StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Arta de a lua DECIZIA CORECTA
ECONOMIE

Economia este o stiinta sociala ce studiaza productia si desfacerea, comertul si consumul de bunuri si servicii. Potrivit definitiei date de Lionel Robbins in 1932, economia este stiinta ce studiaza modul alocarii mijloacelor rare in scopuri alternative. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea umana, economia este o stiinta sociala.

StiuCum Home » ECONOMIE » economie comerciala
Trimite articolul prin email Structura pietei : Economie comerciala Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Structura pietei



Piata, asa dupa cum reiese din sublinierile facute in paragraful anterior, desemneaza sfera economica in care productia de marfuri apare sub forma de oferta, iar nevoile de consum sub forma de cerere. Sfera confruntarii ofertei cu cererea de marfuri si realizarea lor sub forma actelor de vanzare-cumparare are in dere, pe de o parte, productia totala de marfuri, iar, pe de alta parte, intregul consum-atat productiv, cat si neproductiv. De asemenea, notiunea de piata subliniaza atat relatiile care au ca obiect un bun oarecare, cat si relatiile care se refera la sfera serviciilor-fie ca este vorba de utilizari industriale, fie ca se refera la destinatii privind consumul individual etc. La aceasta trebuie adaugat faptul ca, in virtutea diviziunii sociale a muncii, fiecare trece, astfel, inainte de a intra in consum, prin mai multe procese de vanzare-cumparare si prin diferite forme de circulatie. Drept urmare, ia nastere o multitudine de relatii ce fac ca structura pietei sa aiba un caracter deosebit de complex. Dirsitatea produselor care formeaza obiectul actelor de schimb, natura diferita a subiectilor care apar in relatiile de piata, localizarea pietei, precum si alte asemenea elemente dau acesteia imaginea unui imens conglomerat de subdiviziuni, prezentand astfel o structura deosebit de



complexa .
Pornind de la asemenea considerente, piata implica o abordare unitara dar si o tratare diferentiata in functie de structura sa secntiala.
Folosind drept criteriu aria geografica sau perimetrul in cadrul caruia se desfasoara confruntarea dintre cerere si oferta si se organizeaza actele de schimb, apare o prima si importanta divizare a pietei, respectiv: piata interna si piata externa. Piata interna are in dere totalitatea relatiilor de vazarecumparare ce au loc in interiorul unei anumite tari. Ea s-a format ca urmare a dezvoltarii productiei si schimbului de marfuri, prin contopirea pietelor locale, izolate, extinzandu-se o data cu dezvoltarea sferei circulatiei la scara nationala si cu aparitia de noi ramuri si subramuri de productie, fiecare ramura denind o piata de desfacere pentru marfurile produse de celelalte. in cadrul pietei interne sau nationale se disting, asa dupa cum reiese din cele relatate anterior, o serie de piete locale, cu trasaturi specifice in ceea ce priste amploarea, structura, sezonalitatea etc. actelor de piata. Piata zonelor agricole, de exemplu, se caracterizeaza printr-o structura predominant nealimentara a cererii de marfuri a populatiei si o cerere intensa de masini si unelte agricole, in timp ce piata litoralului si a multor alte zone balneoclimaterice se caracterizeaza printr-o preponderenta a vanzarilor de marfuri alimentare si de alimentatie publica, precum si printr-o accentuata sezonalitate. De asemenea, unele piete locale inregistreaza un flux al cererii din alte zone, cum ar fi, de exemplu, piata municipiului Bucuresti, in timp ce alte piete retin numai o parte din cererea locala. in randul pietelor locale pot fi mentionate si targurile periodice - balciuri sau iarmaroace - cu caracter traditional, care continua sa atraga ofertanti si cumparatori din zone intinse. Piata externa este alcatuita, la randul sau, din totalitatea pietelor interne ale tarilor ce formeaza comunitatea mondiala si are in dere totalitatea relatiilor privind ansamblul de marfuri si servicii intre tari, ca urmare a diviziunii mondiale a muncii. Largirea schimburilor economice si cooperarea in productie cu alte state, precum si participarea activa la diviziunea muncii, reprezinta o latura importanta a procesului de dezvoltare a oricarei natiuni. Aceasta determina o crestere puternica a importantei pietei mondiale pentru economiile de piata nationale, fiecare dintre tarile comunitatii internationale fiind interesate sa-si realizeze productia care prisoseste consumului intern, pentru a cumpara marfurile de care are nevoie atat pentru satisfacerea cerintelor populatiei, cat si pentru impulsionarea propriei cresteri economice.
Tinand seama de natura consumului, piata se subdivide in doua mari componente sau segmente: piata bunurilor industriale si de echipament si piata bunurilor de consum individual. Piata bunurilor industriale si de echipament are in dere produsele destinate satisfacerii consumului productiv. Piata bunurilor de consum individual se refera la totalitatea populatiei. Principalele deosebiri dintre cele doua piete se refera la obiectul actelor de schimb, la regimul de vanzare-cumparare ce caracterizeaza fiecare destinatie, natura vanzatorului si a cumparatorului, tipul de preturi . De mentionat insa ca, data fiind complexitatea interferentelor ce intervin in procesul de consum, delimitarea cu privire la obiectul schimbului pe cele doua piate este oarecum echivoca, deoarece unele produse pot fi intalnite in acelasi timp pe ambele piete; de pilda, materiile prime din cadrul industriei alimentare (carnea, laptele, zaharul etc), unele materiale de constructii (ciment, caramida etc), unele produse ale industriei constructoare de masini (automobile, electropompe etc). Fenomenul se petrece similar si cand este vorba de natura cumparatorului in cadrul pietei bunurilor de consum individual, aparand cateodata drept cumparator intreprinderile, in cazul marfurilor alimentare sau de uz gospodaresc destinate unor consumuri colecti. in legatura cu aceste doua componente ale pietei, mai trebuie subliniate doua aspecte importante in ceea ce priste diferentierea lor. Este vorba de volumul (ponderea) marfurilor realizate si de numarul actelor de schimb. Piata bunurilor industriale si de echipament realizeaza un numar mai restrans de acte de schimb, care se refera insa la un volum valoric foarte ridicat, valoarea tranzactiilor depasind cu mult pe cea din cadrul bunurilor


de consum. Din punct de dere al actelor de schimb, piata bunurilor de consum individual are o activitate mai larga, in schimb volumul valoric sau cantitativ al unui act de vanzare-cumparare este extrem de restrans in atie cu cel de pe piata bunurilor industriale. Aceasta se explica prin faptul ca piata de consum se adreseaza unui numar mare de consumatori si are drept scop satisfacerea nevoilor individuale.In functie de modul de materializare a activitatii care formeaza obiectul actului de vanzare-cumparare, in structura pietei se disting: piata produselor si piata serviciilor. Societatea moderna ofera multiple posibilitati pentru satisfacerea nevoilor, atat sub aspectul sortimentului de produse pus la dispozitia consumatorului, cat si sub aspectul cailor de satisfacere a acestui consum. in acest context, alaturi de piata bunurilor materiale a aparut si piata serviciilor care are in dere totalitatea actelor de vanzare-cumparare, al caror obiect il constituie satisfacerea anumitor trebuinte materiale si spirituale ale oamenilor, prin intermediul unor servicii. Natura acestor servicii este extrem de variata, ceea ce face ca structura pietei serviciilor sa fie data atat de activitati ce pot fi asimilate celor industriale-realizarea unor produse pe comanda: mobila, incaltaminte, confectii, cercetare stiintifica, reparatii utilaje etc. - cat si de activitati ce reprezinta servicii pure, care nu pot fi asimilate productiei materiale spectacole, activitatea bibliotecilor, transportul de calatori, prestatiile casnice, asistenta medicala etc. Urmare a faptului ca, in cele mai multe situatii, prestarile de servicii reprezinta o forma superioara de satisfacere a nevoilor de consum, piata serviciilor cunoaste, in cadrul tuturor tarilor avansate din punct de dere economic, un ritm de dezvoltare deosebit de intens, depasind pe cel al pietei marfurilor.
Un criteriu important de structurare a pietei il constituie gruparea populatiei, sau a altor tipuri de purtatori ai cererii, pe medii. Pornind de la un astfel de criteriu, in componenta pietei este necesar a aa in dere, ca subdiviziuni, piata urbana si piata rurala. in general, in majoritatea tarilor, piata urbana detine ponderea principala. Ea se caracterizeaza printr-un grad ridicat de concentrare, consecinta a densitatii demografice din orase si a unei puternice atractii comerciale, existente fata de zonele rurale incinate, printr-un nil mai ridicat de organizare a activitatii comerciale, o mai mare mobilitate si elasticitate, precum si printr-un ritm superior de dezvoltare. Piata rurala, pe langa nilul ridicat de dispersie, rigiditate si ritmul evolutiv mai lent, se mai caracterizeaza, la randul sau, printr-un grad ridicat de omogenitate in profil teritorial si prin mari deosebiri de la o zona la alta, precum si prin faptul ca nu reflecta in totalitate consumul dintr-o anumita zona; aceasta, fie datorita consumului natural, fie ca urmare a fenomenului gravitational (o parte din cerere orientandu-se catre centrele urbane din imprejurimi).
Pe masura generalizarii, in cadrul societatii, a economiei de piata - prin cresterea, pe de o parte, a niturilor si a avutiei personale (cu multiplele sale aspecte: marime, structura, surse de realizare, forme de obtinere etc), iar, pe de alta parte, prin modificarea modalitatilor de cheltuire a acestora (consum, institii, economii etc.) - un criteriu important in structurarea pietei il constituie particularitatile cumparatorilor. Acestia alcatuiesc grupe relativ distincte -segmente - in ceea ce priste marfurile solicitate, nilul exigentelor, comportamentul etc. Avand in dere dimensiunile si structurile economiei contemporane, in cadrul careia pietele sunt ale consumatorilor, largi si neuniforme, unde institiile sunt instrumente de putere si progres economic, iar rezultatele depind de comportamentul oamenilor , o asemenea structurare a pietei ofera posibilitatea specialistilor din domeniul comertului de a gasi crenelurile de implementare si caile de orientare a disponibilitatilor in functie de fortele pietei, exprimate, pe de o parte, de capacitatea de cumparare, rezultata din suma cumparatorilor existenti in cadrul pietei, iar, pe de alta parte, de marimea si structura ofertei, asigurata de numarul si natura intreprinzatorilor prezenti.






Politica de confidentialitate Copyright © 2010- 2020 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact