magurelel.
- BANCA ROMA‚NEASCA‚, cea mai mare institutie bancara cu capital
romanesc, a fost infiintata in 1911, cu un capital de 17,5 milioane lei, sporit,In 1914, la 26,2 milioane lei si, in 1916, la 60 milioane lei. Pana in 1918, Banca
a deschis sucursale la Braila, Constanta, Chisinau, Cernauti, Galati, Tulcea,


2 Bazargic si Silistra .
- BANCA GENERALA‚ ROMA‚NA‚ a luat fiinta in 1897, cu capital german de 10 milioane lei, acoperit, in principal, de doua mari banci din Berlin (Diskontc Gesellschaft, cu 3,75 milioane lei; Casa Solomon Bleichschroeder, cu 2,5 milioane lei), iar diferenta, de catre actionari romani. in anul 1916, aceasta banca avea sucursale la Braila, Constanta, Giurgiu, Ploiesti, Craio, Turnu Magurele".
- BANCA DE CREDIT ROMA‚N a luat fiinta in 1904, prin transformarea, in societate anonima, a Casei de banca Jeschek, fondata in 1888, care se ocupa, in principal, cu finantarea comertului de cereale.
Aceasta transformare s-a efectuat cu un capital austriac de 5 milioane lei, repartizat in 200 mii de actiuni, dintre care 15 mii au fost achizitionate de catre bancile vieneze - Laenderbank si Niederosterreichische Escompte Gensellschaft.In 1911, capitalul ajunsese la 10 milioane lei, iar, in 1913, a fost majorat la 20 milioane lei. Aceasta banca a deschis sucursale la Braila, Galati, Iasi si Constanta .
Banca Generala Romana si Banca de Credit Roman au avut si un rol negativ in economia romaneasca, asa cum vom vedea in modulele urmatoare.
- BANCA COMERCIALA‚ ROMA‚NA‚ a luat fiinta in 1906, cu capital austriac, francez si belgian, in suma de 12 milioane lei, detinut de Anglo-Oestrreichische Bank si Wiener F3ankverein din Viena, Banque de l'Union Parisienne din Paris si Credit Anversois din Anvers. Aceasta banca a deschis sucursale la Braila, Galati. Constanta, Ploiesti, Craio si Chisinau .
Banca Marmorosch Blank & Co si sucursala din Bucuresti a firmei The Bank of Roumania Limited au fost prezentate in modulele precedente.
Cu toate ca la inceput Romania a profitat de pe urma capitalului strain, folosit in scopuri economice, ajutand la crearea industriei nationale, la inviorarea comertului, ulterior, a platit scump penetratia capitalului strain in economie. Prin intermediul bancilor finantate din exterior, acestea au devenit canale de scurgere a profiturilor clin intreprinderile industriale si comerciale, in care capitalul strain detinea actiuni sau daduse credite.
Astfel, Banca Generala Romana, care la inceput a constituit un sprijin financiar pentru interesele romanesti pe piata, ulterior, s-a dovedit ca, de fapt, acest sprijin era penetratia Berlinului in Tarile Romanesti. Pentru a sal aparentele, directia bancii a fost incredintata unui cunoscut financiar roman, Emil Costinescu, trimitand, insa si omul de incredere si de legatura cu Diskonte Gesellschaft", pe Max Sterling. intre 1897-l899 a venit la Berlin si Otto Petersen, la inceput cu aceeasi misiune de legatura, iar dupa plecarea lui Emil Costinescu, ambii au devenit directori efectivi ai Bancii Generale Romane. Banca si-a completat administratia, pe langa cati financiari de la Diskonto Gesellscaft" si cu personalitati politice ale tarii, din diferite partide, pentru a-si asigura, la nevoie, sprijinul acestora in afacerile ce le preconizau.
Banca a efectuat tot felul ele operatiuni lansandu-se, indeosebi, in operatiuni de nzari de cereale. Pentru a controla comertul nostru de cereale, Banca a infiintat sucursale la Braila (1897), Constanta (1898). Turnu Magurele (1903) si Giurgiu (19!|8). iar pentru captarea clientelei din Oltenia, una la Craio (1904). Moldo a fost evitata, neprezentand suficiente garantii in anii 1899-l901.
Prin Banca Generala Romana, care in 1902 si-a deschis o sucursala la Ploiesti, Diskonto Gesellschaft". in anii 1903-l905, s-a lansat si in plasamente in industria petrolului, infiintand, in 1903, societatea Bustenari", cu un capital initial de 12 milioane lei, transform.ita apoi, cu o importanta sporire de capital, in societatea Concordia''. Dupa Bustenari", a organizat rafinaria Vega", cu un capital de 3 milioane lei, apoi Creditul Petrolifer", o fabrica de constructii si reparatii de piese, unelte si masini pentru exploatarea petrolului, in acest fel, Diskonto Gesellschaft" impreuna cu Deutsche Bank au reusit sa-si insuseasca o parte insemnata din bogatiile noastre petroliere si sa realizezi' beneficii foarte mari in raport cu capitalurile investite.
Prin itnermediul Bancii Generale Romane, capitalurile germane s-au Infiltrat nu numai in exploatarea principalelor bogatii ale tarii, ci si in celelalte operatiuni de banca aducatoare de mari beneficii. In acest scop, si-a marit capitalul la 15 milioane lei in 1913 si a apelat, in paralel, la atragerea capitalului romanesc, sub forma depunerilor spre fructificare, cu dobanzi atragatoare. A cautat sa atraga disponibilitatile noastre de numerar, prin introducerea casetelor si carnetelor de economii, cu care canaliza spre ea si micile economii de la 50 lei in sus si, m felul acesta, micile economii finantau cu asezamant financiar strain Banca Generala Romana a apelat si la reescontul Bancii Nationale, dai nu pentru sume prea mari, deoarece primea fonduri din strainatate cu dobanzi de 3"'A», 3,8% - 5%, pe care le plasa, sub forma de imprumuturi cu dobanzi duble sau triple, de 8-l2%.
In sectorul agricol, aceasta banca acorda imprumuturi in cont curent, pe gaj de 'ecolte, si-i obliga pe agricultori sa-si nda cerealele prin Banca, contra unui comision de nzare de '1-2%, ceea ce sporea dobanzile, pentru banii imorumutati, la procente camataiesti. Banca nu dadea credite pe ipoteca decat cu a doua garantie, iar cand se ivea un pericol de uba, executa fara nici un considerent pe debitori, scotand in nzare bunurile ipotecate. In felul acesta, au fost ruinati multi proprietari agricoli, plasamentul acestei banci fiind subordonat unor interese individuale egoiste, nu pentru sprijinirea intereselor superioare ale tarii.
Pe h'nga cereale si petrol, profitand de lipsa capitalurilor indigene. Banca Generala. Romana a fost atrasa m de bogatiile forestiere. A infiintat societatea de exploatare forestiera Lesst I", in care a intrat cu o participatie de 5 milioane lei, punand mana pe importante masive paduroase din judetul Arges si din muntii Neamtului. Banca era interesata si in industria zaharului, precum si in exploatarea societatilor de tramie1 belgiene.
Banca generala a Romaniei pu


tea fi. pe drept, considerata o sucursala a bancii berlineze Diskonto Gesellschaft'. care, de altfel, ii aproba bilantul.
Functionarii superiori erau trimisi de Diskonto Gesellschaft, banca neocupandu-se cu formarea personalului romanesc. In 1907, directoail Sterling, pe considerente ele economii bugetare, a concediat toti functionarii romani angajati, retinand numai pe cei straini. Limba germana era cea curent folosita in birourile bancii si mai putin cea romaneasca.
De la izbucnirea primului razboi mondial si pana la intrarea Romaniei in razboi, Banca a facut toate operatiunile in folosul puterilor centrale, cea mai ubitoare fiind plata exportului nostru de cereale si petroi cu renta romaneasca din imprumuturile facute pe piata germana, in suma ele circa 200 milioane lei.
Banca de Credit Roman, creata printr-un import de capital austriac in tara noastra, si-a consolidat puterea financiara in economia romaneasca prin incasarea unor dobanzi si comisioane, cu mult superioare celor pe care le platea creditorilor din tara proprie. Ca urmare, din banca individuala, in 1904 a devenit Societate anonima, plasandu-se. inaintea primului razboi mondial, pe locul al 4-lea din cele 9 mari banci comerciale din Romania.
Pana la primul razboi mondial, politica de plasamente a acestei banci, asa cum rezulta din registrele anului 1915 (31 XII), s-a concentrat pe activitatea comerciala - export, aducatoare de importante beneficii, astfel:
lasamente


- Comercianti
- Agricultori


- Banci
- Industriasi


- Diversi
milioane lei %


33,1 33,14
19,2 22,07


14,6 16,79
10,9 12,53


9,2 10,57
100,00
Dupa 1916 si pana in 1920, Banca de Credit Romana a fost pusa sub sechestai judiciar, iar dupa primul razboi mondial, a jucat un rol important in economia Romaniei, asa cum vom vedea in modulele urmatoare.
Politica diferentiata a bancilor cu capital strain, fata de cele cu capital romanesc rezulta si din evolutia capitalului imprumutat (angajamente), pe cele trei surse principale: depuneri spre fnictificare, reescont la Banca Nationala a Romaniei si conturi curente creditoare
Anul Depuneri spre fructificare Reescont la Banca Nationala Conturi curente creditoare
Banci romanesti Banci straine Banci romanesti Banci straine Banci Banci romanesti straine
1900 1913 1915 27,2 26,6 73,7 65,3 90,0 125,8 14,8 94,8 113,2 7,4 4,2 0,2 2.5 17,9 50,2 26,3 38,8 246,1

Depunerile spre fructificare la bancile romanesti au fost mai mici decat la bancile straine, ca urmare a activitatii timide a acestora, precum si datorita retinem fata de asemenea angajamente la vedere, de teama de a nu fi cerute in momentele critice. Exceptie a facut Banca Comertului din Craio, care, in 1911. detinea 88%, iar in 1915, 34% din depunerile totale ale celor 4 banci mari romanesti.
Fondurile provenite din reescontul la Banca Nationala erau inabil mai mari la bancile romanesti decat la cele straine, ceea ce exprima, pe de o parte, sprijinul dat bancilor romanesti de Banca Nationala, iar pe de alta parte, faptul ca bancile straine obtineau fonduri din tarile de origine, cu dobanzi mai antajoase decat scontul Bancii Nationale a Romaniei.
Angajamentele in conturi curente creditoare, net superioare la bancile cu capital strain, se explica prin faptul ca in aceste conturi urau imprumuturile de la bancile din tarile de origina, fondurile firmelor comerciale si industriale din tara, in care aceste banci erau interesate, efectuand, in contul acestora, operatiunile de import-expon, precum si toate incasarile si platile in tara si strainatate.
Plasamentele bancilor din marea finanta romaneasca, dupa volumul lor, in anul 1915, se prezentau astfel:

din care:


Total Banci romanesti Banci straine
725,1 320,1 405,3


155,3 161,4 293,9
187,0 127,2 69,8


68,3 25,0 43,3
14,,8 6,5 8,3

Plasamentele in conturi curente debitoare, care cuprindeau tot felul de operatiuni renile la bancile straine, cu traditie si personal experimentat, reprezentau 72% din totalul plasamentului lor, in timp ce la bancile romanesti, era de 50%.
Plasamentele in portofoliu ce scor.t (40% la bancile romanesti, fata de numai 15% la cele straine) reprezenta in majoritate, efecte comerciale ale micilor agricultori, comercianti sau industriasi, pe baza carora primisera credite de la bancile mijlocii, care. la r.indul lor, reescontau aceste efecte la marile banci. Aceasta demonstreaza implicarea mai accentuata a bancilor romanesti in necesitatile de credit ale diferitelor ramuri ale economiei tarii.
Plasamentele in efecte publice, care asigurau moiblizarea rapida a acestor lori, in caz de necesitate, fara a se apela la fondurile de rezer, la bancile straine, ca urmare a unei politici mai atente ele siguranta, erau de 11%, fata de 8% la cele romanesti.
Pe langa marile banci, in anul 1914, functionau si 30 de banci mijlocii, cu capitaluri de cei putin 1 milion lei, media acestora fiind de 1,5 milioane lei, toate cu capital romanesc.
Aceste banci s-au constituit in perioada de ant economic a Romaniei dintre 1899-l914, din care jumatate dupa 1910, servind patura mijlocie de agricultori, comercianti si mici industriasi. Una singura, din aceste banci, s-a creat in 1874 - Banca Economica clin Focsani, iar celelalte, incepand din 1899, astfel: Banca Oltului din Slatina, Banca Populara din Pitesti si Banca Mehedintiului din Turn li Severin - in 1899; Banca Industriala s. Comerciala din Piatra Neamt si Banca Putnei clin Focsani - in 1900; Banca Fratia din Focsani si Banca Calafatului din Calafat - in 1901; Banca Dobrogei clin Balcic, Banca Olteniei din Craio si Banca Severinului din Turnu Severin ' in 1904; Banca Romanati din Caracal si Banca Magurele ' Giurgiti din Tu nu Magurle ' in 1907; Banca Comerciala din Tu mu Severin si Banca Corabia din Corabia -in 1908; Banca Creditului Oltean din Cnuo -in 1909; Banca Botosaneana Romana din Botosani, Banca Moldo din Iasi, Banca Romana din Braila, Banca Ilfov din Bucuresti si Banca Centrala clin Ploiesti - in 1910; Banca Munteniei clin Bucuresti, Banca Iasilor din Iasi si Banca Sindicatului Agricol Ialomita clin Bucuresti - in 1911; Banca Sindicatului Agricol Braila din Braila, Banca Carpatilor din Bucuresti, Banca Romana de Comeit si Industrie din Bucuresti, Banca Moldovei de Jos din Barlad si Banca Viticola Romana din Bucuresti - in 1912; Banca Comertului din Bucuresti - in 1914.
Fondurile porprii, formate clin capitalurile ansate si fondurile de rezer, constituite, ale acestor banci, au avut o evolutie ascendenta, astfel:
1910


- Capitaluri rsate - Fonduri de rezer 10,2 2,4
Total: 12,6

1912 1914


34,4 7,0 4 4,2 10,8
41,4 55,0

Resursele atrase, respectiv angajamentele din depuneri spre fructificare, conturi curente creditoare si reescont in marile banci, au evoluat, de asemenea, ascendent.
,.La sfarsitul anului 1914, cele 30 de banci comerciale mijlocii, cu un capita. efectiv rsat de cel putin 1 milion lei, dispuneau de un capital propriu si fonduri de rezer acumulate de 54 milioane lei".
,,Ceea ce este si mai imbucurator, este faptul ca acest modul, cu putine exceptiuni, este curat romanesc".
..Daca mai adaugam si. depozitele spre fructificare, conturi curente creditoare si reescont, obtinem, pentru cele 30 de banci, frumoasa suma de 179 milioane lei pentru anul 1914".
Este usor de inteles de ce marc importanta sunt aceste capitaluri de origina curat romaneasca, puse la dispozitia economiei noastre nationale, cu toata prudenta necesara, de cele 3O de instituie de credit.




Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2021 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact