StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Arta de a lua DECIZIA CORECTA
ECONOMIE

Economia este o stiinta sociala ce studiaza productia si desfacerea, comertul si consumul de bunuri si servicii. Potrivit definitiei date de Lionel Robbins in 1932, economia este stiinta ce studiaza modul alocarii mijloacelor rare in scopuri alternative. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea umana, economia este o stiinta sociala.

StiuCum Home » economie » bancile in economie » Constituirea si consolidarea sistemului bancar 1859 - 1918
Trimite articolul prin email Marile banci din romania s-au implicat in intreaga economie a tarii : Constituirea si consolidarea sistemului bancar 1859 - 1918 Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Marile banci din romania s-au implicat in intreaga economie a tarii



Marile banci din Romania, alocand o parte din mijloacele
financiare proprii in participatii pentru infiintarea sau dezvoltarea unor banci si a unor unitati economice, s-au implicat in intreaga economie a tarii, aducandu-si o contributie la dezvoltarea acesteia, dar si cu importante profituri de pe urma actiunilor intreprinse.
Aceste participatii se realizau individual sau prin asociere, o forma importanta constituind-o consortiile bancare, formate din banca tutelara care detinea actiuni la mai multe banci, numite banci afiliate.
Studiile publicate, in anul 1922 de profesorul Victor Slascu, arata ca participatiile bancilor mari la alte banci mijlocii si mici erau de circa 100, si anume:
- Ban



ca Romaneasca SA 29 participatii
- Banca Marmorosch Blank & Co 15 participatii
- Banca Agricola SA 11 participatii
- Banca Natiunii SA 10 participatii
- Banca de Scont a Romaniei SA 6 participatii
- Banca Generala a Tarii Romanesti SA 6 participatii
- Banca Romana de Comert si de Credit din Praga SA 5 participatii
- Creditul Tehnic SA Bucuresti 4 participatii
- Banca Taraneasca SA Bucuresti 4 participatii
- Banca Comerciala Romana SA 3 participatii
- Banca Comerciala Italiana si Romana 2 participatii
- Banca Comertului din Craiova SA 2 participatii
La finantarea prin consortiu, un loc de frunte l-au ocupat Banca Romaneasca si Banca Marmorosch Blank & Co, care, impreuna cu alte banci, au contribuit la crearea unor noi banci in tara, astfel:
- Banca Viticola, infiintata in 1912, cu un capital de 1,5 milioane lei, destinata sa finanteze, in primul rand, podgoriile; in mai 1919, a intrat in consortiul format din Banca Romaneasca, banca Marmorosch Blank & Co, Banca Agricola si Banca de Scont a Romaniei si cativa viticultori care au hotarat sa infiinteze un mare institut de credit sub numele de Banca Viticola a Romaniei, cu un capital de 30 milioane lei, era chemata sa raspunda marilor necesitati, impuse de inlaturarea distrugerilor din timpul razboiului, a organizarii rationale, a exploatarii si a valorificarii, in tara si la export, a strugurilor si vinurilor. Cele 4 banci au subscris 7,5 milioane lei din prima transa de 15 milioane lei, iestul, de 7,5 milioane, urmand a fi subscris de viticultori. Actiunea, avand succes, in 1920, Banca Viticola a Romaniei si-a sporit capitalul la 100 milioane lei. infiintand si o sucursala in regiunea viticola Dragasani.
- Creditul Tehnic Bucuresti, creat in 1918, prin colaborarea unui grup de ingineri, industriasi si mari comercianti, impreuna cu un consortiu bancar, a fost prima societate romana bancara pentru incurajarea intreprinderilor tehnice si industriale, cu un capital ele 10 milioane lei, sporit, in 1919, la 35 milioane lei. Aceasta banca specializata a constituit baza pe care consortiul, format din Banca Marmorosch Blank & Co SA, Banca Romaneasca, Banca Agricola, Banca de Scont a Romaniei, Banca Comerciala Romana, Banca Albina" din Sibiu, Centrala ele Comert si Industrie Sibiu si Bodencreditanstalt din Sibiu, a infiintat la Sibiu, in 1919, Creditul Tehnic Transilvanean, cu un capital de 10 milioane lei, in scopul favorizarii intreprinderilor tehnice de tot felul, finantarii celor existente si participarea sau crearea altora, precum si efectuarea altor operatiuni de banca. in 1920, si-a sporit capitalul la 25 milioane lei, cu concursul Bancii Blank, iar, din mai 1921, si-a mutat sediul la Bucuresti.
- Banca Iasilor, cea mai marc banca a Moldoi, infiintata in 1910, care aa un capital de 20 milioane lei in 1921, la care participau Banca Romaneasca si Banca Generala a Tarii Romanesti. Banca Iasilor aa sucursale la Chisinau, Cernauti si Galati si a participat, impreuna cu Banca Romaneasca, la diferite intreprinderi industriale locale.
- Banca Sindicatului intreprinzatorilor de Lucrari Publice si Particulare din Bucuresti, infiintata in 1919, cu un capital de 3,5 milioane lei, la care participau Banca Romaneasca, Creditul Tehnic Bucuresti, Banca Marmorosch Blank & Co si Banca Agricola, aa, ca principala preocupare, creditarea organizatiilor de constructii si instalatii aferente.
- Creditul Minier Bucuresti, infiintat in 1919, cu un capital initial de 5 milioane lei (in acelasi an 1-a majorat la 20 milioane lei), cu participarea Bancii Romanesti si a Creditului Tehnic Bucuresti, in scopul creditarii si valorificarii bogatiilor miniere ale tarii.
- Banca Petrodava" din Piatra Neamt, infiintata in 1920, cu capital de 2 milioane lei, cu concursul Bancii Romanesti si al Bancii Generale a Tarii Romanesti, aa, ca principal domeniu de activitate, creditarea industrializarii lemnului din judetul Neamt.
- Banca Industriala SA Bucuresti, cu un capital de 50 milioane lei, a fost infiintata in anul 1921 de Banca Marmorosch Blank & Co SA, in colaborare cu afiliatele sale Banca Moldova din Iasi si Banca Centrala din Ploiesti.
- Banca Sindicatului Agricol Ialomita din Bucuresti, infiintata in 1911, cu un capital de 2 milioane lei, in 1918, pe care 1-a majorat la 7,5 milioane lei in 1919, prin participarea Bancii Marmorosch Blank & Co SA si a Bancii Agricole, iar ulterior, la 10 milioane lei.
- Banca Taraneasca din Bucuresti, infiintata in 1919, cu un capital de 60 milioane lei, cu participarea Bancii Agricole, Bancii Marmorosch Blank & Co, Bancii de Scont a Romaniei si Bancii Comerciale Romane.
- Banca Comerciala si Industriala din valea Tarnai, cu sediul in Diciosinmartin, a fost infiintata in 1920, cu un capital de 1 milion lei, din initiativa catorva localnici si cu participarea Bancii Romanesti, a Creditului Tehnic Bucuresti si a Creditului Extern, in scopul de a credita produsele din zona.
Banca Romaneasca, prin participatii individuale, a dus o politica de intarire a organizatiilor de credit provinciale si, prin acestea, de valorificare a bogatiilor din zonele in care activau, in momentul in care Romania era confruntata cu solutionarea unor grele probleme financiare si monetare.In 1922, aceasta banca aa urmatoarele participatii individuale:
- Banca Dunarea Romaneasca clin Braila, infiintata in anul 1921, cu un capital de 15 milioane lei, prin preluarea activului sucursalei Bancii Romanesti din Braila, specializata in creditarea exportului de cereale si in operatiuni de devize.
- Banca Bacaului din Bacau, infiintata in 1918, cu un capital de 1 milion lei, sporit, pana in 1922, la 15 milioane lei, cu rol important in dezvoltarea industriei locale si petroliere.
- Banca Creditului Prahoan din Ploiesti, infiintata in 1919, cu un capital de 5 milioane lei, afirmandu-se in creditarea industriei din Ploiesti.
- Banca Romaneasca a Orientului din Bucuresti, infiintata pentru finantarea legaturilor de afaceri cu Orientul Apropiat.
- Banca Pietii din Bucuresti, infiintata in 1920, cu un capital de 3 milioane lei, destinata creditarii micilor negustori din cartierele bucurestene centrale si pentru operatiuni cu devize.
- Banca Stefan cel Mare" din Falticeni, infiintata in 1920, cu un capital de 2 milioane lei, destinata creditarii sectorului pomicol si forestier din zona.
- Banca Durostorului din Silistra, infiintata in 1920, cu un capital de 3 milioane lei, dupa retragerea sucursalei Bancii Romanesti din localitate. A desfasurat o activitate importanta in finantarea comertului cu cereale.
- Banca Creditului Dobrogean din Constanta, infiintata in 1920, cu un capital de 3 milioane lei, a participat activ la finantarea comertului cu cereale din zona.
- Banca Romana din Dorohoi, infiintata in 1919, cu un capital de 500 mii lei, a desfasurat o activitate sustinuta dupa Marea Unire, Dorohoiul denind o importanta piata de cereale in apropierea Bucovinei si Nordului Basarabiei.
- Banca Nistrului Romanesc din Soroca, creata in 1917, cu un capital de 1 milion lei, majorat in 1921 la 1,5 milioane lei, in scopul creditarii comertului cu cereale.
- Banca Economul" din Cluj. infiintata in 1886, cu un capital sporit, in 1920, la 1,2 milioane lei si, in 1922, la 3 milioane lei, an in care aa angajamente de 7 milioane lei si plasamente de 10 milioane lei. A jucat un rol important in creditarea gospodariilor romanesti din judet.
- Banca Maramureseana clin Sighetul Maramuresului, infiintata in 1920, si-a sporit capitalul de la 404 mii lei la 1 milion lei, pentru finantarea economiei locale romanesti si comertul ca valute, fiind in apropierea granitei cu Cehoslovacia.
- Banca Corvineana din Hunedoara, infiintata in 1894, cu un capital de 1 milion lei in 1921, destinat finantarii industriei in dezvoltare din zona.
- Banca Sebesana din Sebes, infiintata in 1887, aa un capital de 1 milion lei in 1922, destinat punerii in valoare a bogatiilor din judetul Sibiu.
- Banca Oraviciana din Oravita, infiintata in 1892, aa un capital de 1 milion lei in 1922, in derea punerii in valoare a uneia din cele mai bogate zone ale Banatului.
- Banca Romaneasca a Banatului clin Lugoj, infiintata in anul 1921, cu un capital de 1,2 milioane lei, a avut ca obiectiv finantarea agriculturii si industriei locale.
- Banca Almajului din Bozovici, infiintata in 1920, cu un capital de 300 mii lei, prin preluarea activitatii si bunurilor sucursalei Bancii Albina" din localiate, in derea creditarii valorificarii vitelor si fructelor din zona.
- Banca Suceana din Suceava, infiintata in 1921, cu un capital de 200 mii lei.
- Banca Campulung Moldonesc, infiintata in 1921, cu un capital de 300 mii lei.
- Banca Radautului din Radauti, infiintata in 1921, cu un capital de 200 mii lei.
Aceste ultime trei banci, cu capitaluri modeste, au fost sprijinite de cercurile locale, prin depuneri spre fructificare, asigurandu-si astfel fondurile pentru acordarea de credite pentru comertul si industria locala.
BANCA MARMOROSCH BLANK & Co, a participat, singura la urmatoarele banci mai importante:
- Banca Moldova Iasi, care pronea din chea casa de credit infiintata de M. Wachtel in 1897, transformata in Banca Moldoi in 1910. sporindu-si capitalul la 3 milioane lei in 1912, la 6 milioane lei, in 1918, pentru a ajunge la 15 milioane lei, in 1922. A dezvoltat o activitate intinsa, cucerind o buna reputatie, prin seriozitatea cu care a executat operatiunile. Aa sucursale la Galati, Chisinau, Balti si Cetatea Alba si cateva bune participatii bancare (Banca Soroca) si industriale. Din 1921, a infiintat agentii la Reni. Orhei si Tighina.
- Banca Centrala din Ploiesti pronea din casa de banca Max I. Schapira, care, in 1910, s-a transformat in societate anonima, cu un capital de 1 milion lei, sporit, in 1913, la 2 milioane lei, iar in 1920, la 5 milioane lei. A finantat industria petroliera, obtinand beneficii deosebite. increderea, de care se bucura, i-a adus mari resurse atrase, depunerile spre fructificare insumand, in 1922. aproape 95 milioane lei, beneficiul net a fost de 2,1 milioane lei, distribuind un dividend de 15%.
- Banca de Comert si Depozite Bucuresti si Salonic a fost intemeiata in 1906. cu un capital de 1 milion lei, pentru finantarea achizitionarii, de catre statul roman, a tutunului din Macedonia. Banca aa sucursale la Cavalla si Xanti, in regiunile cu tutunurile cele mai bune. in timpul razboiului balcanic (1912-l913), sucursala din Xanti a fost desfiintata. in 1912, capitalul a fost majorat la 2 milioane lei. Activitatea din 1922 s-a incheiat cu un beneficiu net de 290 mii lei, respectiv un dividend de 10%.
- Banca Timisoarei si Societatea Comerciala pe Actiuni Timisoara a fost creata in 1906, cu un capital initial de 500 mii coroane. In 1907, capitalul a fost ridicat la 1 milion coroane si apoi, succesiv, pana in 1919, cand a ajuns la 20 milioane coroane. in 1920, capitalul a fost sporit la 70 milioane coroane, respectiv 35 milioane lei. impreuna cu Banca Blank a organizat o serie de participatii bancare si industriale. in 1922, Banca Timisoarei participa la capitalul Bancii Unite si Casei de Economii din Oradea Mare, Bancii Generale si Casei de Schimb SA din Timisoara s.a. Banca Timisoarei, prin specializare si disciplina financiara, si-a ridicat prestigiul, fiind cea mai importanta banca din Banat, cu rol deosebit in finantarea industriei din zona.
BANCA AGRICOLA‚ a participat, singura, la infiintarea sau dezvoltarea urmatoarelor banci mai importante, destinate a credita, in principal, operatiuni de comercializare a cerealelor:
- Banca Uniunea Romana clin lasi, infiintata in 1920, cu un capital de 10 milioane lei, prin transformarea sucursalei Bancii Agricole din Iasi. A infiintat o sucursala la Chisinau
- Banca Comerciala Nationala din Cernauti, infiintata in 1921, cu un capital de 15 milioane lei, prin transformarea si preluarea patrimoniului sucursalei Bancii vieneze Mercur" din Cernauti.
- Banca Romana din Satu-Mare, infiintata in 1921, cu un capital de 1 milion lei. A deschis sucursale la Sighetul Marmatiei si la Carei Mari.
- Banca Dorohoiului din Dorohoi, infiintata in 1910, si-a sporit capitalul, in 1919, de 500 mii lei la 1 milion lei.
Un caz mai deosebit 1-a reprezentat BANCA NATIUNII care, dintr-o banca comerciala mica, infiintata in 1915. cu un capital de 200 mii lei, in Bucuresti, treptat, si-a sporit capitalul la 100 mii lei, apoi, in 1918, la 1 milion lei, distribuind un dividend de 12" in mai 1919, capitalul a sporit la 5 milioane lei, iar in august 1919- la 25 milioane lei, lansandu-se in operatiuni de bursa pe cont propriu, iar din 1919 si in participatii bancare, prin infiintarea unor banci de cartier: Banca Filaret, Banca Foisor, Banca Cotroceni si Banca Teiul, cu capitalul de cate 200 mii lei, precum si in provincie: Banca Orientului din Galati; Banca Comertului Prahoi din Ploiesti, cu un capital de 500 mii lei; Banca Progresului din Rm. Valcea; Banca Silistra; Banca Maritima Romana din Constanta, cu un capital de 7,5 milioane lei; Banca Cetatea-Alba din Cetatea Alba.
BANCA NATIUNII, intemeiata, in principal, pe moti politice si nu pe o politica financiara chibzuita, a ajuns sa-si inceteze platile inca din 1922.
BANCA DE SCONT A ROMA‚NIEI a avut participatii individuale la:
- Banca Dacia din Iasi, infiintata in 1919, cu un capital de 3 milioane lei, ocupandu-se cu operatiuni bancare si numeroase afaceri cu marfuri pe cont propriu. Din iulie 1921, a infiintat o sucursala la Chisinau.
- Banca Brailei din Braila, infiintata in 1919, cu un capital de 2,5 milioane lei, care, ulterior a fost majorat la 5 milioane lei.
- Banca Olteniei, din Craiova, infiintata in 1904, cu un capital mic, majorat la 6 milioane lei in 1919.
BANCA GENERALA‚ A TA‚RII ROMA‚NESTI a avut urmatoarele participatii individuale mai importante:
- Banca Basarabiei din Chisinau, infiintata in 1920, cu un capital de 10 milioane lei, care, la randul ei, a infiintat numeroase sucursale si agentii in orasele si targurile Basarabiei. in 1922, si-a majorat capitalul la 20 milioane lei.'
- Banca Timisana din Timisoara, cu un capital de 5 milioane lei in 1922, o che institutie financiara romaneasca infiintata in 1889, cu numeroase agentii in orasele si targurile Banatului.
- Banca Iasilor din Iasi, infiintata in 1911, cu un capital redus, majorat, in 1922, la 20 milioane lei.
BANCA ROMA‚NA‚ DE COMERT SI DE CREDIT DIN PRAGA a avut participatii mai importante la unele banci cu legaturi externe, situate in porturi, la care predominau operatiunile in devize. intre acestea, se disting:
- Banca Romana de Comert din Iasi, cu un capital de 1 milion lei si o comandita la Viena, numita Banca Felix lavitz & Co.
- Banca Portului din Braila, prin transformarea din cooperativa in societate anonima si sporirea capitalului de la 250 mii lei la 1 milion lei.
- Banca Dunarea clin Giurgiu, care mijlocea legaturile de afaceri cu Sofia si Constantinopole.
- Banca Constanta din Constanta, infiintata in 1918, care si-a sporit capitalul, in 1922, de la 3 milioane lei la 5 milioane lei.
BANCA TA‚RA‚NEASCA‚ din Bucuresti a avut participatii la:
- Banca Tehnica Argeseana din Pitesti, cu un capital de 2 milioane lei.
- Banca Dragasani din Dragasani, infiintata in 1921, cu un capital de 1 milion lei.
- Banca de Credit Bacau din Bacau, infiintata in 1919, cu un capital de 400 mii lei, majorat, in 1922, la 2 milioane lei.
- Banca Unirea din Roman, infiintata in 1921, cu un capital de 5 milioane lei, prin colaborarea Bancii Taranesti din Bucuresti cu Banca Moldova clin Iasi.
BANCA COMERCIALA‚ ITALIANA‚ SI ROMA‚NA‚ a avut participatii la:
- Agrar" ' Casa de Economie din Tg. Mures, banca maghiara infiintata in 1896, ajungand, in 1922, la un capital de 1.2 milioane lei si numeroase sucursale in secuime.
- Ba


nca Agrara Timisoara, banca maghiara infiintata in 1869, avand, in 1922, un capital de 1 milion lei si angajamente de 28,6 milioane lei (din depuneri spre fructificare), 19.4 milioane lei (din reescont), peste 10 milioane lei creditori si 11,5 milioane lei alte angajamente.
BANCA COMERTULUI DIN CRAIOVA a avut o participare mai imporanta la Banca Doljului din Calafat.
BANCA COMERCIALA‚ ROMANA‚ clin Bucuresti participa, intr-o proportie mai mare, la Banca Kirmayer din Focsani, care, in 1922, aa un capital de 6 milioane lei.
In dezvoltarea industriei nationale, a agriculturii, transporturilor si a tuturor ramurilor de activitate economica a Romaniei, un rol important l-au avut si resursele financiare, instite de marea finanta direct in intreprinderile producti.
Si la aceasta categorie de participatii, se disting participatii facute de consortii financiare in unitatile economice mai importante si participarii facute numai de o singura banca in una sau mai multe organizatii producti.
In anul 1922, participatiile, prin consortii bancare sau de o singura banca, la intreprinderi, se ridicau la peste 400. astfel:
- Banca Romaneasca 75
- Banca Marmorosch Blank & Ce 6l
- Banca de Credit Roman 34
114
- Creditul Tehnic Bucuresti 32
- Banca Comertului Craiova 31
- Banca Generala a Tarii Romanesti 30
- Banca Agricola 26
- Banca ele Scont a Romaniei 26
- Banca Chrissoloni 24
- Creditul Extern 16
- Banca Comerciala Romana 13
- Banca Taraneasca 12
- Creditul Minier 10
- Banca Cerealistilor 9
- Banca Natiunii 8
Printre participatiile industriale si comerciale cele mai importante ale unor grupuri de banci, se disting urmatoarele:
- Astra" - prima fabrica romana de vagoane si motoare S.\. Creata in anul 1893, in noiembrie 1920 a fost transformata in societate anonima. Parte din capital a fost adus, in natura, de catre unele firme straine, iar alta parte, de gaipul de banci: Banca Marmorosch Blank ik Co, Banca Comerciala Italiana si Romana, Banca de Credit Roman, Banca Agrara din Cluj si Uzinele Resita. in 1922, capitalul era de 75 milioane lei.
Fabrica a jucat un rol important in dotarea si cresterea parcului de vagoane marfa si calatori al Romaniei.
- Steaua Romana SA a fost creata in 1895, cu sprijinul Socie:atii Romane pentru industria si comertul petrolului", intemeiata mai inainte de Dimitrie Sturdza, G. Assan si M. Blank. I.a infiintare a participat si Internationale Petroleum A.G." din Budapesta. Aceasta infiintase, la Londra, societatea Roumanian Oii Trust Ltd", care, ulterior, a preluat actiunile Steaua Romana", prin cumpararea intregului patrimoniu al Societatii Romane pentru industria si comertul petrolului". Totodata, a luat in arenda terenuri.e petroliere Moinesti, Solonti, Tazlau si Geamana, care, ulterior, au trecut in proprietatea societatilor arendase.In 1897, Steaua Romana" a cumparat 305 ha teren petrolifer din mosia Campina.
Criza din 1899-l900 i-a provocat societatii serioase greutati, prin scaderea pretului petrolului.
A internit Deutsche Bank din Berlin si, clin 1903, a inceput refacerea societatii.
Capitalul initial de 7 milioane lei, a fost majorat la 10 milioane lei in 1898, la 17 milioane lei, in 1903. in 190i, capitalul urca la 24 milioane lei, in 1906, la 30 milioane lei, in 1909, la 30 milioane lei si, in 1913, la 100 milioane lei.
In timpul razboiului, a fost pusa sub sechestru si a suferit stricaciuni.
In 1920, grupul anglo-franco-roman. compus clin Stern Brothers, James Dunning & Co - Londra, Banque de Paris et des Pays Bas, Mirabeau & Co, Societe d'Etudes et Entrepriscs, Mallet F'reres si un grup industrial Mercier, precum si Banca Marmorosch Blank & Co, Banca Romaneasca, Banca Taraneasca, Banca Generala a Tarii Romanesti si Banca de Credit Roman au cumparat 50% din actiunile Steaua Romana", detinute de Societatea .,Eos" din Glarus (Eltia).
In sanuarie 1921, Steaua Romana si-a sporit capitalul la 310 milioane lei, avand in proprietate terenuri petrolifere in Campina, Bustenari, Stanesti, Zemes, Baicoi, Runcu, Moreni, Arbanas, Moinesti, Solonti, o rafinarie la Campina, (una clin cele mai mari din Europa), si participatii la diferite intreprinderi petroliere.
Beneficiul net de 180,8 milioane lci, obtinut in 1922, i-a permis sa distribuie un dividend de 50A°/", Societatea Steaua Romana a fost expresia cea mai elocnta a impletirii capitalului financiar strain si romanesc cu capitalul industrial, iar beneficiul net obtinut exprima gradul ridicat de exploatare a bogatiilor naturale si a fortei ele munca romanesti.
Societatea a avut un rol ele frunte in industria romaneasca a combustibililor.
- Societatea Anonima Industria Romana de Petrol" (I.R.D.P.) a fost infiintata cu un capital de 100 milioane lei, majorat, pana in 1922, la 200 milioane lei, cu parciparea consortiului format din: Banca Romaneasca, Banca Agricola, Banca de Scont a Romaniei, banca Comertului clin Craiova, Banca Taraneasca, Banca Chrissoloni, Hanca Cercalistilor, Banca Marmorosch Blank & Co, Banca Comerciala Romana.
- Uzinele si Domeniile din Resita SA, infiintate in 1771, s-au dezvoltat an ele an, ajungand, in 1922, la un capital de 135 milioane lei, pentru care au fost facute incercari ele romanizaie dupa primul razboi mondial, prin participarea la capital a unui grup de banci ca: Banca Romaneasca, Banca Agricola, Banca Marmorosch Blank Co, Banca ele Scont a Romaniei, Banca Generala a Tarii Romanesti, Hanca Chrissoloni, Banca Taraneasca, Banca Comerciala Romana.
Conducerea si majoritatea capitalului. in 1922, erau inca in maini straine.
- Romania" ' prima societate nationala de navigatie maritima - a fost constituita in noiembrie 1913 cu un capital de 10 milioane lei, subscris de: Banca Romaneasca, Banca Agricola. Hanca de Scont a Romaniei, Banca Marmorosch Balnk & Co si un grup ele armatori din Braila. increderea in bancile fondatoare a facut ca sumele subscrise sa fie ele 4 ori mai mari decat capitalul fixat, ceea ce a determinat fondatorii sa sporeasca capitalul la 20 milioane lei.
Aceasta intreprindere, constituind cea dintai incercare romaneasca in navigatie maritima, a dat rezul'ate deosebit de bune, dividendul, distribuit in
1918, fiind ele 12%, iar actiunile in valoare nominala de 350 lei, cotau la bursa la un nil de 4.700 - 4.900 lei.
- S.R.D." ' Societatea anonima romana de navigatie pe Dunare -a luat tiinta in 1915, cu un capital de 72 milioane lei, sporit, in octombrie
1919, la 15 milioane lei. pentv 1 ca, in 1922, sa ajunga la 45 milioane lei. O parte din capital a fost adus in natura (62 slepuri, 1 remorcher, 4 elevatoare) de Banca Romaneasca, Banca Agricola, Banca Generala Romana, Banca Comerciala Romana, casa Frateli Bai h si Gh. Fernic & Co, iar alta parte a fost acoperita, in numerar de Banca de Credit Roman, Banca de Scont a Romaniei, Banca Marmorosch Blank & Co, si Banca Comertului din Craiova. in 1918, actiunile sale, in valoare nominala de 500 lei, cotau la bursa 4.700 - 4.900 lei, dividendul distribuit fiind de 12%.
- Santierele Romane de la Dunare au fost infiintate in 1916, prin preluarea santierelor navale G. Fernic & Co din Galati, cu un capital de 4 milioane lei, la care au participai: Banca Romaneasca, Banca Agricola, Banca Marmorosch Blank & Co si Banca de Scont a Romaniei. Pana in 1922, capitalul a fost majorat la 20 milioane lei, destinat reparatiilor de locomoti, vagoane si tot felul de vase de navigatie. Aceasta intreprindere s-a dezvoltat continuu, denind, dupa 1948, Santierele Navale Galati".
- Cladirea Romaneasca din Bucuresti - societate anonima de constructii - cu un capital de 60 milioane lei, destinat constmetiei a tot felul de edificii, cumpararii si vinderii de imobile, procurarii si vinderii de materiale de constructii, precum si exploatarii provizorii a terenurilor si cladirilor cumparate. Initiativa creerii acestei intreprinderi importante, intr-un moment cand Romania trecea la modernizarea urbanistica, a avut-o Banca Romaneasca, urmata de Banca Marmorosch Blank & Co, Banca Agricola, Banca de Scont a Romaniei, Creditul Tehnic, Societatea Locuinte Ieftine" si Misiunea Comerciala", precum si un insemnat numar de arhitecti si ingineri.
- Industria Ardealului din Brasov, societate anonima, cu un capital de 20 milioane lei, creata cu scopul dezvoltarii industriei si comertului, cumpararii si infiintarii de intreprinderi industriale, exploatarii forestiere. Pe langa Banca Romaneasca, au mai subscris la capital: Creditul Tehnic Transilvanean, Banca Albina din Sibiu, Creditul Tehnic din Bucuresti si altii, care se preocupau de romanizarea industriei din Ardeal.
- Petrolul Romanesc S.A. Bucuresti, pentru exploatarea, industrializarea si comercializarea petrolului. Societatea a fost infiintata in 1920, cu un capital de 25 milioane lei, sporit, pana in 1922, la 37 milioane lei. O parte clin capital a fost adus in natura (750 ha teren petrolifer de pe mosia Floresti - Cap Rosu Prahova) de catre M. G. Cantacuzino, iar restul a fost subscris de: Creditul Minier, Creditul Tehnic, Banca Romaneasca, Banca Generala a Tarii Romanesti, Banca Agricola, Industria Ardealului si Banca Marmorosch Blank & Co.
Imediat dupa primul razboi mondial, prin asocierea capitalurilor mai multor banci, au fost constituite si alte intreprinderi industriale si comerciale, cum ar fi: Societatea Valcov" pentru industria pestelui (capital 1 milion lei); Progresul agricol" (capital 20 milioane lei); Campurile Petrolifere Baicoi" (capital 22 milioane lei); Radio-Romana" SA (capital 12 milioane lei); Petrosani" S.A. pentru exploatari miniere (capital 100 milioane lei); Fabricile de masini Andreas Rieger Sibiu (capital 12 milioane lei); Fabrica de ghete din Sibiu (capital 9 milioane lei); Societatea Anonima de cale ferata Arad-Podgoria (capital 2,5 milioane lei); S.A. de Electricitate Arad (capital 600 mii lei); Industria Sarmei" din Campia Turzii (capital 10 milioane lei); Amylon" - fabrica de scrobeala din Sibiu (capital 10 milioane lei); S.A. pentru Industria Lemnului, fost Vidor & Co din Brasov (capital 5 milioane lei); sectiunea Romaneasca" societate pentru industria tipografica (capital 23,5 milioane lei) si Grupul de industrii Bucuresti-Gil (capital 30 milioane lei); S.A. Silvia Romana (capital 10 milioane lei); S.A. Talpa (capital 4 milioane lei); Societatea Drajna" pentai exploatarea de paduri (capital 6 milioane lei); S.A. Moara Dacia Iasi (capital 5 milioane lei); S.A. Ciocolata Zamfirescu" Bucuresti (capital 30 milioane lei); Titeiul" S.A. de petrol, Ploiesti (capital 15 milioane lei); Fabrica de bere Azuga" (capital 3 milioane lei); Societatea Sacele" din Satulung Brasov pentru exploatarea de paduri (capital social 3 milioane lei); Tekirghiol" S.A. Bucuresti pentru exploatarea balneara (capital 5 milioane lei); Cooperativa de exploatari forestiere (capital 100 milioane lei) S.A. Ripiceni" fabrica de zahar (capial 60 milioane lei); S.A. Busteanul" Bucuresti pentru industria si comertul lemnului si derivatelor sale (capital 12 milioane lei); Luceafarul" Institut de arte grafica Bucuresti (capital 2 milioane lei); S.A.R. de automobile si Leonida & Co Unite Bucuresti (capital 15 milioane lei); Masura" S.A. pentru industria si comertul masurilor si a tot felul de instrumente (capital 3 milioane lei); Omnium Electric Roman" societate pentru raspandirea si intrebuintarea energiei electrice in Romania (capital 20 milioane lei); Uzinele Chimice Romane (capital 30 milioane lei) si altele.In afara participatiilor in grup la intreprinderile din ramurile economiei nationale, bancile importante au avut si participarii individuale la crearea sau dezvoltarea intreprinderilor. Astfel, printre participatiile singulare mai importante ale Bancii Romanesti, existente in anul 1922, au fost: Moara Romaneasca din Braila (capital 5 milioane lei); Moara Pacurari" Iasi (capital 8 milioane lei); Industria agricola dobrogeana S.A. pentai prelucrarea uleiurilor prin preluarea fabricii Medeea (capital 5 milioane lei); Fabrica Romaneasca de Conser Staicovici si Economu" Bucuresti (capital 0 milioane lei); Firul" S.A. pentru industria textila Urziceni (capital 10 milioane lei); Dambovita" S.A. pentru industria cimentului (capital 18 milioane lei); Industria Ceramica din Craiova (capital 10 milioane lei); intreprinderile Generale Tehnice - fost Tiberiu Eremia (capital 20 milioane lei); Uzinele Metalurgice Lemaitre" (capital 20 milioane lei).
Printre participarile singulare mai importante ale Bancii Marmorosch Blank & Co au urat, in 1922.
S.A. a caii ferate Buzau - Nehoiasu, care a fost infiintata in anul 1909, capitalul fiind, in 1922, de 6 milioane lei; Frigul" S.A. pentru exploatarea frigului industrial (capital 5 milioane lei;, Mercur" S.A. pentru industrii alimentare si comertul articolelor de de consum (capital 10 milioane lei); Societatea Generala de Constructii si Lucrari Publice Bucuresti (capital 20 milioane lei); Zarojeni" S.A. pent:ru exploatarea fabricii de zahar Zarojeni (capital 33 milioane lei. clin care 30 milioane lei aportul in natura al fostului proprietar Esmanski); Societatea de navigatie Troiano" (capital 40 milioane lei, din care 6 milioane lux italiene era aportul Bancii Marmorosch Blank & Co); Fabrica de hartie Petrifalau" (capital 50 milioane lei); Prima Fabrica de bere Bucovina din Cernauti (capitalul 8 milioane lei); Bucovina" societate forestiera din Cernauti (capital 12 milioane lei); Jucica, Fabrica de Zahar S.A. (capital 23 milioane lei).
Principalele participatii singulaie ale Bancii de Credit Roman au fost: Turcoaia-Granit S.A. pentru exploatarea de cariere, fost Micliel Daniel (capital 1,25 milioane lei); Fabricile Unite Konzelniann si Mosner S.A. pentru fabricarea lumanarilor si sapunurilor clin Galati (capital 1,2 milioane lei); Economu" S.A. de conser alimentare, ciocolata si dulceturi (capital 1,5 milioane lei).
Aproape toate participatiile industriale ale Creditului Tehnic Bucuresti si ale Bancii Comertului clin Craiova au fost in consertiu cu alte banci si, in principal, cu Banca Romaneasca, din al carui grup financiar faceau parte. Participatiile, in afara grupurilor, au avut o importanta locala.
De asemenea, Banca Agricola si Banca de Scont a Romaniei au participat, in mare majoritate, la intreprindeti industriale si comerciale, impreuna cu alte banci clin grupul Bancii Romanesti.
Printre participatiile industriale singulare ale Bancii Generale a Tarii Romanesti au urat: Danubiul" ' Santierele Tarii Romanesti S.a. ' pentru constructii navale si metalurgice (capital 14 milioane lei); Etna" - fabriciile unite ele uleiuri getale, cuie si sarma trasa din Galati (capital 3 milioane lei).
Exemplificarile de mai inainte atesta ca participatiile industriale si comerciale, in marea lor majoritate, erau participatii consortiale, ceea e, in caz de criza, diminuau riscurile pe care le-ar fi avut de suportat o banca de pe urma unor participatii singulare.
Prin capitalurile instite, bancile au patruns in toate ramurile principale ale economiei si au contribuit la dezvoltarea acestora, obtinand mportante profituri, din care o mare parte plecau in tara de origine a capitalului.
Profesorul Victor Slascu sublinia, in studiul sau privind Marea Finanta clin Romania in vreme de razboi, ca, in preajma primului razboi mondial, in intreprinderile industriale era instita o suma ele 1 miliard le., dar, din miliardul instit, 50% era de peste hotare, realizand beneficii, care se duceau in tara de origine a capitalurilor, instite in participatii in Romania1.






Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2021 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact