Cererea de servicii

Cererea de servicii

Rolul cererii in economia serviciilor

Una din problemele cheie ale teoriei economice, de-a lungul timpului a fost legata de raportul cerere-oferta si de rolul lor in economie.

Pana in anii 1920 (aproximativ 150 de ani) teoria economica a fost d 737c27h ominata de ideea insuficientei ofertei si a necesitatii stimularii productiei. Economistii clasici si-au concentrat preocuparile asupra ofertei si aspectelor productiei. In acest context apare legea lui J.B. Say - oferta isi creaza propria cerere. In aceasta perioada crizele economice, cu exceptia perioadelor de razboi, erau legate de supraproductie si deflatie reala.

Dupa 1920, datorita mai ales revolutiei industriale s-a constatat ca nevoia solvabila nu era suficienta pentru a absorbi oferta, astfel economistii neoclasici si-au focalizat atentia asupra rolului cererii. In opinia lor stimularea acesteia reprezinta solutia asigurarii echilibrului economic general al pietei produselor si factorilor de productie. De asemenea J.M. Keynes sustinea necesitatea stimularii cererii efective prin incurajarea investitiilor si a consumului subliniind rolul guvernului in acest proces. In conceptia lui, dar si a neoclasicilor accentul s-a mutat pe cerere, inversand legea lui Say - cererea isi creaza propria oferta. Spre deosebire de Keynes, ganditorii neoclasici afirma ca economia dispune de mecanisme de autoreglare iar rolul statului trebuie sa fie neutru.

In 1932 J.R. Hiks construia teoria generala asupa pietelor internationale, bazata pe teoria subiectiva a valorii si echilibrului economic dinamic. El afirma ca "atunci cand conditiile pietei se schimba, se schimba si conditia de echilibru al pietei - adica echilibrul dinamic". Hiks introduce in teoria economica notiunea de risc si incertitudine - "orice actiune este continuu modificata de efectele sale si toate elementele sistemului economic au comportamente diferite in timp".

Dupa anii 1970 au aparut probleme noi, legate de o anumita rigiditate a ofertei, in principal datorita randamentelor descrescande ale tehnologiilor si rolul serviciilor in realizarea productiei. Acestea au acutizat problema inflatiei si somajului. In aceste conditii optica economica s-a schimbat in sensul reconsiderarii importantei ofertei si a stimularii performantelor in timp a rezultatelor productiei. In acest proces cererea indeplineste functia de mecanism de selectie nu numai pentru produsele oferite pe piata ci si pentru proiectele si ideile de produse noi. In acelasi timp creste rolul consumatorului, acesta devenind prosumator, respectiv coproducator in sistemele complexe de productie-consum.

Caracteristici ale cererii de servicii

Alaturi de oferta si tarife, cererea de servicii reprezinta una din cele mai importante categorii ale pietei serviciilor. Cererea de servicii reprezinta partea solvabila a nevoii sociale reale de servicii care se manifesta pe piata.

Cererea de servicii a populatiei

Cererea acopera numai o parte a nevoilor de consum - acelea care sunt solvabile. Consumul de servicii are o sfera de cuprindere mai mare decat cererea de servicii pentru ca are si alte surse in afara pietei.

Mobilitate teritoriala - din punct de vedere a posibilitatilor de migrare a cererii, serviciile pot fi impartite in trei categorii:

a.       Servicii care nu admit migrarea cererii (distributia de electricitate).

b.      Servicii care permit in anumite limite migrarea cererii (comert).

c.       Servicii care impun migrarea cererii (turism).

Elasticitate ridicata in raport cu factorii care o influenteaza si mai ales in functie de venituri si tarife - serviciile satisfac in general nevoi de ordin secundar sau tertiar care sunt foarte sensibile la modificarile intervenite in venituri sau tarife. Unele din nevoile de servicii fac parte din cercul nevoilor primare, motiv pentru care cererea care le exprima are o elasticitate scazuta.

Cererea de servicii pentru intreprinderi

Unitatile cumparatoare, prin importanta lor (volumul productiei, tehnologia aplicata, legatura cu piata) antreneaza o disparitate considerabila in ceea ce priveste volumul, structura si esalonarea in timp a cererii.

Este ferma depinzand de capacitatile de productie si de posibilitatile financiare ale intreprinderilor si fiind fundamentata prin consideratii de rentabilitate si avantaje tehnice.

Caracter tehnic dominant, vanzarea capatand aspectul unei prezentari tehnice.

Factorii psihologici detin un rol mai redus in determinarea deciziei de cumparare.

Factorii care influenteaza cererea de servicii

Cererea de servicii a populatiei se modifica in volum si structura in principal sub influenta urmatorilor factori:

Veniturile si timpul liber - cresterea lor influenteaza in acelasi sens cererea de servicii. Daca creste venitul, indivizii dau plus de valoare timpului lor liber, avand tendinta sa cumpere servicii mai mult decat sa le produca singuri. In situatia inversa, cei care au timp liber dar venituri limitate cheltuielile pentru servicii se reduc.

Oferta de servicii influenteaza in sensul ca cererea nu se poate manifesta decat vis-a-vis de productia de servicii oferite pe piata. Aparitia de noi servicii determina dorinta de a apela la ele.

tarifele - pentru cele mai multe servicii cresterea tarifelor are incidente negative asupra cererii. Coeficientii de elasticitate a cererii de servicii in functie de tarife sunt negativi si supraunitari. Uneori scaderea tarifelor nu duce la cresterea cererii de servicii pentru ca reducerea poate fi asociata cu o scadere a calitatii. Pentru servicii ce satisfac nevoi primare cresterea tarifelor nu determina scaderea in acelasi procent a cererii de servicii (coeficient de elasticitate subunitar).

Factorii demografici - creste numarul populatiei, creste si cererea de servicii.

concurenta intre bunuri, servicii si self service - cheltuielile pentru servicii nu sunt de prima necesitate. Daca tarifele cresc prea mult familiile renunta la unele din aceste cheltuieli. Bunurile, serviciile de piata si munca domestica se afla in concurenta pentru satisfacerea unor nevoi.

Factorii psihologici si sociali

Factorii psihologici (preferinte, gusturi, aspiratii diferite ale indivizilor) influenteaza cererea de servicii ca volum si structura.

Schimbarile sociale au, de asemenea un impact puternic.

Cererea de servicii a intreprinderilor

In tarile occidentale se manifesta pentru intreprinderi o tendinta comuna - cresterea cumpararilor de servicii este mult mai rapida decat cresterea cumpararilor de bunuri. Acest aspect este explicat prin doua categorii de factori:

1. cresterea complexitatii stiintifice si tehnice interne, in cadrul intreprinderilor, cuprinde:

cresterea complexitatii suporturilor materiale ale productiei, a caror functionare si programare fac sa intervina un numar cat mai mare de parametri si cer cunostinte mai inalte si mai abstracte.

cresterea complexitatii sistemelor de productie, a gradului de flexibilitate tehnica a acestor sisteme productive si diversificarea crescanda a produselor realizate.

Induce nevoi de competente, de formare si informare, fapt care determina investitii intelectuale (nemateriale) pentru cercetare-dezvoltare, formarea personalului, producerea sau achizitia de programe.

Cresterea complexitatii externe - a mediului extern al intreprinderii este determinata de mai multe variabile:

fizice si tehnice - se refera la inovatii stiintifice, sisteme de informare si comunicare, mediul natural.

economice - segmentarea si internationalizarea pietelor.

sociale - segmentarea clientelei, individualizarea exigentelor, diferentierea veniturilor si a aspiratiilor.

institutionale - legislatie, reglementari fiscale, contabile.

Cererea de servicii internationale

A cunoscut un dinamism deosebit in ultimele decenii datorita interactiunii urmatorilor factori:

cresterea veniturilor si modificarea cheltuielilor de consum ale populatiei conduc la o crestere tot mai activa a cererii pentru noi servicii si mai ales pentru turismul international.

cresterea si liberalizarea comertului cu bunuri care are ca efect cresterea fluxului international cu servicii complementare.

progresul stiintific si tehnic conduce la cresterea fluxurilor invizibile legate de transferul international cu tehnologii, servicii de inginerie si informatica.

expansiunea activitatilor realizate de corporatiile multinationale si transnationale care determina cresterea cererii de servicii, de studiere a pietelor, de transport, telecomunicatii, servicii bancare.