 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
 |
ECONOMIE
Economia este o stiinta sociala ce studiaza productia si desfacerea, comertul si consumul de bunuri si servicii. Potrivit definitiei date de Lionel Robbins in 1932, economia este stiinta ce studiaza modul alocarii mijloacelor rare in scopuri alternative. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea umana, economia este o stiinta sociala. |
| StiuCum
Home » economie
» bancile in economie
» Criza economica mondiala; activitatea bancara in perioada crizei 1929 - 1933
|
|
Primul plan satisfacerea cererilor de imprumut ale statului si institutiilor publice, |
|
| Legea monetara din 7 februarie 1929 a dus la importante reforme si in actitatea BA,NCII NATIONALI'! A ROMA,NIEI, pe baza urmatoare.or principii: - lichidarea trecutului; - sporirea independentei Bancii; - asezarea monedei pe baze mai puternice; - marirea lichiditatii portofoliului; - largirea cadrului operatiunilor, adaptate la specificul economiei romanesti. Avand in vedere aceste principii, s-a trecut la aplicarea urmatoarelor masuri: - s-a reevaluat stocul metalic, produsul acestei operatiuni afectandu-se d - s-a redus la 10% participarea statului la capitalul Bancii Nationale, sporit la 600 milioane lei, fiind marita proportia administratorilor alesi de adunarea generala; - procentul de acoperire a biletelor in circulatie si a totalului angajamentelor la vedere a fost fixat la 35% aur si deze, din care cel putin 25% aur; - din produsul imprumutului de silizare, s-a afectat contravaloarea a 25 milioane dolari pentru scoaterea din portofoliul Bancii a creantelor imobilizate pentru a asigura lichiditatea portofoliului; - s-a admis reescontarea de catre banca a warantelor si politelor agricultorilor, cu o scadenta pana la 9 luni. in limita a cel mult 25% din totalul portofoliului, si, s-a marit, la 30% din portofoliul de scont, limita avansurilor pe titluri. Pentru a face fata asaltului depunatorilor, bancile au fost sprijinite de Banca Nationala, care a pus mari sume la dispozitia lor, pe calea reescontului. Reescontul Bancii Nationale a fost deat, insa, de la rostul sau normal si, in loc sa usureze bancilor intrarea mai rapida in posesia propriilor fonduri, el devenise resursa de baza a plasamentelor multor banci, uneori detinand o pondere de 30% din resursele inscrise in pasivul unor bilanturi bancare. De asemenea, cambia, in loc sa reprezinte o operatiune comerciala, ea exprima investitii pe termen lung sau un consum (portofoliul Banci, Nationale cuprindea circa 60% cambii ale industriasilor si agricultorilor si numai 25% efecte comerciale propti n-zise) In acest fel, lichiditatea bancilor - atat de necesara intr-un moment de criza, in care depunerile trebuie rambursate - fusese cu totul neglijata de multe organizatii bancare.In aceste conditii, se impunea o reforma radicala a sistemului de credit, dar intr-an moment potrit care sa duca la succesul imbunatatirilor preconizate. Prin sprijinul acordat bancilor, biletele in circulatie au sporit paralel cu potofoliui de scont, ajungand la 23.7 miliarde lei la sfarsitul anului 1931. Emisiunea s-a facut, insa, cu respectarea prevederilor statutare, procentul de acoperire a totalului angajamentelor fiind de minimum 36,04%, din care 35,05 cu aur. Deprecierea lirei sterline si a altor deze, in toamna lui 1931, a determinat Banca Nationala sa preschimbe cea mai mare parte a dezelor, in aur, astfel incat, la sfarsitul anului 193.1, acoperirea statutara era formata, aproape in totalitate, din aur. In aceasta perioada, cu toate greutatile provocate de depresiunea economica, etalonul aur a functionat satisfacator si valoarea leului s-a mentinut sila, banca asigurand convertibilitatea in aur a biletului in iarna anului 1931, pentru o suma de 800 milioane lei. Dupa efectuarea silizarii monetare din 1929 si introducerea convertibilitatii leului si a libertatii schimburilor externe, masuri prin care se preconiza atragerea capitalurilor straine pentru a face investitii in Romania, aceste capitaluri nu numai ca n-au venit, ci, dimpotriva, s-a constatat un fenomen invers, deoarece resursele primite ele banci, din imprumuturi ele silizare-, au fost utilizate la plata creantelor ce aveau strainii asupra noastra, ceea ce a dus la un adevarat exod de deze. Daca din impmmutul in strainatate si avansurile la acesta s-au incasat 17,4 miliarde lei, iesirile de deze au insumat 9,3 miliarde lei 60.7 miliarde lei pentru surplusul de import, 5,7 miliaide lei pentru plata datoriei publice, 2,9 miliarde lei pentru plata creditelor industriale din anii anteriori). Exoelul de deze se datora si faptului ca in acea epoca, toate disponib litatile europene erau atrase catre America".In aceasta situatie. Banca Nationala a fost silita sa ia unele masuri impotriva evaziunii capitalurilor in primul r Fata de acestea, din 1932 sa introdus un control al circulatiei dezelor prin intermediul Bancii Nationale, care. impreuna cu alte masuri pe linie de creditare, urmau sa asigure imbunatatirea mult ravnita a situatiei economice si financiare a Romaniei. Dupa desprinderea, in 1930, a Casei de Economii si transformarea acesteia in Casa Generala de Fxonomii, actitatea Casei ele Depuneri si Consemnatiuni s-a limitat la administrarea depunerilor si consemnarilor ordonate de instantele judecatoresti sau ele diferite alte autoritati si a depunerilor obligatorii prevazute de lege: numerar sau efecte de stat provenite din bunuri sechestrate, succesiuni vacante, averi ale minorilor, interzisilor, dote etc, corpuri delicte, cautiuni sau garantii cerute de stat, judete si comune si alte institutii publice, soldurile judetelor si comunelor, depuneri voluntare in numerar, efecte publice sau obiecte de valoare.In ceea ce priveste depunerile in numerar, acestea au crescut, dar au crescut si restituirile intr-un volum mai mare decat depunerile, ceea ce a dus la scaderea soldului final. Situatia a fost cauzata de comenzile, relativ reduse, ale statului in perioada de criza si ca urmare a reducerii garantiilor gestionarilor, datorita concedierilor masive ale salariatilor statului. Si operatiunile in efecte au fost influentate de criza, dar restituirile au fost mai mici decat depunerile, ceea ce a mentinut aproximativ acelasi sold. In politica de plasamente, Casa de Depuneri si Consemnatiuni a pus pe primul satisfacerea cererilor de imprumut ale statului si institutiilor publice. Imprumuturile, acordate statului si intreprinderilor de stat (caile ferate, intreprinderile industriale etc), detineau 91% din intregul plasament al acestor ani, cu observatia ca, daca in anii 1929-l931 predominau impaimuturile acordate institutiilor publice, dupa aceea au predominat, din nou, cele acordate statului. Aceasta este o expresie a acapararii, de catre capitalul monopolist de stat, a resurselor Casei de Depuneri si Consemnatiuni. Beneficiile n-au fost influentate de criza, acestea evoluand astfel: 111,7 milioane lei - in 1929, 112,5 milioane lei in - 1931 si 111,1 milioane lei in 1932/1933, an in care beneficiul apare diminuat cu sumele alocate formarii fondului de rezerva . Casa Generala de Economii si-a schimbat denumirea, in 1932, in Casa Nationala de Economii si Cecuri Postale (CEC), urmare a cresterii actitatii sale, prin preluarea operatiunilor de cecuri postale. Cu toate ca, urmare a crizei economice din 1929-l933, totalul depunerilor spre fructificare a scazut de hi 31 miliarde lei, in 1928, la 15,7 miliarde lei, in 1933; in aceeasi perioada, CEC-ul a inregistrat o crestere continua a depunerilor, datorita, in special, retragerii acestora de la bancile falimentare, precum si datorita trecerii operatiunilor de la perceptii la oficiile postale. Depunerile la Casa Nationala de Economii si Cecuri Postale, in anii crizei economice, au evoluat dupa cum urmeaza:' Anii Depuneri - miliarde lei - 1929 0,3 1931 0,5 1932 0,7 1933 1,0 De asemenea, actitatea Casei Nationale de Economii si Cecuri Postale s-a dezvoltat si prin operatiunile de conturi curente, ramente si cecuri postale, efectuate de intreprinderile industriale, comerciale si financiare si liber-profesionisti. |
|
|
Politica de confidentialitate
|
