StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Arta de a lua DECIZIA CORECTA
ECONOMIE

Economia este o stiinta sociala ce studiaza productia si desfacerea, comertul si consumul de bunuri si servicii. Potrivit definitiei date de Lionel Robbins in 1932, economia este stiinta ce studiaza modul alocarii mijloacelor rare in scopuri alternative. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea umana, economia este o stiinta sociala.

StiuCum Home » economie » economie comerciala » Implicatiile mecanismului de piata asupra activiatii comerciale
Trimite articolul prin email Continutul mecanismului de piata : Implicatiile mecanismului de piata asupra activiatii comerciale Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Continutul mecanismului de piata



Definirea mecanismului de piata si silirea continutului acestuia trebuie sa porneasca de la o distinctie clara a modalitatilor de dezvoltare economica: economie libera de piata sau economie dirijata, centralizata si ificata. In lucrarea de fata, tinand seama de specificul cunostintelor necesare in cadrul desfasurarii actitatii comerciale, s-a optat pentru definirea mecanismului si silirea continutului acestuia intr-o economie de piata.
Economia de piata, libera si democratica prin continutul sau si caracterizandu-se prin proprietate privata, autonomia subiectilor economici, orientarea actitatilor acestora spre satisfacerea nevoilor pietei intr-un mediu concurential si limitarea interventiei statului in economie doar la mentinerea echilibrelor macroeconomi



ce si a unor obiective de interes social general , se prezinta ca un mod de organizare in care raportul intre oferta si cerere determina principiile de prioritate in realizarea bunurilor si serciilor, metodele de productie si de organizare a productiei, precum si persoanele sau categoria de persoane care au acces la aceste bunuri prin dinamica preturilor. in cadrul economiei respective, piata ca loc de intalnire a dorintelor consumatorilor, exprimate prin cerere, cu cele ale producatorului, exprimate prin oferta, reprezinta un mecanism deosebit si prin aceea ca, in conditiile in care fiecare isi urmeaza pe piata interesele personale, suma comportamentelor acestora constituie cadrul echilibrului general. Pentru a putea folosi insa piata ca mijloc de reglare a economiei, trebuie cunoscut mecanismul acesteia, conditiile si factorii sai de influenta, agentii implicati si regulile de comportament ale acestora, influentele si implicatiile acestora, precum si o serie de alte aspecte care apar in subsidiar, dar care au o importanta deosebita in dezvoltarea social-economica a unei tari sau chiar a comunitatii mondiale.
Mecanismul pietei are in vedere un sistem de relatii generale si particulare, astfel implementate si angrenate intre ele incat elementele sistemului, ca agenti de transmisie, de la conditiile cadru catre structurile componente, antreneaza actiunea acestora, generand schimbari de actitati, acte de piata si o larga paleta de rezultate. Din punct de vedere structural, mecanismul pietei trebuie avut in vedere ca fiind compus din doua parti esentiale. Prima parte, constituind expresia concentrata a sistemului relatiilor de piata, are in vedere cadrul general al acestui mecanism si se refera la raportul esential intre indid si mediul sau de actiune, explicand, pe de o parte, esenta actului de piata, iar, pe de alta parte, mobilul psihologic al actiunilor respective. Cea de a doua parte se refera la modul specific in care se desfasoara, in cadrul pietei, relatiile dintre indid si mediul respectiv, pe diferite zone si orizonturi de timp. Aceasta a doua parte consemneaza modul concret in care indidul actioneaza (intelegeri, tranzactii, acte de vanzare/cumparare etc), rezultatele actiunilor (volumul vanzarilor, profiturilor etc.) si aprecierile indidului asupra actiunilor intreprinse. Aceasta a doua parte a mecanismului de piata, in calitatea sa de cadru particular, are un caracter sinuos, prezibil numai in linii generale, influenil, reprezentand de fapt expresia exterioara, concreta si comensurabila a manifestarilor indidului ca agent economic. Mai mult, in timp ce prima parte - cadrul general - ramane aproximativ aceeasi, datorita aspectelor fundamentale si esentiale pe care le exprima, cea de a doua parte - cadrul particular - se schimba continuu, in functie de modul concret de manifestare a conditiilor de piata.
Pornind de la rolul mecanismului de piata in cadrul echilibrului general dintre resurse si nevoi, actitatea comerciala, ca una dintre componentele mecanismului de piata, trebuie sa se fundamenteze pe o buna cunoastere atat a structurii mecanismului respectiv, cat si, in special, a exigentelor acestui mecanism in cadrul unei economii de piata libere si nedirijate.
O prima categorie de exigente ale mecanismului de piata are in vedere sistemul de relatii in cadrul caruia mecanismul respectiv poate fi folosit ca mijloc al dezvoltarii economice . Este vorba, in principal, de respectarea a patru "reguli de joc" ale pietei: a pretului, a unitatii economice, a creditului si a comertului deschis.
» Regula preturilor, considerata a fi cea mai importanta, consta in a trece de la economia de volum la o economie valorica, parasind astfel toate mecanismele de troc, contingentare, cotari si rationalizari, lasand astfel loc cererii si ofertei, care sa echilibreze in mod liber pretul.
» Regula intreprinderilor si firmelor de orice tip consta in a lasa economia sa functioneze plecand de la celulele sale autonome - unitatile economice - care, in aceasta situatie, se vor naste sau vor disparea in functie de initiativele particulare sau publice, isi vor creste sau diminua actitatea in functie de capacitatea lor de a raspunde unei cereri care este indicata de catre pretul pietei.
» Regula financiara are in vedere transformarea banilor intr-un bun ca toate celelalte produse, lasand oferta celor care economisesc si cererea celor care investesc sa se intalneasca in cadrul unei piete accesibile tuturor, care se echilibreaza la nivelul unei dobanzi fixate in acelasi cadru.
» Regula comertului deschis se refera la necesitatea de a lasa bunurile fabricate pe diverse zone ale teritoriului national si pe cele fabricate in strainatate sa intre in concurenta, prin intermediul unui curs de schimb fixat de catre piata, in cadrul convertibilitatii externe a monedei nationale.
Promovarea unor asemenea principii are menirea de a liberaliza si stimula initiativa intreprinzatorilor, cresterea calitatii produselor si diversificarea continua a acestora, antrenarea in scara a investitorilor de capital si largirea circulatiei capitalurilor, precum si asigurarea unei puternice concurente, care sa asigure un echilibru benefic pentru intreaga societa


te.
O a doua categorie de exigente ale mecanismului de piata se refera la insusi cadrul pietei, prind, indeosebi, conditiile necesare care trebuie create si regulile ce trebuie respectate pentru a putea asigura o refacere prin piata a economiei. in principal, este vorba de urmatoarele aspecte:
a consumatorul trebuie sa cunoasca, in orice moment, ansamblul ofertei sub toate aspectele sale (volum, structura, pret, localizare etc). Acestea urmeaza sa se constituie in criterii de ierarhizare ale prioritatilor cu care el se confrunta in procesul de consum si in variantele posibile de utilizare a resurselor sale banesti disponibile;
a producatorul trebuie sa cunoasca si sa poata folosi totalitatea tehnicilor de productie, a posibilitatilor si a tehnicilor de aprozionare, a capacitatilor de absorbtie ale pietei si a tehnologiilor de comercializare a produselor spre a dispune de toate posibilitatile obtinerii profitului maxim;
a asigurarea unor schimburi de valori libere, atat in cadrul pietei bunurilor si serciilor, cat si in cadrul pietei fortei de munca si in cea a capitalului, astfel incat nici unul dintre consumatori sau producatori sa nu poata deveni atat de puternic incat sa poata limita concurenta, fiecare dintre ei urmand a fi informat de raportul dintre cerere si oferta, precum si asupra evolutiei preturilor6.
Realizarea simultana a unor asemenea conditii este insa foarte dificila si, in unele cazuri, chiar imposibila in conditiile actualei etape de dezvoltare economica a fiecarei tari in parte, cat si a comunitatii mondiale. Aceasta face ca respectiva categorie de exigente ale mecanismului de piata sa capete doar o valoare teoretica si sa apara ca termene de referinta in analiza diferitelor tipuri de piata concurentiala care caracterizeaza dezvoltarea economiei contemporane.
Un alt grup de fenomene ce privesc mecanismul de piata si care au implicatii deosebite asupra actitatii comerciale este generat de faptul ca mecanismul respectiv are in vedere acele tipuri de economii in cadrul carora proprietatea privata este larg raspandita, crearea unei firme, intreprinderi sau a oricarui alt tip de societate comerciala este libera, alegerea consumatorilor respectata, iar concurenta, in principiu, cautata. Un asemenea cadru este guvernat de un grup de patru legi economice, care au in vedere formele de organizare sociala moderna, depasind granitele "economicului" si implicandu-se, astfel, in dezvoltarea social-economica de ansamblu a oricarei societati.
» Prima dintre aceste legi priveste cerintele si exigentele productiei. Potrit acestei legi, o parte importanta a actitatii umane este consacrata producerii celor necesare traiului. Aceasta productie necesita materii prime, utilaje si munca omeneasca. Combinarea profiila a acestor componente necesita o buna organizare, cazul contrar generand risipa, pierderi si excluderea lui din cadrul pietei.
» A doua lege se refera la diziunea muncii, nici un indid, colectiv sau taratfnereusind sa produca in totalitate bunurile pe care le consuma sau le utilizeaza. Solutionarea acestei probleme necesita: un sistem de repartitie atat a bunurilor materiale sau serciilor, cat si a locurilor de munca; un sistem de schimb; un sistem de distributie a bunurilor si serciilor pana la consumatorul intermediar sau final.
» Cea de a treia lege, care implica mecanismul de piata sub toate aspectele sale, priveste compozitia deciziilor indiduale. Potrit legii respective, organizarea economico-sociala apare intotdeauna ca un ansamblu de unitati economice elementare. Asemenea unitati trebuie sa dispuna de unele marje de libertate. Aceasta, deoarece un program initial poate fixa salariile si preturile, dar nu va putea fixa niciodata cantitatile exacte de produse pe care fiecare cetatean le va cumpara. Acest program nu va putea decide, de asemenea, ca fiecare indid trebuie sa fabrice sau sa vanda ceva. Solutia problemei consta in a pune in legatura, prin intermediul pietei, decidentii din diversele domenii ale societatii si deciziile lor indiduale.
» in sfarsit, ultima lege se refera la echilibrul financiar, toate unitatile economice, indiduale sau colective, avand drept conditie generala restrictia de a respecta un anumit echilibru intre cheltuieli si venituri.
Specialistii sustin ca asemenea legi, care comanda de fapt echilibrul economic general, privesc deopotriva toate formele moderne de organizare sociala. Aplicarea lor variaza insa in limite foarte largi, cu consecinte directe, mai mult sau mai putin favorabile, asupra dezvoltarii economico-sociale a fiecarui stat. De pilda, legea cererii si ofertei joaca un rol important in cadrul economiei de piata; in conditiile interventiei autoritare a statului, prin masuri de dirijare centralizata, legea respectiva nu mai are camp de actiune, mecanismul de piata este dereglat, iar consecintele sunt dramatice - prin risipa si lipsurile generate - atat pentru echilibrul general al economiei, cat si pentru aprozionarea cu marfuri si sercii a populatiei .






Politica de confidentialitate Copyright © 2010- 2020 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact