StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Noi putem sa te ducem spre NIVELUL URMATOR
ECONOMIE

Economia este o stiinta sociala ce studiaza productia si desfacerea, comertul si consumul de bunuri si servicii. Potrivit definitiei date de Lionel Robbins in 1932, economia este stiinta ce studiaza modul alocarii mijloacelor rare in scopuri alternative. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea umana, economia este o stiinta sociala.

StiuCum Home » economie » economie comerciala » Implicatiile mecanismului de piata asupra activiatii comerciale
Trimite articolul prin email Modul de functionare a mecanismului de piata : Implicatiile mecanismului de piata asupra activiatii comerciale Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Modul de functionare a mecanismului de piata



Modul de functionare a mecanismului de piata constituie o problema deosebita pentru economisti, in general. Problema apare insa foarte importanta pentru specialistii din comert. Fundamentarea acestui mecanism isi gaseste explicatia, asa dupa cum s-a zut, in comportamentul opus al nzatorilor si cumparatorilor, generat de modificarile de pret. in acest sens se cunoaste, legea cererii si ofertei fiind foarte clara, ca orice crestere de pret face ca producatorii si nzatorii sa doreasca si sa se straduiasca sa ofere in plus bunuri si servicii, in timp ce cumparatorii vor dori si vor putea sa cumpere mai putin din produsele respective.
Dat fiind faptul ca mecanismul pietei opereaza gratie acestor reactii opuse ale nzatorilor



si cumparatorilor, implicand oferta si cererea ca element de comensurare a capacitatii pietei, in vederea cunoasterii si intelegerii modului de functionare a mecanismului respectiv, este necesar a fi elucidate si cate aspecte suplimentare legate de cerere si oferta. Este vorba de necesitatea legarii notiunilor de oferta si cerere, diferentierea ofertei si cererii individuale de cea colecti, precum si de a contura notiunea de barem al ofertei si cererii, notiune deosebit de importanta in egalizarea acestora in cadrul pietei .Intelegerea modului de functionare a mecanismului de piata implica cunoasterea faptului ca notiunile de oferta si cerere au un sens mai larg si oarecum diferit de cel in care sunt folosite in mod obisnuit Pentru specialistii in probleme de piata, cuntul cerere trimite doar la o cumparatura unica in conditiile unui pret dat. in sensul economic al termenului, cuntul cere trimitere la diverse cantitati de bunuri si servicii ce se doresc si se pot cumpara la diferite preturi, la un moment dat, relatie bine surprinsa de curba cererii. Aceeasi relatie intre pret si cantitate este prezenta si in cuntul oferta. Respectiv, notiunea de oferta nu semnifica referirea la cantitatea de produs oferita de un nzator, in cadrul pietei, la un pret dat, ci faptul ca are in vedere diverse cantitati oferite la diverse preturi. Largirea notiunilor de cerere si oferta si interpretarea corespunzatoare a continutului acestora asigura posibilitatea ca cele doua tipuri de curbe, prin care este surprinsa miscarea fenomenelor respective, sa poata fi utilizate pentru ilustrarea relatiei intre dorinta si capacitatea de a realiza tranzactii comerciale la diferite preturi.
Analiza modului de functionare a unei piete si aparitia,unor tranzactii comerciale de orice natura implica si o diferentiere corespunzatoare a ofertei si cererii individuale de cea colecti. In cadrul mecanismului de piata, cand se vorbeste de oferta si cerere, se au in vedere piete compuse din numerosi ofertanti si purtatori ai cererii, ca una din ratiunile suplimentare de a uni pretul cu comportamentul ofertantilor si al cumparatorilor.
Diferentierea ofertei si cererii individuale de cea colecti si admiterea importantei pe care o au oferta si cererea individuala, in cadrul evolutiei de ansamblu a ofertei si cererii, reprezinta elementul esential al functionarii mecanismului de piata. Aceasta, deoarece o asemenea interpretare permite intelegerea faptului ca cea mai mare aparte a indivizilor au dorinte si capacitati diferentiate de a vinde sau de a cumpara, intrucat veniturile, gusturile si exigentele lor sunt diferite. Or, in asemenea conditii o modificare a pretului antrena mutatii complexe, atat in randul nzatorilor, cat si in cel al consumatorilor, potrivit gusturilor, dorintelor si capacitatilor individuale ale acestora. Fenomenul poate fi demonstrat grafic atat pentru oferta, cat si pentru cerere, reprezentand simultan evolutia de ansamblu a ofertei si cererii suprapuse evolutiei cator cazuri individuale.
Astfel, sunt surprinse curbele cererii a trei indivizi, la preturile in vigoare pe piata, in atie cu evolutia cererii colective, calculata si reprezentata ca o curba a cererii colective sau a pietei. Pe grafic se au in vedere doua niveluri de preturi - 100 lei si 240 lei pe unitatea de produs. In cazul primului nivel de pret, individul A cupara doua unitati de produs, individul B trei unitati, iar individul C sase unitati, astfel incat volumul pietei este de 11 unitati; in cazul ridicarii pretului la cel de-al doilea nivel, individul A nu mai cumpara, individul B achizitiona o unitate, iar individul C trei unitati, volumul pietei scazand la patru unitati. Aceleasi rationamente au fost utilizate in cadrul urmaririi ofertei reprezentate in ura 2-3, unde in primul caz volumul ofertei pe intreaga piata este de trei unitati, iar in cel de-al doilea caz este de 13 unitati.
Aceste doua exemple ilustreaza faptul ca in sensul larg al notiunilor de cerere si oferta avute in vedere, si ca sume ale multiplelor acte individuale, volumul pietei si structura tranzactiilor apar ca un element colector al actelor individuale de piata, la un pret dat si intr-un moment bine determinat.
O alta notiune importanta pentru intelegerea modului de functionare a mecanismului de piata se refera la asa-zisul "barem" al ofertei si cererii. Definirea notiunii de barem porneste de la aceeasi ipoteza, potrivit careia nzatorii si cumparatorii se gasesc pe pozitii diferite si reactione


aza opus fata de evolutia preturilor. Astfel, daca la preturi ridicate cumparatorii fie ca nu doresc, fie ca nu sunt capabili de a-si procura mai mult decat o mica cantitate, nzatorii doresc si pot inunda piata cu produsul respectiv.In schimb, la preturi reduse, cantitatea de produse este foarte importanta, dar rari sunt producatorii sau nzatorii care vor sau pot satisface cumparatorii la asemenea preturi. Urmarind cele doua baremuri - al cererii si al ofertei - pentru fiecare nivel de pret, asa dupa cum se poate obser din analiza cifrelor.prezentate in elul 2-l, se ajunge la concluzia ca exista un anumit nivel de pret la care cantitatea ceruta este egala cu cantitatea oferita.

Tabelul 2-l - Evolutia baremurilor
Pret Cantitate ceruta - milioane unitati - Cantitate oferita - milioane unitati -
540 1 175


520 5 120
500 10 100


480 15 90
460 20 70


440 30 50
420 40 40


400 50 35
380 70 30


360 80 25
320 130 5


300 140 0

Pentru oricare alt nivel de pret, unul sau altul dintre cele doua baremuri este mai ridicat, pentru pretul X insa cantitatile, urand in cele doua coloane ale elului, sunt aceleasi. Un asemenea pret, care asigura egalitatea, este numit pret de echilibru. Pretul de echilibru apare spontan, pe orice piata reala unde cererea si oferta se exprima liber, pe baza unei concurente loiale. Reprezentarea grafica a modului de determinare a pretului de echilibru permite sa se sesizeze baremurile si sa se sileasca pentru care dintre aceste baremuri poate aparea un pret de echilibru.
Acelasi grafic permite sa se contureze si legitatea potrivit careia cantitatea ceruta este inferioara cantitatii oferite, cand pretul se situeaza deasupra pretului de echilibru, iar excedentul de cantitate exercita o presiune asupra pretului in directia punctului de echilibru. Situatia si consecintele sunt exact inverse daca pretul scade sub punctul de echilibru. De aici rezulta doua caracteristici ale pretului de echilibru: preturile respective apar in mod spontan gratie jocului liber al fortelor ofertei si cererii; odata fixate, preturile de echilibru se mentin atat timp cat fortele ofertei si cererii raman neschimbate, orice modificare a jocului cererii si ofertei generand schimbari in nivelul preturilor de echilibru.
Asa dupa cum a reiesit din cele relatate mai sus, cu privire la mecanismul de piata, preturile reprezinta un element de referinta in cadrul respectivului mecanism, intelegerea limbajului fenomenelor de piata implicand o buna cunoastere a modului in care piata determina preturile, precum si a interactiunii cerere-oferta ca determinanta de preturi. Ambele aspecte au fost consemnate si ilustrate grafic.
O problema care se cere clarificata mai detaliat se refera la rolul preturilor de echilibru, ca sistem de semnale in cadrul pietei. in cadrul sistemelor neoclasice, bazate pe concurenta pura si perfecta, preturile, determinate de jocul liber al fortelor ofertei si cererii, apar ca un sistem de semnale, prin intermediul carora tranziteaza toate informatiile de care agentii economici au nevoie din mediul exterior. intr-un asemenea context, sistemul preturilor de echilibru, pe langa functia de informare, indeplineste si rolul de regularizator al activitatilor diferitelor categorii de agenti, intrucat orice modificare in nivelul preturilor determina actiuni imediate din partea agentilor economici (producatori, nzatori sau cumparatori), fiecare dintre acestia cautand a-si ajusta comportamentul pentru a realiza maximum de antaje . Adaugam la aceasta ca preturile de echilibru sunt, in acelasi timp, si indicatori de raritate, ele referindu-se in exclusivitate la bunurile care au o loare economica. Or, introducand in analiza aceasta noua notiune si admitand, potrivit regulii de egalizare a unitatilor marginale, ca preturile de echilibru pot fi considerate, in acelasi timp, si preturi ale pietei, se poate conchide ca preturile respective vor reflecta, pe de o parte, loarea pe care consumatorii o ataseaza produselor pe care urmeaza sa le achizitioneze, iar, pe de alta parte, dificultatile de productie, curbele cererii si ofertei globale putand fi astfel constituite plecand de la unitatile si costurile marginale.






Politica de confidentialitate Copyright © 2010- 2020 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact