StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Noi putem sa te ducem spre NIVELUL URMATOR
ECONOMIE

Economia este o stiinta sociala ce studiaza productia si desfacerea, comertul si consumul de bunuri si servicii. Potrivit definitiei date de Lionel Robbins in 1932, economia este stiinta ce studiaza modul alocarii mijloacelor rare in scopuri alternative. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea umana, economia este o stiinta sociala.

StiuCum Home » ECONOMIE » bancile in economie
Trimite articolul prin email Banca europeana de investitii (bei/eib) : Bancile in economie Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Banca europeana de investitii (bei/eib)



Banca Europeana de Investitii (BEI/EIB)

INTRODUCERE

La cateva sute de metri de sediul central al bancii de pe Kirchsberg in Luxemburg se afla monumentul inchinat lui Robert Schuman, ministrul afacerilor externe francez care, in 1950, a propus o organizare comuna pentru ce erau atunci cele mai importante industrii de baza - carbunele si otelul. Pe monument sunt inscrise cuvintele sale, care pot fi de asemenea vazute ca un simbol pentru BEI: 'Europa nu va fi construita intr-o zi, nici deodata; va fi construita prin realizari practice, creandu-se mai intai o solidaritate de fapt'.1




Acesta a devenit motto pentru BEI.

Cand obiectivul unei piete comune europene a fost prevazut in Tratatul de la Roma, unele din preocuparile majore au fost consecintele acesteia asupra dezvoltarii regionale. Nu se dorea ca activitatea economica sa fie concentrata in zonele prospere, iar acelea mai putin dezvoltate sa fie lasate sa stagneze in continuare, asa cum se intamplase cu unificarea Italiei.

S-a decis constituirea unei institutii de credit independente, Banca Europeana de Investitii (BEI/EIB) in vederea partajarii costurilor reconstructiei intre regiunile Europei, prin acordarea de imprumuturi pe termen lung in vederea integrarii in Europa. In acest scop banca finanteaza proiecte de investitii de importanta deosebita pentru dezvoltarea Comunitatii Europene, avand ca obiectiv sa asigure ca toate regiunile Europei sa beneficieze de posibilitatile oferite de piata comuna.

Decizia de a constitui nu un fond, ci o banca, care poate sa selectioneze proiecte si sa decida asupra conditiilor de credit, si astfel sa poarte responsabilitatea mentinerii bonitatii, a fost deosebit de semnificativa. A insemnat ca Banca se va comporta cu raspundere in tranzactiile ei de afaceri si va investi banii in proiecte de investitii sanatoase.

Daca s-ar fi decis infiintarea unei institutii sustinuta cu fonduri din taxele statelor membre, riscul unor conflicte politice ar fi fost cu mult mai mare, fiecare tara exercitand presiuni politice pentru a castiga beneficii maxime din facilitatile bancii, asa cum spun americanii 'puterea de a impozita implica puterea de a distruge'.

Instituirea BEI nu a fost in intregime fara dispute, in masura in care Banca Mondiala functiona deja eficient in sfera de activitate care se avea in vedere si pentru BEI. Cu toate acestea, consideratiile politice au prevalat: recastigandu-si forta economica, europenii voiau sa se distanteze de ceea ce se considera o institutie dominata de americani.

BEI trebuie vazuta ca un compromis intre italieni, care voiau un fond pentru ajutorarea sudului Italiei (Mezzogiorno) in conditii favorabile si ministrul german al afacerilor economice, lipsit de entuziasm, care n-a vazut nimic de castigat decat 'o alta institutie controlata de la centru'.2

Independenta in ceea ce priveste gestiunea, Banca ramane strans legata de Comunitate prin obiectivele pe care le promoveaza. In Tratatul de la Maastricht3, dispozitiile care dirijeaza Banca Europeana de Investitii nu au fost modificate.4



'L'Europe ne se fera pas d'un coup, ni dans une construction d'ensemble; elle se fera par des réalisations concrètes créant d'abord une solidarité de fait'.

A.F.P. Bakker - 'Institutiile financiare internationale', Ed. Antet, Oradea, 1997.

Tratatul de la Maastricht asupra Uniunii Europene a fost semnat la 7 februarie 1992 la Maastricht si a intrat in vigoare la 1 noiembrie 1993.

S-a adaugat insa un aliniat potrivit caruia in executarea misiunii sale ea faciliteaza finantarea programelor de investitii in legatura cu interventiile fondurilor structurale si a altor instrumente financiare ale
Comunitatii. 525h75f

2. SCURT ISTORIC

Banca Europeana de Investitii a fost constituita la 1 ianuarie 1958 la Luxemburg, prin art. 129 si 130 ale Tratatului de la Roma5, cu scopul de a finanta investitiile pentru promovarea obiectivelor Uniunii. 525h75f In prezent, conform art. 198 D si art. 198 E al Tratatului asupra Uniunii Europene, Banca Europeana de Investitii are personalitate juridica, autonomie financiara si o structura decizionala proprie, fiind administrata de propriile sale organe, astfel incat sa poata actiona in deplina independenta pe pietele financiare ca oricare alta banca.

Principalele date marcante din istoria BEI sunt:

1958: BEI isi incepe activitatea cu un capital subscris de 1 miliard de
unitati de valoare europene, din care un sfert este platit de statele membre;

1961: emiterea primei obligatiuni a BEI;

1962 : primele operatiuni de finantare in afara Comunitatii;

1965: primul imprumut acordat tarilor africane asociate prin Conventia
de la Yaounde;

-1968: BEI isi muta sediul de la Luxemburg la Bruxelles;

Prima extindere a Comunitatilor Economice Europene
(Danemarca, Irlanda si Regatul Unit):
capitalul se majoreaza la 2.025 unitati
de valoare europene;

1978: Extinderea operatiunilor si in tarile mediteraneene asociate;

A doua extindere a C.E.E. (Grecia): capitalul se majoreaza la
14,4 miliarde unitati de cont europene (ECU6);

1984: Este elaborat primul document intern de politica de mediu al
Bancii;

A treia extindere a C.E.E. (Spania si Portugalia): capitalul se
majoreaza la 28,8 miliarde ECU;

1989: Banca intra in zona Europei Centrale si de Est cand Consiliul
Guvernatorilor autorizeaza in 1989 si 1991 un credit de 1,7 miliarde ECU
pentru proiecte din Bulgaria, Ungaria, Polonia, Romania, Republica Ceha si
Slovacia;

1991: Capitalul se dubleaza la 57,6 miliarde ECU; BEI devine actionar
la Banca Europeana de Reconstructie si Dezvoltare (BERD);

1992 : Creditarea BEI o depaseste pentru prima data pe cea a Bancii
Mondiale;

1993: Constituirea Fondului European de Investitii (FEI) si primele
operatiuni ale BEI in Asia si America Latina;

1994 : BEI anunta programul special de retele trans-europene (RTE);

: A patra largire (Austria, Finlanda si Suedia): capitalul se
majoreaza la 62,013 miliarde ECU;

1995 : BEI lanseaza facilitatea de pre-aderare pentru tarile din centrul si
estul Europei si Cipru;


Tratatele de la Roma instituind Comunitatile Economice Europene (CEE) si Comunitatea Europeana a Energiei Atomice (CEEA/EURATOM) au fost incheiate pe o durata nedeterminata la 25 martie 1957 si au intrat in vigoare la 1 ianuarie 1958 dupa ratificarea lor de catre Franta, Germania, Italia, Belgia, Olanda si
Luxemburg.

ECU - European Currency Unit

1999 : Pactul de Stabilitate pentru centrul si estul Europei mandateaza
BEI sa conduca lucrarile Pactului de Stabilitate ale reconstructiei infrastructurii
in Balcani7; capitalul BEI este fixat la 100 miliarde euro;

2001: primul credit acordat Rusiei;

2004: A cincea largire (Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia, Slovenia,
Ungaria, Polonia, Cehia, Cipru, Malta):
capitalul se stabileste la 163,6
miliarde euro. Ca institutie a Uniunii, BEI isi adapteaza permanent activitatea in functie de evolutia politicilor comunitare.

Ca banca, lucreaza in stransa colaborare cu comunitatea bancara, atat pentru imprumuturile sale pe pietele de capital, cat si pentru finantarea investitiilor.

3. STRUCTURILE BEI

Ca institutie financiara a Uniunii Europene, BEI isi conduce activitatile de imprumut in cadrul politicilor economice ale Uniunii. 525h75f Nefiind finantata din bugetul comunitar, ci din imprumuturi de pe pietele de capital, Banca beneficiaza, prin aplicarea statutului sau, de autonomie de decizie in cadrul sistemului institutional comunitar.

Structurile sale de conducere si de control reflecta aceasta autonomie si ii permit sa-si adopte deciziile de imprumuturi in functie doar de meritele proiectelor si de cele mai bune oportunitati oferite pe pietele financiare


3.1. Actionarii BEI

Actionarii Bancii Europene de Investitii sunt cele 25 de state membre ale Uniunii Europene si au acces deplin la finantarile Bancii, fara nici o prerogativa geografica sau pre-repartitie dupa sectorul de activitate.

Participarea statelor membre la capitalul Bancii este calculata in functie de ponderea economica a fiecarui stat in Uniunea Europeana (exprimata prin PIB) de la integrarea lor in Uniunea Europeana.

Pentru cele zece noi state intrate la 1 mai 2004, partea eliberata din capitalul subscris (5%) va fi varsata dupa un registru de scadente in opt varsaminte.

Conform statutului Bancii, expunerea maxima a imprumuturilor este de doua ori si jumatate din capitalul sau. Banca dispune deci de o solida baza financiara pentru a-si indeplini misiunile.

In total, capitalul subscris al Bancii se ridica la mai mult de 163,6 miliarde euro.

3.2. Guvernarea BEI

In 1998 Consiliul guvernatorilor BEI aproba majorarea capitalului la 100 miliarde EUR incepand cu 1 ianuarie 1999.

Consiliul guvernatorilor reuneste ministrii desemnati de fiecare
din cele 25 de state membre, de regula ministrii de finante, afaceri economice
sau trezorerie. El defineste orientarile politicii de credit, aproba bilantul anual si
raportul anual, contul de profit si pierdere, decide majorarile de capital si
participarea Bancii la operatiunile de finantare din exteriorul Uniunii. 525h75f


Semnatara a Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est, Banca a constituit, din iunie 1999, o echipa speciala pentru Balcani, insarcinata sa identifice infrastructurile, in vederea unei finantari rapide din partea BEI, inainte sa fie construite cu prioritate in regiunile devastate de conflictul din Balcanii occidentali.

El numeste membrii Consiliului de administratie, Comitetului de conducere si ai Comitetului de verificare.

Consiliul de administratie are competenta exclusiva pentru a
decide acordarea creditelor si garantiilor, incheierea imprumuturilor, fixarea
ratelor dobanzii pentru credite si comisioanele de garantii. 525h75f Pe langa controlul
unei administrari sanatoase a Bancii, el asigura conformitatea cu dispozitiile
Tratatului si ale Statutului sau, precum si cu directivele generale fixate de
Consiliul guvernatorilor.

Membrii sai sunt nominalizati de catre statele membre si numiti de Consiliul guvernatorilor dintre personalitatile care ofera garantii de independenta si de competenta pentru o perioada de cinci ani, reinnoibila, fiind responsabili doar fata de Banca.

Consiliul de administratie este compus din 25 de administratori si 13 supleanti (din care 24, respectiv 12 sunt desemnati de statele membre, iar un administrator si un supleant de catre Comisia Europeana).

Comitetul de conducere (de directie, de management) este
organul executiv colegial si permanent al Bancii; el cuprinde un presedinte si
sapte vice-presedinti. Aflat sub autoritatea presedintelui si sub controlul
Consiliului de administratie, el asigura gestiunea curenta a Bancii si pregateste
deciziile Consiliului de administratie, a caror executie o va asigura ulterior.
Presedintele Bancii sau, in absenta sa, unul dintre vice-presedinti, prezida
reuniunile Consiliului de administratie.

Membrii Comitetului de conducere sunt responsabili doar fata de Banca; ei sunt numiti de Consiliul guvernatorilor, la propunerea Consiliului de administratie, pentru o perioada de sase ani, reinnoibila.

Comitetul de verificare (de audit) este un organ independent,
direct responsabil in fata Consiliului guvernatorilor, insarcinat cu asigurarea
regularitatii operatiunilor si furnizarilor Bancii. 525h75f El verifica operatiunile si
contabilitatea Bancii, pe baza activitatii desfasurate atat de organele interne de
control si audit, cat si de auditorii externi.Comitetul de verificare intocmeste raport Consiliului guvernatorilor si emite o declaratie asupra verificarilor facute, inainte de aprobarea raportului anual al Consiliului de Administratie. Comitetul de verificare este compus din trei membri si din trei observatori, numiti de catre Consiliul guvernatorilor pentru un mandat de trei ani, reinnoibil.

BEI, care este si un organ comunitar, cat si o institutie financiara, coopereaza cu organismele de control independente urmatoare, carora Tratatul si alte texte regulamentare le incredinteaza executia acestor tipuri de sarcini:

>           Curtea de conturi europeana

>           OLAF

>           Mediatorul european


Auditori externi

Auditorii externi independenti realizeaza direct un raport Comitetului de verificare, pe care il informeaza, in fiecare an, de programul lor si de coordonarea activitatilor lor cu cele ale Auditului intern al Bancii. 525h75f 8

Audit intern

Functionand la toate nivelurile de gestiune ale Bancii, si actionand in numele garantiilor de independenta si ale normelor profesionale pe care i le confera Carta, care a fost revizuita in 2001, Auditul intern examineaza si evalueaza pertinenta si eficienta procedurilor si sistemelor de control interne.

Auditul intern trebuie sa introduca un cadru de control intern pe baza directivelor emise de BEI. Auditul analizeaza si testeaza controalele in sectoarele critice ale activitatii bancare, tehnologiile de informatie si de administratie.

In cadrul procedurilor interne de lupta contra fraudei, seful auditului intern a autorizat efectuarea de anchete. Banca are dreptul la recurs la o asistenta sau la experti exteriori in functie de nevoile anchetei, intelegand serviciile Oficiului european de lupta anti-frauda (OLAF).

Control financiar

Acest departament independent, creat in cadrul intaririi controalelor financiare ale Bancii, este responsabil de contabilizarea generala si de pregatirea documentelor financiare ale Bancii. 525h75f In plus, Controlul financiar este chemat sa exprime o a doua opinie asupra anumitor aspecte de politica financiara ale Bancii si pentru punerea lor in practica.

Controlul financiar acopera toate activitatile Bancii ale carei fluxuri au un impact important asupra pozitiei sale financiare, cum este riscul de credit, masurile de performanta, sistemele de informare si de gestiune, bugetul administrativ si riscurile de piata. Tot astfel, functia de control financiar include analiza instrumentelor de analiza financiara, ca si sistemele utilizate in acest context.

Riscul de credit

Procesul de control al riscurilor de credit legate de operatiunile de imprumut se aplica atat inainte, cat si dupa semnarea contractelor de finantare. Scopul este de a evita, inca de la inceput, de a acorda imprumuturi peste anumite limite si de a conserva valoarea imprumuturilor Bancii, astfel incat sa permita acoperirea integrala in termenele prevazute a tuturor creantelor. Indiferent ca este vorba despre operatiuni de trezorerie, de portofoliu sau de produse derivate, trebuie sa existe o garantie ca ele vor fi de o calitate excelenta, ca limitele bilaterale nu vor fi depasite si ca riscurile de credit asociate tranzactiilor vor fi masurate corect, si, cand se impune, permanent acoperite.




Cabinetul Ernst & Young a fost numit, in 1997, de Comitetul de verificare, dupa consultarea cu Comitetul de directie al Bancii ca auditor extern.




Departamentul 'Riscuri de credit' emite un aviz independent asupra riscului de credit legat de fiecare propunere de imprumut inaintata Comitetului de conducere. El formuleaza recomandari despre structura imprumutului si verifica conformitatea sa cu liniile directoare in materie de credit care se aplica si cu limitele individuale si sectoriale anuntate. El da sfaturi despre masurile de atenuare a riscurilor de credit (de exemplu, clauze contractuale) care trebuiesc incluse in contractele de finantare definitive.

Acest departament analizeaza intr-un mod aprofundat solvabilitatea imprumutatorului si a garantului (in functie de caz), tinand cont de operatiunea respectiva si de dispozitiile de siguranta disponibile. Rezultatele acestei analize sunt cuantificate de un sistem intern de clasament al imprumuturilor fondat pe metoda pierderii asteptate. Acest sistem de clasament ofera o idee generala a fundamentului unei tranzactii acoperite si determina nivelul de provizioane generale cerut.

Evaluarea operatiunilor

Departamentul 'Evaluarea operatiunilor' este insarcinat cu activitatile de evaluare si de coordonare din procesul de auto-evaluare realizat de Banca. El asigura transparent in relatiile organelor conducatoare ale Bancii, ca si cu partile interesate exterioare institutiei, procedand la evaluari tematice, sectoriale si regionale (sau pe tara), dupa terminarea proiectelor finantate de Banca.

Prin activitatea pe care o realizeaza, acest departament familiarizeaza observatorii externi cu performantele Bancii si incurajeaza institutia in a trage concluzii din experienta achizitionata.

Carta de audit intern

Auditul intern este un element esential al sistemului de gestiune al Bancii. 525h75f Ajutorul pe care il aduce conducerii Bancii consista in a-i furniza asigurari total independente si in a-identifica modalitatile susceptibile de a creste eficienta Bancii. 525h75f

De asemenea Banca Europeana de Investitii are ca politica conservarea unei functii de audit intern, functie care ajuta conducerea in realizarea obiectivelor sale prin adoptarea unei abordari sistematice si disciplinate pentru evaluarea si ameliorarea eficientei gestiunii riscurilor si controlului intern.

Auditul intern furnizeaza, la toate nivelurile de responsabilitate ale Bancii, asigurari, analize, planuri de actiune aprobate sau recomandari, sfaturi si informatii privind activitatile pe care le-a verificat.

Daca este necesar, seful Auditului intern poate sa se adreseze direct presedintelui. Aflat sub tutela functionala a unui vice-presedinte, el trimite raport direct presedintelui.

Auditul intern beneficiaza de un acces nelimitat la toate functiile, declaratiile de politica generala, proceduri, arhive, membrii personalului Bancii, in masura necesara indeplinii misiunii. 525h75f

Auditul intern este o functie operationala si membrii sai nu au nicio putere decizionala asupra activitatilor verificate, nici asupra personalului implicat.

Auditorii trebuie sa se conformeze declaratiilor de politica generala emise de Banca, inclusiv Codului de buna conduita, normelor profesionale si etice, ca si normelor pentru practica profesionala de audit intern publicate de Institutul de auditori interni si de Asociatia de Sisteme Informatice de Audit si de Control.

4. ATRIBUTIILE, OBIECTIVELE, MISIUNEA BEI

Atributiile BEI

Banca Europeana de Investitii are misiunea sa contribuie la dezvoltarea echilibrata si neintrerupta a pietei comune in interesul Comunitatii, apeland la pietele de capital si la resursele sale proprii. 525h75f

Pentru aceasta, Banca faciliteaza, prin acordarea de imprumuturi si garantii si fara a urmari un scop lucrativ, finantarea proiectelor de mai jos in toate sectoarele economiei:

proiecte care vizeaza dezvoltarea regiunilor mai putin dezvoltate;

proiecte care vizeaza modernizarea sau conversia intreprinderilor sau crearea de noi activitati ca urmare a instituirii progresive a pietei comune care, prin natura sau amploarea lor, nu pot fi finantate in intregime prin diferitele mijloace existente in fiecare din statele membre;

proiecte de interes comun pentru mai multe state membre care, prin
amploarea sau natura lor, nu pot fi finantate in intregime prin diferitele
mijloace existente in fiecare din statele membre.

In indeplinirea misiunii sale, Banca faciliteaza finantarea programelor de investitii, conjugat cu asistenta acordata de fondurile structurale si de alte instrumente financiare ale Comunitatii. 525h75f

Obiectivele BEI

Activitatea de imprumut este alimentata prin cele cinci prioritati operationale:

a. - Dezvoltare regionala economica si coeziune sociala in cadrul
Uniunii;

b. - Implementarea 'Initiativei de inovare 2000';

c. - Protectia mediului si imbunatatirea calitatii vietii;

d. - Pregatirea tarilor pentru aderare la UE;

e. - Dezvoltarea ajutorului comunitar si politicii de cooperare a tarilor partenere;

Pe langa prioritatile principale, s-au definit politici pentru:

finantarea unor imprumuturi globale si operatiuni de capital de risc;

transportul trans-european si energia retelelor;

formarea de capital uman.

4.3. Misiunea BEI

Misiunea BEI este sa favorizeze realizarea obiectivelor Uniunii Europene acordand finantari pe termen lung in favoarea investitiilor viabile.

BEI este in serviciul Uniunii BEI a fost creata prin tratatul de la
Roma, iar actionarii sai sunt statele membre, ai caror ministri de finante
constituie Consiliul guvernatorilor.

Banca ofera servicii la valoare adaugata:


gratie evaluarii sale si urmaririi proiectelor si a programelor de
investitii - pentru a primi sprijinul sau, proiectele si programele trebuie sa fie
viabile in patru domenii esentiale: economic, tehnic, mediu si financiar, fiecare
proiect de investitii fiind evaluat amanuntit si urmarit pana la incheierea sa;

gratie finantarii sale - prin operatiunile sale de credit si capacitatea de
atragere a altor concursuri financiare, Banca permite largirea posibilitatilor de
finantare, prin imprumuturile sale favorizand dezvoltarea pietelor financiare, in
special in cadrul Uniunii;

BEI ofera conditii de prima clasa solidaritatea financiara a Bancii provine din forta si din angajamentul actionarilor, din independenta sa profesionala si din calitatea portofoliului sau de credite, ea acordand in cele mai bune conditii imprumuturi solicitantilor, spre castigul acestora.

BEI se asociaza cu alti parteneri in actiunea sa orientarile
urmarite de catre Banca sunt definite in stransa colaborare cu statele membre si cu celelalte institutii ale Uniunii Europene; de altfel, BEI coopereaza strans cu mediul afacerilor si cu sectorul bancar, ca si cu marile organizatii internationale prezente in domeniul sau.

BEI atrage un personal calificat si multicultural care provine din
toate statele membre, fiind motivata prin participarea sa directa la constructia Europei.







5. DOcumentele financiare ale BEI

5.1. Bilantul BEI

Bilant BEI la 31 decembrie 2006 (mii. 525h75f EUR)

ACTIV






1. Casa, sume detinute la bancile centrale si oficii postale





2. Efecte publice admisibile la refinantare la bancile centrale (Nota B)





3. Creante asupra institutiilor de credit





a) la vedere





b) alte creante





c) credite





4. Creante asupra clientelei





a) credite





b) provizioane specifice





5. Obligatiuni si alte titluri cu venit fix





a) ale emitentilor publici





b) ale altor emitenti





6. Actiuni si alte titluri cu venit variabil





7. Participatii





8. Active necorporale





9. Imobile, instalatii si material





10. Alte elemente de activ





a) de primit cu titlu de bonificari de dobanzi varsate in avans





b) debitori diversj





11. Conturi de regularizare





Total activ





PASIV

1. Datorii fata de institutiile de credit





a) la vedere





b) la termen sau la preaviz





2. Datorii reprezentate de titluri





a) bonuri si obligatiuni in circulatie





b) altele





3. Alte elemente de pasiv





a) bonificatii de dobanzi primite in avans





b) creditori diversi





c) diverse





d) cont de ajustare a contractelor de schimb de monede





4. Conturi de regularizare





5. Provizioane pentru riscuri si schimb





a) Fondurile de pensie ale personalului





b) Provizioane pentru garantii emise





6. Fonduri pentru riscuri bancare






generale





7. Capital





- subscris





- nedepus





8. Rezerve





a) fondurile de rezerva





b) rezerva suplimentara





c) rezerva speciala complementara





9. Fonduri afectate MFS





10. Fonduri afectare operatiunilor de capital de risc





11. Rezultatul exercitiului





Total pasiv






5.2. Contul de profit si pierdere BEI

Contul de profit si pierdere BEI la 31 decembrie 2006 (mii. 525h75f EUR)




1. Dobanzi si produse asimilate





2. Dobanzi si taxe asimilate





3. Venituri din participatii





4. Venituri din comisioane





5. Cheltuieli cu comisioane





6. Rezultatul asupra operatiunilor financiare





7. Alte produse de exploatare





8. Taxe administrative generale





a) cheltuieli cu personalul





b) alte taxe administrative





9. Deprecieri si amortismente





a) asupra activelor necorporale





b) asupra activelor corporale





10. Ajustari de valoare asupra creditelor si avansurilor





11. Ajustari de valoare asupra operatiunilor de capital de risc





12. Transfer la provizioane pentru garantiile emise





13. Ajustari de valoare asupra actiunilor si a altor titluri cu venit variabil





14. Fonduri pentru riscuri bancare generale





15. Rezultatul exercitiului








5.3.Tabloul fluxurilor de trezorerie

Tabloul fluxurilor de trezorerie la 31 decembrie 2006 (mii. 525h75f EUR)

A. Fluxul de trezorerie al activitatii de exploatare




1. Rezultatul exercitiului



Ajustari:



a. fonduri pentru riscuri bancare generale



b. ajustari de valoare asupra activelor corporale si necorporale



c. ajustari de valoare asupra actiunilor si a altor titluri cu venit variabil



d. ajustari de valoare asupra operatiunilor de capital de risc



e. ajustari de schimb



f. variatia conturilor de regularizare - pasiv



g. variatia conturilor de regularizare - activ



h. amortizarea portofoliului de investitii



2. Rezultatul activitatii de exploatare



Varsaminte de credite nete



Rambursari



Soldul net al operatiunilor NIC



Variatia portofoliilor de trezorerie



Variatia operatiunilor de capital de risc



Variatia actiunilor si a altor titluri cu venit variabil



Variatia creditelor titrizate



Variatia altor elemente de activ



Fluxul de trezorerie net al activitatii de exploatare



B. Fluxul de trezorerie al activitatii de investitii

Eliberari de titluri BERD



Cesiunea de titluri FEI



Cesiunea de titluri FEI



Achizitii de titluri



Variatia imobilizarilor corporale



Variatia imobilizarilor necorporale



Fluxul de trezorerie net al activitatii de investitii



C. Fluxul de trezorerie al activitatii de colectare a resurselor

Emisiunea de imprumuturi



Rambursari de imprumuturi



Variatia schimburilor de monede de platit



Variatia hartiilor comerciale



Variatia datoriilor fata de institutiile de credit



Variatia altor elemente de pasiv



Fluxul de trezorerie net al activitatii de colectare a resurselor



Starea trezoreriei

Lichiditati si echivalente ale lichiditatii la deschiderea exercitiului (inainte de consolidare)



Fluxul de trezorerie net al:



A. activitatii de exploatare



B. activitatii de investitii



C. colectarii resurselor



Efectul variatiei ratei de schimb asupra creditelor, imprumuturilor si schimburilor monedelor



Lichiditati si echivalente ale lichiditatii la inchiderea exercitiului



Rezultatul net al exercitiului 2006 se ridica la 1.424 milioane EUR fata de 1.294 milioane EUR in 2004, adica o crestere de 10%.

Pentru exercitiul 2006, fondul pentru riscurile bancare generale a facut obiectul unei preluari de 55 milioane euro (transfer de 25 milioane euro in

Ratele dobanzii au scazut in 2006: dobanda medie aplicata creditelor a revenit de la 4,74% la 4,06% in 2006, iar dobanda medie a imprumuturilor a trecut pentru aceeasi perioada de la 4,33% la 3,59%.

Per total, activitatile de trezorerie au degajat un venit net de 553 milioane in 2006, cu 171 milioane mai putin decat in 2005 (724 milioane), ceea ce reprezinta un randament global de 2,93% in 2006 fata de 3,55% in

Scaderea, in valoare absoluta, a veniturilor din dobanzi rezultate din activitatile de trezorerie in 2006 se explica in special printr-o diminuare a expunerilor si printr-o scadere a dobanzii pe termen scurt.

Cheltuielile administrative generale si amortismentele asupra activelor corporale si necorporale insumeaza 267,4 milioane in 2006, ceea ce reprezinta o crestere de 9,5% fata de 2005 (244,2 milioane).

Din analiza disponibilitatilor (in afara portofoliilor de investitii si de acoperire) se observa ca cea mai mare parte a acestora este formata din conturile de depozit la termen, urmate de efectele a caror scadenta la emisiune este de maxim trei ani:






Casa, sume la bancile centrale si la oficiile postele



Efecte a caror scadenta la emisiune este de maxim trei ani



Creante asupra institutiilor de credit



- conturi la vedere



- conturi de depozite la termen










5.4. Gestiunea lichiditatilor

Gestiunea lichiditatilor (mil. EUR)




Total lichiditati brute



Venit total



Capitaluri mediii



Randament mediu



din care portofoliu operational monetar



Venit total



Capitaluri mediii



Randament mediu



Durata

0,19 an

0,19 an

din care portofoliu operational obligatar



Venit total



Capitaluri mediii



Randament mediu



Durata

0,78 an

0,81 an

din care portofoliu operational obligatar de investitii



Venit total



Capitaluri mediii



Randament mediu



Durata

5,15 ani

5,25 ani

Sursa: BEI



La 31 decembrie 2006, lichiditatea neta globala se ridica la 16,4 miliarde EUR, adica 36% din fluxurile financiare nete anuale, fata de pragul minim fixat de 25%. Activele monetare brute se ridica la 18,9 miliarde EUR (12,8 miliarde EUR nete de angajamente pe termen scurt). Aceste active sunt repartizate intre 14 monede, din care patru ale tarilor care au aderat in mai 2004. Activele obligatare se ridica la 3,6 miliarde EUR. In 2004 partea din monedele UE in totalul lichiditatilor administrate se ridica la 69%. Nivelul lichiditatii nete globale a Bancii a fost mentinut tot timpul anului sub pragul minim fixat de 25% din fluxurile financiar nete anuale. La sfarsitul exercitiului, rata de lichiditate se situa intre 25% si 40%.

Sumele din trezorerie erau impartite astfel:



compartimentul portofolii operationale monetare este constituit din
doua sub-portofolii (un portofoliu monetar multi-devize de referinta o luna si
un alt portofoliu de referinta trei luni, in EUR, GBP si USD); aceste doua
portofolii regrupeaza majoritatea lichiditatilor, cu peste 80% din total, din care
aproape jumatate in EUR (prin definite, el este compus din instrumente lichide
care prezinta maturitati scurte);

Acest compartiment este constituit din produse de imprumut in asteptarea unor incasari si cash-flow-uri excedentare. El are ca obiectiv sa acopere in orice moment nevoile de lichiditate curente ale Bancii, adica incasarile asupra creditelor, serviciul datoriei si cheltuielile administrative, asigurand o remunerare masurata fata de rata de referinta a pietei (1 si 3 luni). Acest compartiment constituie o prima linie de lichiditate.

compartimentul portofolii operationale obligatare (de acoperire a
ratei dobanzii)
are ca obiectiv sa contribuie la ameliorarea randamentului
trezoreriei, in care cea mai mare parte ramane investita in portofolii monetare;
el se subdivide in doua sub-portofolii: primul, numit 'credit spread', investit in
instrumente cu rata flotanta in special notate 'AAA' si al doilea, numit 'de
obligatiune cu rata fixa', investit in titluri de stat cu o durata de la 1 la 3 ani;
acest portofoliu se ridica la 1,1 miliarde EUR;

compartimentul portofoliu obligatar de investitii (2,5 miliarde EUR)
este un portofoliu pe termen lung pe care Banca il utilizeaza pentru a investi o
parte din capitalurile sale proprii in obligatiuni emise de statele membre ale UE
si de alte institutii publice de prim rang. Peste 94% din totalul titlurilor detinute
in acest portofoliu sunt insotite de o nota egala sau superioara 'AA1' sau sunt
emise de statele membre UE.

Ansamblul portofoliilor operational si obligatar de investitii formeaza a doua linie de lichiditate.

Un lucru marcant pentu trezorerie l-a reprezentat cresterea programului global de hartii comerciale:

La sfarsitul lui 2006, BEI a majorat suma din programul sau global de hartii comerciale, care a trecut de la 5 la 10 miliarde EUR. Gratie acestei cresteri, Banca poseda o flexibilitate sporita pentu a satisface nevoile crescande de lichiditati si pentru a face fata cresterii volumului de imprumuturi si de credite. Se estimeaza ca aceste ameliorari vor permite o sporire a atractivitatii programului sau global de hartii comerciale pentru investitori. De la lansarea acestui program, in 1998, expunerea de hartii comerciale este cuprinsa, in medie, intre 2 si 4,5 miliarde EUR pe an.

Fiind vorba de un program global, Banca are posibilitatea de a emite titluri in toate devizele si sa profite de oportunitatile care se prezinta pentu a colecta resurse, atat pe piata emisiunilor de euro-hartii comerciale, cat si pe piata hartiilor comerciale din Statele Unite. De la introducere monedei unice europene in 1999, piata euro-hartiilor comerciale s-a aprofundat si cererea investitorilor s-a dezvoltat in clasa activelor BEI, in special segmentul pietei care cuprinde emisiunile cvasi-suverane si supranationale

5.5. Rezultatele gestiunii lichiditatii

Gestiunea lichiditatilor a permis degajarea unui venit brut din dobanzi de 633 milioane EUR (venit net de 553 milioane EUR), care corespunde unui randament global mediu ale lichiditatilor brute de 2,59%.

Compartimentul portofolii operational monetare a degajat 463 milioane EUR de dobanzi pentru o medie a capitalurilor investite de 20,8 miliarde EUR, adica o rata de randament mediu de 2,22%, realizata intr-un context de relativa scadere a ratelor dobanzii pe termen scurt.

Compartimentul portofolii operational obligatare a oferit un venit de 34 milioane EUR pentu o medie anuala a capitalurilor investite de 1,1 miliarde EUR, ceea ce corespunde unui randament mediu de 3,07%.

Compartimentul portofolii obligatare de investitii a degajat un venit din dobanzi de 136 milioane EUR pentru o medie a capitalurilor investite de 2,5 miliarde EUR. Randamentul sau global s-a stabilit la 5,43% in 2006, fata de 5,65% in 2005. Scaderea slaba a randamentului se explica prin reinvestirea de 13% a titlurilor care au ajuns la scadenta in cursul anului 2006, in conditii de rata mult mai slabe decat cele de la cumpararea acestor titluri. Valoarea de piata a acestui portofoliu la 31 decembrie 2004 se ridica la 2.605 milioane EUR, pentru o valoare de achizitie in portofoliu de 2.500 milioane EUR.


5.6. Starea miscarilor capitalurilor proprii

Starea miscarilor capitalurilor pro

(mii EUR)




Capital-actiuni



subscris



nedepus



varsat



Fondul de rezerva



Rezerva suplimentara



Rezerva speciala suplimentara



Fonduri pentru riscuri bancare generale



Fonduri afectate MFS



Fonduri afectate operatiunilor de capital de risc



Rezultatul exercitiului - profit



Rezerve si rezultatul exercitiului



Total capitaluri proprii




Pe baza acestor rezultate se pot calcula urmatorii indicatori performanta bancara:


Indicatorii de performanta bancara




1. Rentabilitatea economica (Profit net / Total active)



2. Rentabilitatea financiara (Profit net / Total capitaluri proprii)



3. Efectul de parghie (Total active / Total capitaluri proprii)



4. Rata profitului (Profit net / Venituri)



5. Gradul de utilizare a activelor (Venituri / Total active)



Corelatii:

Rentabilitatea financiara = Rentabilitatea economica * Efectul de parghie



Rentabilitatea economica = Rata profitului * Gradul de utilizare al activelor




1. Rezultatul pe unitate de activ investit a crescut in 2006 fata de anul precedent.

2.BEI a crescut utilizarea unor surse suplimentare pentru obtinerea unei
rentabilitati maxime a capitalului investit.

Rata profitului a crescut fata de anul 2005 cu aproximativ 7,75%

Valoarea acestui indicator scade, sugerand reducerea venitului total
maximal obtinut pe unitate de activ plasat.

Din calculul indicatorilor de performanta bancara se poate observa ca in anul 2006 acestia prezinta o situatie mai buna decat in anul 2005, iar in ceea ce priveste corelatiile dintre acesti indicatori, ele se verifica.



1. Analiza parteneriatului cu principalele institutii financiare internationale

BEI este o banca publica in care piatra de temelie este sustinerea obiectivelor Uniunii prin punerea in practica a orientarilor de finantare definite de actionarii sai in cadrul Consiliului guvernatorilor si al Consiliului European.

Ea trebuie sa concilieze intre constrangerile operationale ale unei banci si dialogul cu institutiile europene care pregatesc, propun sau decid politicile Uniunii. 525h75f


1.1 Cooperarea cu Consiliul European9

Banca, in numele Grupului, este periodic prezenta in Consiliul Ecofin, in instantele sale pregatitoare pentru a pune la dispozitia acestora expertiza in probleme economice si de finantare a investitiilor.

Ultimii ani au confirmat recursul din ce in ce mai frecvent al Consiliului European la capacitatile BEI sau FEI pentru asigurarea realizarii de noi actiuni comunitare, prin intermediul instrumentelor bancare sau financiare.


1.2. Cooperarea cu Comisia Europeana10

Comisia si BEI intretin o cooperare permanenta.11 In ceea ce priveste procedurile de lucru, cooperarea are loc atat in amonte (formularea politicilor generale si a dialogului intre cele doua institutii), cat si in aval (investitiile si proiectele individuale, bazate pe discutii asupra strategiilor si programelor pe tara sau sector).

Propunand impreuna produsele grupului BEI si finantari comunitare, obiectivul este combinarea ajutoarelor nerambursabile si a imprumuturilor intr-o maniera care sa permita obtinerea celui mai bun randament pentru publicul final; pentru a-l realiza, subventiilor li se asociaza resursele financiare ale BEI si eventual cele ale altor parteneri, cu scopul de a incuraja mai mult statele membre si alti beneficiari sa aplice politicile UE.

1.3. Dialog cu reprezentantii alesi ai cetatenilor europeni

De-a lungul ultimilor ani, Grupul BEI a urmarit dialogul cu Parlamentul European , participand la numeroase reuniuni ale comisiilor parlamentare, in special cea economica, monetara, bugetara, de transport si politica regionala, si cea a egalitatii sanselor. Aceste schimburi de pareri au permis Bancii continuarea ascultarii orientarilor Parlamentului European si dialogul asupra aplicarii multiplelor recomandari ale acestuia in activitatea sa.


9 Incepand din 1974, Consiliul European reuneste de doua ori pe an sefii de state sau de guverne ale statelor membre si presedintele Comisiei Europene, avand un rol important in definirea orientarilor politice, economice si sociale generale.

Organ executiv al UE, Comisia Europeana are responsabilitatea implementarii si coordonarii politicilor, avand urmatoarele functii principale: 'Gardianul tratatelor', negocierea acordurilor internationale, dreptul de initiativa, formuleaza recomandari si avize si gestioneaza bugetului anual al Uniunii si Fondurile Structurale.

In anul 2003, un grup de experti din cele doua institutii a fost creat special pentru examinarea diferitelor aspecte ale acestei cooperari, in special procedurile de lucru comune si punerea la dispozitie a instrumentelor in comun.


In plus, reprezentantii alesi ai cetatenilor Uniunii au fost informati permanent asupra activitatilor BEI prin 'Raportul anual'. De altfel, numeroase intalniri au avut loc intre membrii Comitetului de conducere si deputati cu scopul de a asigura o buna cunoastere a prioritatilor diferitilor actori ai politicilor Uniunii. 525h75f

Banca partajeaza cu ansamblul institutiilor preocupari de protejare a intereselor financiare ale Uniunii. 525h75f In acest sens, activitatile BEI care beneficiaza de mijloace provenind din bugetul comunitar sunt controlate de Curtea de Conturi.

In acelasi spirit, Banca a adoptat o decizie interna destinata sa permita Oficiului european de lupta contra frauda (OLAF)12 sa-si asume misiunea in ceea ce priveste activitatile BEI.13

Din 2001, dialogul intre BEI si Comitetul Economic si Social14 a evidentiat rolul acestuia din urma ca interfata intre instantele Uniunii si societatea civila. CESE a invitat BEI sa-si prezinte in reuniunile sale contributia sa la 'Initiativa de crestere'.

In sfarsit, pentru a completa strategia globala de deschidere si dialog cu diferiti actori ai politicii Uniunii, presedintele BEI se adreseaza alesilor regionali si locali in sesiunea plenara a Comitetului Regiunilor.


Parteneriat cu alte institutii financiare internationale

Cu scopul de a intari eficienta interventiilor sale in afara Uniunii, BEI s-a straduit sa dezvolte o legatura cu alte institutii financiare internationale, in special cu BERD15 (unde este actionara), cu Grupul Bancii Mondiale si cu Banca Africana de Dezvoltare.

In bazinul mediteranean si in tarile ACP Banca a incheiat un acord-cadru cu Institutiile Europene de Finantare si Dezvoltare (IEFD) pentru cresterea sectorului privat in tarile aflate in tranzitie.

BEI coopereaza cu bancile multilaterale de dezvoltare prin schimburi de informatii asupra planurilor de actiune si prin realizarea unor evaluari comune a proiectelor.16



Cooperarea cu sectorul bancar

Grupul BEI intretine o intensa legatura cu sectorul bancar, atat pentru imprumuturile sale pe pietele de capital, cat si pentru activitatile sale de finantare de credite, participatii sau garantii. 525h75f Aceasta cooperare este exprimata prin gama diversificata si performanta a produselor financiare ale Grupului.

Pentru a ameliora mediul financiar al IMM-urilor si al colectivitatilor locale, BEI consolideaza disponibilitatile sectorului bancar, punandu-i la dispozitie creditele sale globale pentru finantarea IMM-urilor sau a micilor infrastructuri.17 In afara de actiunea lor pentru dezvoltarea sectorului financiar local, ele permit in mod egal IMM-urilor si colectivitatilor locale sa pastreze o legatura de proximitate cu bancile. La ora actuala, aproape 180 de banci comerciale sau institutii financiare din interiorul sau din afara Uniunii, care dispun de retele sau de expertiza corespunzatoare, sunt sau au fost asociate in aplicarea creditelor globale ale Bancii. 525h75f



Organism independent in desfasurarea anchetelor, OLAF face parte si din structura organizatorica a
Comisiei Europene, indeplinind sarcinile de investigare conferite Comisiei in vederea promovarii luptei contra
fraudei, a coruptiei si a oricaror alte activitati ilegale care prejudiciaza interesele financiare ale UE.

Exista un acord de cooperare tripartit intre Curtea de Conturi Europene, Comisia Europeana si BEI,
prin care, in termenii articolului 248 al Tratatului instituind Comunitatea Europeana, Curtea se insarcineaza cu
controlul veniturilor si cheltuielilor comunitare.

Infiintat prin Tratatul de la Roma din 1957, Comitetul Economic si Social este organul consultativ
european in cadrul caruia sunt reprezentate diversele categorii de activitati economice si sociale. Comitetul are
rolul unui forum de dezbatere si reflexie, atat la nivel european, cat si la nivelul statelor membre.

In Balcanii occidentali opereaza grupul 'Infrastructuri', compus din experti ai Comisiei Europene,
Bancii mondiale, BERD, BEI, Consiliului Europei, Bancii de Dezvoltare.

Aceste legaturi se materializeaza de cele mai multe ori in decizii de cofinantare


In concluzie, activa in acelasi timp in Uniune, cat si in tarile terte, BEI coopereaza cu sectorul bancar pentru a sprijini strategiile grupului de mari operatori, favorizandu-le proiectele in Uniune, cum ar fi investitiile lor directe straine in tarile terte.

FEI este in parteneriat cu sectorul financiar si bancar:

fie in cadrul finantarilor de fonduri de capital de risc, pentru partile operate de filiale specializate de grupuri de banci;

fie aducand mecanisme de garantii de portofolii de investitii de banci in favoarea IMM-urilor.

1.6. Transparenta si dialog cu societatea civila

Recunoscand ca este legitim ca publicul sa se intereseze de activitatile sale, Banca are drept obiectiv furnizarea a cat mai multor indicatii legate de modul sau de functionare, de actiunile si proiectele sale, realizand un echilibru intre confidentialitate bancara necesara operatiunilor sale si integritatea procesului decizional.

In acest cadru, BEI si-a dezvoltat in mod semnificativ pagina sa de internet27 care, cu mai mult de 1.151.000 de vizitatori pe an, constituie principala interfata dintre Banca si public.

Acest efort de transparenta este prelungit de un dialog continuu cu societatea civila prin intermediul organizatiilor non guvernamentale (ONG). BEI recunoaste ca ONG-urile, in calitatea lor de grupuri de interes public, pot sa aduca o contributie pretioasa evolutiei politicilor la nivel national si international.

De doua ori pe an, Banca organizeaza seminarii destinate ONG-urilor cu scopul de a examina subiectele de interes comun si de a le cunoaste cat mai bine obiectivele si activitatile.

BEI este deschisa sprijinirii obiectivelor Uniunii Europene prin intermediul activitatilor sale de imprumut si operatiunilor sale de credit.

In realizarea misiunii sale, BEI este ghidata de doua mari principii, maximizarea valorii adaugate a operatiunilor si actionarea pentru transparenta. In general, deciziile de finantare au la baza criterii clare, legate in principal de contributia fiecarei operatiuni la realizarea obiectivelor Uniunii, de calitatea si soliditatea fiecarui proiect si de atractia financiara pe care o prezinta recursul la resursele BEI.

In acest cadru, BEI a urmarit in 2004 initiativele care raspund orientarilor date de Consiliul guvernatorilor si de Consiliile Europene succesive. Operatiunile de credit sunt finantate atat din resurse proprii (constituite in special din produsul imprumuturilor lansate pe pietele de capital), cat si din fonduri proprii (capital varsat si rezerve). Ele atesta responsabilitatea financiara a Bancii si sunt contabilizate in bilant.

In 2006 cele aproape 350 de proiecte de investitii evaluate de catre echipele BEI se traduc printr-un volum al creditelor aprobate de 46,6 miliarde euro.

Totalitatea creditelor semnate de BEI se ridica la 42,3 miliarde euro, fata de 39,6 miliarde in 2005. Aceasta progresie reflecta in general vointa Bancii de a sustine noile state membre si politicile de ajutor si de cooperare ale Uniunii catre tarile terte.

Repartitia este urmatoarea:

>       34,2 miliarde in UE a celor 15;

>       4,6 miliarde pentru noile state membre ale Europei centrale si orientale,
ca si pentru Cipru si Malta;

>       3,5 miliarde pentru tarile partenere. (2,1 miliarde pentru tarile
parteneriatului mediteranean, 372 milioane in Balcani, 463 milioane in tarile
din Africa, Caraibe, Pacific1 si PTOM, 260 milioane in Africa de Sud si 348
milioane in tarile Americii Latine si Asiei2).





Aceasta colaborare, instaurata in 1968, exprima principiul comunitar al subsidiaritatii si s-a extins
continuu, pentru a se adresa pe viitor si bancilor regionale (raspunzand astfel obiectivului de sustinere a
investitiilor in zonele defavorizate), precum si intermediarilor specializati (de exemplu celor din sectorul
mediului inconjurator, audiovizualului sau inaltelor tehnologii).

Sumele varsate se ridica la 35,7 miliarde euro,. 63% din aceste varsaminte fiind efectuate in euro.

Imprumuturile se ridica la 42 miliarde euro dupa schimburi, fiind realizate prin 310 emisiuni obligatare eliberate in 14 monede; activitatea pe pietele de capital s-a efectuat 54,7% in EUR, 23,1% in USD si 17,6% in GBP.

La 31 decembrie 2006, creditele si garantiile au atins 248 miliarde. Expunerea totala a imprumuturilor se situeaza la 194 miliarde.

Totalul bilantului'este de 234,1 miliarde.


Fondul European de Investitii

Activitatea in 2006 (in milioane euro)

Capital de risc (14 fonduri)


Garantii (31 operatiuni)


Situatia la 31.12.2005

Capital de risc (189 fonduri)


Garantii (126 operatiuni)


Capital subscris


Din care subscris si varsat:


Rezultatul net al exercitiului


Rezerve si provizioane



2. ACTIVITATEA DE CREDIT

In anul 2006, totalul finantarilor a atins 42,3 miliarde EUR (fata de 39,6 miliarde EUR in 2005). In tarile membre ale UE finantarile au reprezentat 34,2 miliarde EUR; tarile in curs de aderare au beneficiat de 4,6 miliarde; BEI a investit 3,6 miliarde in cadrul sprijinului sau acordat politicilor Uniunii in domeniul dezvoltarii si cooperarii in tarile partenere.

Suma totala a creditelor semnate destinate investitiilor in Uniunea Europeana se ridica la 34.187 milioane EUR. Aceste operatiuni sunt finantate din resurse proprii, constituite in special de imprumuturile lansate pe pietele de capital si din fondurile proprii (capital varsat si rezerve).

Ansamblul activitatii din 2006 a ramas dominat de creditele in favoarea infrastructurilor de transport (30%) si investitiile destinate IMM-urilor si micilor infrastructuri de interes local (29%), in timp ce peste un sfert din finantarile acordate au fost destinate mediului.

In cursul anului 2006, BEI a urmarit prioritatile functionale fixate in Planul sau de actiune pentru perioada 2005-2006:

1. Actiunea in favoarea sustinerii coeziunii economice si sociale si a dezvoltarii regionale in Uniune ramane prioritatea de finantare a Bancii; in 2006 au fost acordate 69% de credite individuale (13,6 miliarde) si 61% de credite globale in favoarea proiectelor situate in zonele de dezvoltare regionala; luand in calcul si finantarile din tarile in curs de dezvoltare, contributia BEI in favoarea dezvoltarii regionale totalizeaza 27,4 miliarde pentru anul 2006.

Cu 'Initiativa Inovatia 2010' Banca si-a prelungit sprijinul
pentru dezvoltarea unei economii fondate pe cunoastere si inovatie in orizontul
2010. In 2006, 58 de proiecte au fost finantate cu o suma totala de 6,2 miliarde
(fata de 3,6 miliarde in 2003) in trei domenii ale initiativei:

2,7 miliarde pentru sectorul educatiei si formarii; 2,1 miliarde pentru proiectele de cercetare-dezvoltare; 1,4 miliarde pentru crearea si difuzarea comunicatiilor si tehnologiei informatiei.

Creditele individuale din domeniul mediului si al calitatii vietii
au atins 12,3 miliarde (10,7 miliarde in UE, 811 milioane in tarile aderente si
in curs de aderare si 702 milioane in tarile partenere). In UE aceste finantari au
fost acordate mediului urban (6,8 miliarde), proiectelor care favorizeaza
economiile de energie si energiile regenerabile (2,6 miliarde), tratarea apei si
ameliorarea calitatii aerului (1,5 miliarde), mediului natural (869 milioane).
Banca a semnat primul sau credit in Rusia pentru suma de 25 milioane pentru
un proiect de tratare a apelor uzate la Sankt-Petersburg.

Tarile aderente si in curs de aderare au beneficiat de investitii
de 4,6 miliarde. Principalele sectoare care au beneficiat de investitii sunt
infrastructura de transport (37%), industria (19%), educatia si sanatatea (14%)
si mediul (18%).18

sprijinul Bancii pentru politica comuna de ajutor la dezvoltare si cooperare in tarile partenere se ridica la 3,6 miliarde in 2006:

in tarile parteneriatului mediteranean, rezultatul favorabil al Facilitate euro-mediteraneene de investitii si parteneriat (FEMIP) s-a concretizat printr-o valoare de creditelor semnate de 2,1 miliarde (fata de 1,6 miliarde in 2005);19

Banca si-a continuat actiunea de reconstructie si dezvoltare in regiunea Balcanilor prin 372 milioane;

In tarile ACP (Africa, Caraibe, Pacific) sprijinul BEI a fost de 260 milioane pentru Africa de Sud, 348 milioane pentru America latina si Asia si 25 milioane pentru Rusia. sprijinirea investitilor IMM-urilor s-a realizat prin credite
globale in valoare de 4,9 miliarde euro, dar si prin investitii de 135 milioane
ale FEI in fondurile de capital de risc, prin preluarea de participate in IMM-uri
nou create, incheind 30 de operatiuni de garantii de portofolii ale IMM-urilor
pentru un total de 2,2 miliarde.

  1. Activitatea in favoarea retelelor  trans-europene (RTE) a
    reprezentat 5,3 miliarde in Uniune si 1,7 miliarde in tarile aderente, unde exista
    nevoi importante de dezvoltare si reabilitare a infrastructurilor. In Uniune,
    jumatate din operatiuni au fost realizate in parteneriat public-privat. In cadrul
    Actiunii europene pentru crestere, BEI va dedica domeniului RTE 50 miliarde
    pentru perioada 2004-2010.
  2. Finantarile in sectoarele educatiei si sanatatii s-au ridicat la 3,3
    miliarde in UE si in tarile aderate si in curs de aderare si la 230 milioane in
    tarile partenere. sprijinirea investitilor IMM-urilor s-a realizat prin credite
    globale in valoare de 4,9 miliarde euro, dar si prin investitii de 135 milioane
    ale FEI in fondurile de capital de risc, prin preluarea de participate in IMM-uri
    nou create, incheind 30 de operatiuni de garantii de portofolii ale IMM-urilor
    pentru un total de 2,2 miliarde.
  3. sprijinirea investitilor IMM-urilor s-a realizat prin credite
    globale in valoare de 4,9 miliarde euro, dar si prin investitii de 135 milioane
    ale FEI in fondurile de capital de risc, prin preluarea de participate in IMM-uri
    nou create, incheind 30 de operatiuni de garantii de portofolii ale IMM-urilor
    pentru un total de 2,2 miliarde.


Creditele acordate de catre Banca in tarile candidate, in perspectiva transferarii acquis-ului
comunitar inainte de aderare, vizeaza recuperarea economics a acestor tari fata de cele ale Uniunii. 525h75f Aceste
finantari sunt acordate pe de o parte pe baza mandatelor Uniunii in tarile Europei centrale si de est (asociate cu
garantii specifice legate din bugetul comunitar) si, pe de alta parte, pe baza mecanismului de preaderare,
aplicat la initiativa Bancii §i pe propriile sale riscuri (nebeneficiind de garantii comunitare).

In aceste tari, BEI sustine obiectivele 'Procesului de la Barcelona', lansat in noiembrie 1995, in
perspectiva unei zone de liber schimb intre tarile respective si Uniune.



  1. Activitatea in favoarea retelelor trans-europene (RTE) a
    reprezentat 5,3 miliarde in Uniune si 1,7 miliarde in tarile aderente, unde exista
    nevoi importante de dezvoltare si reabilitare a infrastructurilor. In Uniune,
    jumatate din operatiuni au fost realizate in parteneriat public-privat. In cadrul
    Actiunii europene pentru crestere, BEI va dedica domeniului RTE 50 miliarde
    pentru perioada 2004-2010.
  2. Finantarile in sectoarele educatiei si sanatatii s-au ridicat la 3,3
    miliarde in UE si in tarile aderate si in curs de aderare si la 230 milioane in
    tarile partenere.

2.1. Contribuitia marilor structuri rutiere la dezvoltare regionala

S-au supus evaluarii un numar de 16 operatiuni rutiere realizate pe 7 axe rutiere (totalizand aproape 900 kilometri): 4 operatiuni sunt izolate si 12 fac parte din programe de investitii in 3 autostrazi.

Cele 7 axe rutiere cuprind:

4 autostrazi noi cu 2*2 benzi

1 largire la 2*3 benzi a unei autostrazi existente cu 2*2 benzi

2 largiri de drumuri nationale.

Promotorii celor cinci autostrazi sunt societati concesionare, iar pentru cele doua operatiuni de drumuri nationale, ministerele competente. Evaluarea acopera doua aspecte principale:


reusita tehnica, de mediu, financiara si economica a operatiunilor
individuale;

contributia operatiunilor la obiectivul statutar prioritar al BEI:
dezvoltare armonioasa a UE prin cresterea veniturilor in regiunile defavorizate.

Evaluarea rezultatelor obtinute:


a)     - respectarea definitiei tehnice realizarea operatiunilor rutiere a
fost satisfacatoare pentru ansamblul esantionului, cu exceptia unui caz,
modificari sau ameliorari tehnice fiind aduse anumitor operatiuni in curs de
realizare, fara a afecta insa finalitatea;

b)   - respectarea termenelor de realizare acestea au fost scurtate cu
peste 10% pentru o operatiune, au fost respectate sau usor reduse pentru 6
operatiuni si pentru alte 9 au depasit in medie 50%;

c)     - respectarea costului investitiei - toate operatiunile rutiere au
inregistrat o depasire a costurilor, rata costurilor finale prin raport la costurile
previzionale variind de la 1,06 la 1,70 (mediana: 1,18). Se remarca o corelare
importanta intre gradul de depasire a costurilor si intarzierile aparate:
operatiunile al caror cost a cunoscut o crestere semnificativa corespunde celor
care au intarzierile cele mai importante;

d)    - conformitatea cu procedurile de apel in concurenta- o parte a
pietelor de echipamente a celor 16 operatiuni rutiere a dat nastere unor oferte
internationale intr-o proportie care variaza de la 10% la 90% din costul total;

e)     - respectarea conditiilor speciale de finantare - promotorului
operatiunii rutiere i s-a cerut sa prelungeasca tronsonul rutier finantat de BEI
prin constuirea unui ocol de aglomerare care sa permita racordarea la o alta
cale rapida existenta; promotorul a respectat aceasta conditie, insa lucrarile nu
s-au efectuat inainte de finele investitiei finantate de BEI si nu s-au terminat
inca;

f) - compararea costurilor unitare costurile unitare a celor trei drumuri noi variaza intre 3,3 mil. EUR/km si 14,7 mil. EUR/km, acestea din urma reflectand dificultatile tehnologice legate de un relief accidentat, iar cele ale operatiunilor de largire sunt cuprinse intre 0,7-5,5 mil. EUR/km;

g) - bilantul traficului observat si prevazut- traficul variaza foarte mult de la un tronson rutier la altul, de exemplu in functie de proximitatea unui pol urban; la modul global, traficul observat depaseste previziunile, atat in materie de nivelul traficului la punerea in functiune, cat si in materie de rata de crestere; rezultatele difera de la o operatiune la alta:

pentru 5 din cele 7 axe analizate (adica 10 operatiuni din
16), previziunile au fost depasite cu 25%

pentru a sasea axa - o autostrada decupata in 5 tronsoane,
traficul real este inferior previziunilor de 30%, si cunoaste puternice variatii
sezoniere;

- pentru a saptea axa evolutia traficului este de 35%
inferioara previziunilor;

h) - locuri de munca directe - impactul asupra locurilor de munca a investitiilor in infrastructuri de transport este slab; locurile temporare pe kilometru se situeaza intre 8 si 85 oameni/an si se poate dubla sau chiar tripla; cele permanente sunt destinate exploatarii intretinerii lucrarilor, securitatii. 525h75f

lucrarile de constructie - impactul asupra mediului natural
a fost verificat de la conceperea investitiei impreuna cu partile interesate;

darea in folosinta - operatiunile rutiere evaluate contribuie
la ameliorarea securitatii, antrenand o reducere a poluarii in central oraselor,
insa acestor avantaje li se opun la doua inconveniente: cresterea neta a
traficului si, in consecinta, emisiile poluante;

j) rentabilitatea economica si financiara la instructie, rentabilitatea financiara a operatiunilor a fost estimata pentru 5 din cele 7 axe (adica 14 operatiuni din 16); investitiile intr-o axa care face parte dintr-o retea relativ putin dezvoltata pana in prezent au fost foarte rentabile, anumite sectiuni atingand rata de 13%; in mod contrar, 4 autostrazi costisitoare prezinta o rentabilitate slaba: pentru 3 dintre ele, rata a fost estimata in medie la mai putin de 3%; pentru a patra, ea este negativa.

Prezenta ratei de rentabilitate financiare slaba nu are implicatii practice asupra riscului bancar pentra BEI: fie imprumutatorul (sau garantul) difera de promotor, fie societatile solide financiar (in special cele de autostrazi) asigura serviciul datoriei prin subventii cuplate cu cele mai rentabile tronsoane ale retelei; fie companiile deficitare beneficiaza de transferuri si/sau de subventii publice.

- rentabilitatea economica, calculate dupa metoda clasica utilizata in domeniul transporturilor compara beneficiile (bazate pe o estimare si o valorizare a castigurilor de timp) costurilor de investitii si de exploatare; alte beneficii mai putin usor cuantificabile (de exemplu, diminuarea numarului de accidente) sunt mentionate la contributia adusa cresterii ratei de rentabilitate.

In sectorul rutier rentabilitatea economica atinge 25%, rata care este superioara ratei de imprumut in termeni reali.

La evaluare nu a fost posibila recalcularea ratelor de rentabilitate financiara si economica pentru investitiile identificate de BEI, in lipsa datelor precise asupra incasarilor si a cheltuielilor de exploatare, care nu sunt individualizate pe tronson sau pe castig de timp (pentru estimarea rentabilitatii economice). Cu toate acestea, diferentele prin raport la previziuni sunt minore, deoarece cresterea traficului superior estimarilor compenseaza abaterea costurilor si reducerea probabila a castigurilor de timp legate de cresterea traficului.

In concluzie, rentabilitatea economica este buna pentra ansamblul operatiunilor, iar rentabilitatea financiara ramane slaba pentru 6 operatiuni din cele 10 in care rata de rentabilitate financiara nu a putut fi calculata.


2.3. Concluzii si recomandari privind activitatea de credit

Pe ansamblu, realizarea proiectelor rutiere nu a prezentat probleme speciale din punctul de vedere al realizarii fizice si al procedurilor de apel la concurenta.

Respectarea termenelor de realizare si a costurilor de investitii variaza puternic de la o tara la alta, in special in functie de gradul foarte neregulat de detaliu al studiilor de dinaintea proiectului si de stapanirea, inainte de inceperea lucrarilor, a exproprierilor financiare sau rambursari agricole.

Contributia medie la crearea locurilor de munca este slaba, ceea ce este normal pentru operatiunile de mare infrastractura de transport.

Previziunile asupra traficului sunt conservatoare pentru 5 axe rutiere din cele 7 si optimiste pentru alte 2.

Efectele asupra mediului sunt bine analizate la nivelul constructiei infrastructurii, dar subestimate la nivelul utilizarii sale, ori, alegerea unui mod de transport nu este neutra pentru mediu.

Nu a fost posibila recalcularea ratei de rentabilitate financiare si economice, din lipsa datelor precise. Un program rutier de investitii prezenta rate de rentabilitate economica si financiara slabe la instructie si negative la evaluare.

BEI isi fondeaza eligibilitatea unei investitii in numele dezvoltarii regionale in special pe baza localizarii geografice a acelei investitii. 525h75f In materie de dezvoltare regionala, acest criteriu este necesar, insa insuficient, deoarece el nu furnizeaza indicatii referitoare la distributia beneficiilor nete intre regiunile implicate si restul tarii sau al UE, sau intre diferitele zone ale aceleiasi regiuni.

Pe baza celor aratate pana acum se poate concluziona :

investitiile in 2 axe rutiere comporta efectiv masuri de ameliorare a
accesului si asigura un impact pozitiv asupra dezvoltarii;

o axa rutiera nu contribuie la dezvoltare regionala, deoarece nu
reuneste conditiile necesare pentru buna afectare a resurselor la nivel national;

pentru ceea ce priveste impactul celorlalte 9 operatiuni, absenta
informatilor nu permite tragerea unei concluzii. 525h75f

Dezvoltarea regionala este un proces dinamic si in absenta indicatorilor fixati la momentul instructiei, este dificila cercetarea ex-post a factorilor determinanti. Aceasta nu semnifica ca operatiunile nu au avut un impact asupra dezvoltarii regiunii, ci doar ca nu a fost posibila evaluarea acestui impact in integralitatea sa.

Finantarile in sectorul infrastructurilor reprezinta esentialul finantarilor Bancii. 525h75f

Locurile de munca din perioada de constructie sunt independente de sectoarele economice in care infrastructurile sunt realizate. Insa, ca o regula generala, investitiile in capital fix, in special in infrastructuri, necesita o crestere a cererii mainii de lucru in timpul fazei de constructie. Daca estimam ca un miliard de euro investiti genereaza 20.000 de locuri de munca in cadrul perioadei de constructie a unei infrastructuri si ca, in medie, proiectele finantate de BEI necesita o perioada de constructie de 3-3,5 ani, aproape 6-7.000 de locuri de munca sunt direct sau indirect atribuite in fiecare an.

Cu cele aproximativ 20 miliarde pe an consacrate infrastructurilor, ca o medie a ultimilor ani, finantarile Bancii sustin aproape 125.000 de locuri de munca in 2005 pentru constuctia infrastucturilor; finantarile Bancii fiind in medie de 33% din costul total al proiectelor de infrastructura, se poate considera ca valoarea totala a proiectelor sustinute de BEI in 2005 comporta aproape 380.000 de locuri de munca pe an.

Aceste sume sunt insa mult mai mari daca se tine seama de faptul ca proiectele finantate de BEI beneficiaza si de alte resurse decat cele ale BEI, iar crearea locurilor de munca care decurge din investitii tinde sa fie mult mai mare in regiunile relativ putin dezvoltate, asupra carora BEI isi concentreaza eforturile.

Pe parcursul fazei de exploatare, relatia pe termen lung intre efectul investitiilor si cererea de mana de lucru depinde de stocul de capital si de rata capital/mana de lucru.

Cresterea investitiilor conduce la o crestere a stocului de capital, ceea ce antreneaza si o crestere permanenta a nivelului angajatilor. Intr-o maniera generala s-a estimat ca un stoc de 1 miliard de euro poate fi asociat cu aproximativ 8-10.000 locuri de munca.

Activitatile induse direct sau indirect de infrastructurile finantate de BEI genereaza, odata realizate (in 3 - 3,5 ani), aproape 190.000 de locuri de munca durabile.

Totusi, datorita faptului ca, odata cu trecerea timpului, economia consuma din ce in ce mai mult capital, este posibil ca efectul cresterii capitalului asupra locurilor de munca sa scada progresiv.

ACTIVITATEA BEI PE PIATA DE CAPITAL

Ambitia BEI este consolidarea pozitiei de prim imprumutator de referinta non guvernamental de rang AAA, obiectiv conferit de succesul celor trei axe strategice, motoare ale politicii sale de imprumut:

A - consolidarea lichiditatii obligatiunilor sale si reducerea costului finantarii

Prima axa se concretizeaza prin ridicarea a 90% din resursele imprumutate in cele trei mari monede principale (euro, lira sterlina si dolarul SUA) si constituirea de imprumuturi de referinta de-a lungul curbelor dobanzilor respective. Oferind produse structurate care raspund nevoilor investitorilor institutionali sau privati pe anumite piete nationale, BEI poate reduce substantial costurile resurselor si poate fideliza clientela prin cautarea de instrumente financiare avantajoase.

B - dezvoltarea pietelor Europei centrale si orientate PECO (Pays d'Europe Centrale et Orientate)

A doua axa este urmarea sprijinului acordat sustinerii si dezvoltarii pietelor de capital ale PECO candidate la UE.

C - prezenta pe majoritatea pietelor de capital, cu exceptia celor europene si a celor din SUA.

Realizarea acestui obiectiv a fost posibila gratie unei bune stapaniri a controlului riscurilor, valorii de baza a gestiunii Bancii, domenii in care ea si-a intarit liniile directoare.

Strategia de imprumut a BEI, coerenta si completa, a fost bine primita pe pietele de capital, cunoscand o crestere de 11% a volumului de resurse colectate, care a crescut la 42 miliarde, nivel care a reiesit din cele 310 tranzactii realizate in 15 monede, precum si de rezultatele bune inregistrate pe pietele secundare. Banca a primit numeroase recompense pentru programul sau de imprumut, nota de credit AAA a BEI, fiind expresia soliditatii sale si pozitionarii sale, in calitate de emitent european de calitate cvasi suverana a contribuit de asemenea intr-o mare masura la succesul sau ca imprumutator.

Banca si-a intarit pozitia de prim emitent supranational si si-a confirmat activitatile sale de colectare a resurselor actionand pe toate marile piete de capital. Cheia programului sau de colectare de resurse a ramas lansarea de mari emisiuni lichide de referinta in cele trei monede principale (EUR, GBP, USD). Programul sau de emisiune a mai beneficiat de o intensificare a dialogului cu principalii actori ai pietei, inclusiv cu intermediarii si cu investitorii. 525h75f

Emisiunile in EUR au constituit partea importanta a colectarii de resurse (17 miliarde de EUR, adica 41% din volumul total). Inainte de schimb, resursele imprumutate in cele trei monede principale au reprezentat 88% din total si repartizarea lor s-a facut astfel: 41% pentru EUR, 30% pentru $ §i 17% pentru f.

Dupa schimburi, resursele colectate au totalizat 41,9 miliarde EUR, cele trei monede principale reprezentand 95% in total (55% pentru EUR, 23% pentru USD si 17% pentru GBP). De asemenea, nivelul fondurilor a mai fost ridicat in alte 12 monede ale statelor membre, ale altor tari din Europa, ale regiunii Asia-Pacific si ale Japoniei si Africii. 525h75f In timp ce volumul imprumuturilor a progresat foarte mult in fiecare din aceste trei mari monede (valori exprimate in moneda de origine), scaderea ratei de schimb a USD fata de EUR a antrenat o scadere din partea EUR a resurselor colectate in USD. Durata medie a ansamblului de imprumuturi s-a stabilit la 8,6 ani (fata de 6,1 ani in 2003).

Intre 2002 si 2006 BEI a semnat imprumuturi in valoare de 169 miliarde EUR

Operatiunile in euro s-au ridicat la 17,3 miliarde. Principalele emisiuni de referinta au fost doua emisiuni globale, noi, de 5 miliarde de EUR, cu o durata de 5, respectiv de 10 ani. Numaral emisiunilor de referinta in EUR a crescut la 11, pentru o valoare totala de 58 miliarde de EUR. Euro are inca de la inceput o mare putere in ceea ce priveste emisiunile structurate sub forma obligatiilor indexate cu rata inflatiei si rambursabile prin anticipate.



In timp ce emisiunile nestructurate au adus 13,8 miliarde de EURO (12,8 miliarde de EUR in anul 2003), operatiile structurate au inregistrat o crestere puternica in volum (au crescut, de la 0,5 miliarde de EUR in anul 2003, la 3,6 miliarde de EURO in 2004).

Colectarea fondurilor in dolari ln Statele-Unite a fost de 13,6 miliarde de $ (12,4 miliarde de EUR). Emisiunile structurate au cunoscut o crestere imensa, ca element de noutate inregistrandu-se prima emisiune globala rambursabila prin anticipate. Emisiunile non structurate au permis colectarea a 11 miliarde USD (10 miliarde EUR), fata de 11,8 miliarde USD (13,2 miliarde EUR) in 2003, prin intermediul emisiunilor globale de referinta (3, 5 §i 10 ani), ca §i prin emisiunile fixate pe piata dolarului §i in Japonia. Emisiunile structurate s-au dublat, atingand 2,6 miliarde USD (1,1 miliarde USD in 2003). Expunerile emisiunilor de referinta in USD au atins 36 miliarde USD.

Pentru lira sterlina BEI a ramas primul emitent in afara imprumuturilor de stat, cu mai mult de 8% din piata; in 2004, ea a eliberat 4,9 miliarde GBP (7,2 miliarde EUR), fata de 3,9 miliarde GBP (6,2 miliarde EUR) in 2003. Patrunderea masiva pe piata britanica a emisiunilor destinate particularilor a fost una din cheile de crestere a volumului emisiunilor in GBP. Emisiunile structurate in GBP au imbracat forma obligatiilor indexate cu rata inflatiei si s-au ridicat la 185 milioane GBP (274 milioane EUR), din care 155 milioane de f au fost utilizate pentru finantarea proiectelor de tip parteneriat public-privat in sectoarele sanatatii si strazilor din Regatul Unit. Expunerea totala a emisiunilor de referinta in GBP a progresat si s-a stabilit la 35 miliarde GBP.

In tarile aderente, BEI a continuat sa-si multiplice emisiunile in moneda locala in vederea sustinerii programului de activitate de credit in aceasta regiune. Pentru aceasta, ea si-a continuat strategia pe termen lung in favoarea dezvoltarii pietelor din aceste tari. Emisiunile eliberate in monezile tarilor aderente s-au dublat (fata de 2003), insumand 1,3 miliarde EUR, ceea ce a permis BEI sa-si consolideze pozitia de prim emitent non-guvernamental din regiune si pe cele patru piete de unde ea i§i procura resurse (CZK, HUF, PLN, SKK). Se remarca o crestere a plasamentelor produselor structurate inovante si perioadele exceptional lungi propuse (in special in CZK si in SKK).

Activitatea de emisiune in monedele altor tari europene a fost marcata de revenirea Bancii pe piata obligatara suedeza, dupa o lunga perioada de absenta. Banca a eliberat 4 miliarde SEK (442 milioane EUR), din care 3,5 miliarde SEK sub forma obligatiunilor euro-confluente (legate de emisiunea de referinta EARN in EUR, care ajunge la scadenta in 2009), ceea ce reprezinta eel mai mare imprumut in curs eliberat in SEK pe piata euro-obligatara.

Banca §i-a marit prezenta in zonele Asia, Pacific si in Japonia, unde emisiunile in yen, care au cea mai mare pondere in total, au crescut considerabil, pentru a se stabili la 291 miliarde JPY (2,2 miliarde EUR), fata de 146 miliarde JPY (1,2 miliarde EUR) in 2003. Emisiunile 'uridashi' (emisiuni destinate pietei japoneze si eliberate in alte monezi decat JPY), lansate in AUD, EUR §i in USD au constituit o alta sursa importanta de crestere in Asia (Japonia).

In ceea ce priveste piata sud-africana, Banca si-a consolidat pozitia de prim emitent strain, cu 1,3 miliarde ZAR (153 milioane EUR), intarindu-si rolul de referinta pe aceasta piata.




Imprumuturi semnate in 2006 (milioane EUR)


Inainte de schimb

Dupa schimb

EUR





GBP





SEK





Total UE





AUD





CHF





CZK





HKD





HUF





JPY





NOK





PLN





SKK





TWD





USD





ZAR





Total Non-UE





Total





Sursa: BEI


In 2006, totalul imprumuturilor semnate de BEI se ridica la 41,9 miliarde EUR, in crestere fata de anii anteriori; aceasta progresie reflecta in general vointa Bancii de a sustine noile state membre si politicile de ajutor si de cooperare ale Uniunii catre tarile terte.

Operatiunile non structurate (emisiunile de referinta si emisiunile tinta) au permis colectarea a 32,8 miliarde EUR (adica 78% din total) in 81 tranzactii (fata de 34,6 miliarde in EUR- adica 91% din total - in 90 tranzactii, in 2005). Gratie aplicarii progresive a strategiei sale in materie de emisiuni de referinta, Banca dispune pe viitor de o curba de randament lichida mult mai completa a celor trei monede ale sale. Aceasta situatie a produs avantaje tangibile pentru investitori, nu numai in ceea ce priveste lichiditatea si negociabilitatea obligatiunilor, dar si performanta lor pe piata secundara. Mentinerea aeordurilor de pastrare a pietei consolidate a continuat sa fie o conditie cheie pentru garantarea unei lichiditati de calitate cvasi suverana si de eearturi minimale intre preturile oferite si preturile cerate pentru obligatiunile de referinta ale BEI.

Emisiunile structurate au reprezentat prima sursa de crestere globala. Ele au inregistrat in sfarsit o crestere puternica pentru a atinge 9,3 miliarde EUR in 229 tranzactii (fata de 3,4 miliarde EUR in 129 tranzactii in 2004). Banca a realizat operatiuni structurate intr-o gama larga de monede, emisiunile in EUR atingand eel mai mare volum (3,6 miliarde EUR) si cel a carai crestere a fost cea mai rapida, urmate de cele in USD (pentru o contravaloare de 2,4 miliarde EUR) si cele in JPY (pentru o contravaloare de 2,2 miliarde EUR).


4. LlNIILE DIRECTOARE ALE BEI In MATERIe dE ELIGIBILITATE

Acestea vizeaza schitarea criteriilor de eligibilitate avute in vedere, prin furnizarea elementelor fundamentale ale operatiunilor Bancii in vederea maximizarii primului pilon al valorii adaugate, adica legatura dintre operatiunile Bancii si obiectivele politicii UE.

4.1. Coeziune economica si sociala

Proiectele eligibile trebuie sa contribuie la dezvoltare economica si sociala in zonele geografice identificate, la coeziunea sociala a acestor zone (de exemplu ocuparea fortei de munca sau includerea sociala) sau sa demonstreze corespondenta cu prioritatile Fondurilor Structurale.











CA TEGORII DE INVESTITII/INDICATORI

Consolidarea potentialului de baza al infrastructurii

Extinderea disponibilitatii retelelor/serviciilor si accesabilitatea lor de catre populatia eligibila - Investitii de capacitate pentru a face fata cererii crescande - Ameliorarea eficientei si/sau calitatii infrastructurii - Investitii pentru a conforma proiectul cu legislatia si standardele UE

Dezvoltarea sau rationalizarea activitatii economice

- Noi activitati care sa diversifice baza economica regionala - Consolidarea activitatii existente - Rationalizarea activitatii existente (competitivitate) - Cercetare si dezvoltare in investitii inovative

Intarirea bazelor capitalului uman

- Investitii in educatie generala si in sanatate care sa consolideze disponibilitatea infrastructurilor capitalului uman - Educatie si cercetare mult mai inalte (inclusiv investitii medicale) care sa amelioreze calitatea capitalului uman - Rezolvarea problemelor sociale sau a excluderii

4.2. Procesul de la Lisabona: initiativa 'Inovatia 2010'

Cu ocazia Summit-ului extraordinar al UE de la Lisabona din luna martie 2000, Banca a lansat 'Initiativa Inovatia 2000', al carei principal mesaj a fost: 'Uniunea este plasata astazi intr-un scop strategic pentru urmatoarea decada: de a deveni cea mai concurentiala si dinamica economie din lume, bazata pe cunoastere, capabila de o crestere sustinuta cu cele mai bune locuri de munca si cu o mai mare coeziune sociala'.

'Strategia de la Lisabona' va fi dezvoltata pana in anul 2010, cu scopul de a mari importanta cercetarii-dezvoltarii si a inovatiei in spatiul competitivitatii europene si de a incuraja investitiile in sectorul privat.

Actiunea europeana pentru crestere a fost lansata de Consiliul European de la Bruxelles in decembrie 2003 si incorporeaza 'Programul de start rapid' si are ca obiectiv amplificarea capacitatii Uniunii de a produce si utiliza cunoasterea si progrese mai ample in domeniul retelelor trans-europene (RTE), retelelor de energie si comunicatii electronice.

Initiativa Inovatia 2010 este conceputa pentru a transforma procesele continue ale cunoasterii umane in inovatie, si, mai departe, intr-un castig total de productivitate si competitivitate in orice sector al economiei, sustinand si ameliorand astfel cresterea economica, veniturile si ocuparea fortei de munca.

4.2.1. i2i: cercetare si dezvoltare

Comunitatea incurajeaza intreprinderile, inclusiv IMM-urile, centrele de cercetare si universitatile in cercetarea lor si in activitati de dezvoltare tehnologica de inalta calitate, in scopul de a crea un spatiu european de cercetare care sa devina cat mai concurential la nivel international.




CATEGORII DE INVESTITII/INDICATORI

Dezvoltarea retelelor comunitare de cercetare, a platformelor, organizatiilor si programelor

- dezvoltarea infrastructurilor europene de cercetare dezvoltare (ISFRA), de exemplu retelele de comunicatii si tehnologia informatiei (retelele ICT: Geant, GRID), laseri electronici, sonde de neutroni si vase oceanografice - Finantarea proiectelor si a initiativelor din zonele tematice FP-6 Platforme tehnologice, transport rutier si maritim, hidrogen, fotovoltaice, sectoarele nano-tehnologiilor, comunicatii, tehnologia informatiei si tehnologia otelului

Facilitarea resurselor umane europene in stiinta si tehnologie (Human Resources in Science and Technology-HRST)

- Masuri care implica politici in calificarea fortei de munca, incurajeaza perspectivele de mobilitati transnationale si oportunitati de cariera in sectoarele stiintei si tehnologiei, cum ar fi armonizarea/recunoasterea calificarilor universitare si profesionale - Dezvoltarea unor retele de centre de excelenta in cercetare-dezvoltare, de exemplu in domeniile materialelor noi sau ingrijirii sanatatii

Consolidarea cercetarii-dezvoltarii si inovatiei pe plan local si regional

- parcuri stiintifice si tehnologice, centre de incubatoare - centre de cercetare-dezvoltare publice si private - raspandirea, difuzarea si adoptarea cercetarii-dezvoltarii si inovatiei in grupurile industriale regionale

Avansarea sectorului investitiilor private in cercetare-dezvoltare si inovatie

- Sector privat in cercetare-dezvoltare si inovare (produs/proces/serviciu, licente tehnologice, incluzand prototipuri de produse si procese, instalatii experimentale si aplicatii comerciale industriale) - cooperare in cercetare-dezvoltare intre societatile industriale europene - platforme de cercetare

4.2.2. i2i: comunicatii si tehnologia informatiei

Telecomunicatiile sunt privite ca parte a retelelor trans-europene,20 iar retelele de transmisii electronice concurentiale sunt un modul principal in desavarsirea pietei interne.21

O economie bazata pe cunoastere se fondeaza pe existenta retelelor electronice de comunicatii moderne pentru a permite si sustine inovatia si difuzarea sa. Banca a identificat trei piloni de interventie in favoarea difuzarii tehnologiilor in banda larga: concurenta, inovatie si non-excludere. Accesul va fi pus pe investitii in platforme numerice terestre de televiziune, in servicii on­line interactive (e-comert, e-guvernare), dezvoltarea sistemelor interne de gestiune in transport (de exemplu Galileo21). In 2000, tarile candidate si cele in curs de aderare au lansat 'Planul de actiune eEurope + 2003' care s-a finalizat in februarie 2004 cu necesitatea continuarii investitiilor in ICT pentru realizarea scopurilor strategiei de la Lisabona si al 'Planului de actiune eEurope 2005'.






TEN - Trans European Network sau RTE - Retele trans-europene.

Sistem inteligent de management al transportului.








Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2021 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact