StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Noi putem sa te ducem spre NIVELUL URMATOR
ECONOMIE

Economia este o stiinta sociala ce studiaza productia si desfacerea, comertul si consumul de bunuri si servicii. Potrivit definitiei date de Lionel Robbins in 1932, economia este stiinta ce studiaza modul alocarii mijloacelor rare in scopuri alternative. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea umana, economia este o stiinta sociala.

StiuCum Home » ECONOMIE » economie comerciala
Trimite articolul prin email Mondializarea pietei : Economie comerciala Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Mondializarea pietei



Dupa cum s-a mai subliniat, dezvoltarea si amplificarea schimburilor dintre tari reprezinta o cerinta indispensabila a progresului social-economic. Orice tara, ca rezultat al modificarilor care au loc in diviziunea mondiala a muncii si, implicit, al largirii schimburilor economice intre state, are de dat si de primit ce in cadrul circulatiei lorilor materiale create pe mapamond. Este aderat, schimburile comerciale intre natiuni nu sunt noi, dar daca in urma cu un secol intreprinderile ce lucrau pentru anumite piete locale se straduiau sa depaseasca limitele acesteia si sa atinga o piata regionala, si in final o piata nationala, in secolul nostru, si indeosebi in ultimele decenii, productia de masa, standardizarea produselor, dezvoltarea si imtarea programatica a retelelor nationale de agentii bancare si modernizarea mijloacelor de comunicatii au condus la o intensificare deosebita a schimburilor externe de produse si la cresterea intereselor de conectare a pietelor la piata externa, pietele nationale tinzand a se unifica intr-o piata mondiala . Cu toate ca evolutia procesului de mondializare a pietelor prezinta anumite particularitati de la o zona la alta a lumii, cresterea schimburilor comerciale prezinta o intensitate deosebita, specialisti din domeniul respecti



v vorbind despre o veriila maree a comertului mondial. Ca urmare a acestei tendinte, materializand fenomenele ce dau capacitatea de conectare a diferitelor piete interne la piata mondiala, volumul schimburilor intre tari creste mai puternic decat activitatea producti a fiecarei tari. Astfel, daca in primele decenii ale secolului nostru importurile si exporturile reprezentau 1-2% din activitatea fiecarei tari, apoi mai tarziu 5%, 10%, 15%, 20%, fenomenul s-a intensificat in ultimele decenii, ajungandu-se, astazi, la niveluri de ordinul a 25-30% in tarile cu o economie mai deschisa si de 50-60% pentru produsele cele mai mondializate . Pentru specialistii din domeniul comertului aceasta inseamna ca activitatea comertului creste mai puternic decat productia, ceea ce se traduce prin aceea ca in fiecare tara partea de produse straine pusa la dispozitia consumatorilor si utilizatorilor finali sporeste continuu, partea de importuri, in cererea finala (consum, investitii), fiind intr-o sensibila crestere in ceea ce priveste produsele industriale si, indeosebi, bunurile de consum individual. Astazi nu exista produs, de la paine la automobile, care sa nu poata traversa frontierele si sa nu poata fi ndut oriunde in lume20. in contextul unor asemenea evolutii ale activitatii comerciale, relatia piata intema-piata mondiala se transforma treptat intr-un mijloc de integrare si asigurare a unor fluxuri curente, reciproce de produse, distinctia intre cele doua componente ale pietei - piata interna si piata externa - urmand a se face doar de catre organele guvernamentale si de cele al administratiei de stat, care trebuie sa asigure legislatia, actele normative, institutiile si formalitatile necesare conectarii si integrarii componentelor respective. Din punct de vedere al consumatorilor si al utilizatorilor finali, distinctia piata interna-piata externa nu prezinta nici o importanta, pentru ei importanta fiind achizitionarea unui produs de calitate, indiferent de provenienta. O problema aparte o ridica, in cadrul acestei relatii, intreprinzatorul (producator sau comerciant) care, pe de o parte, trebuie sa devina agentul economic realizator al schimburilor respective, iar, pe de alta parte, sa dispuna de o mare libertate de actiune, pentru a actiona pe terte piete interne, indiferent de sediul si originea sa, bineinteles potrivit legislatiei si normelor juridice caracteristice fiecarei tari.
Economia de piata, bazata pe libertatea de actiune a intreprinzatorilor, ofera un camp larg de actiune pentru integrarea functionala a celor doua componente. Alaturi de elementele tratate anterior (productia de masa, standardizarea produselor, dezvoltarea si modernizarea cailor de comunicatie, perfectionarea sistemului bancar), care pot fi considerate a constitui cadrul de baza al conectarii pietelor interne la piata mondiala, in ultimele decenii s-au conturat aspecte noi, specifice activitatii comerciale, care se constituie, la randul lor, ca un liant in cadrul procesului de unificare a pietelor interne.Intre acestea, o importanta deosebita prezinta:
» dezvoltarea puternica a societatilor producatoare multinationale, care, prin usurinta si rapiditatea cu care actioneaza in directia promorii tehnologiilor moderne, permit delocalizarea si relocalizarea punctelor de productie, in functie de cerintele si capacitatea punctelor de desfacere. O asemenea mobilitate, dublata de o legislatie comerciala corespunzatoare, asigura ca diferitele contingente de consumatori si utilizatori finali, din cadrul unei anumite piete nationale, sa poata deveni beneficiarii produselor realizate de o asemenea societate multinationala, care isi are sediul intr-o alta tara, dar are filiale in zona sau tara solicitatoare. O asemenea problema devine fundamentala pentru intelegerea fluxului activitatii comerciale si a naturii actului de nzare cumparare realizat pe diferite piete, deoarece, in numeroase tari, importul a devenit mai putin important decat prezenta pe piata a productiei realizate de filialele intreprinderilor straine. De exemplu, in S.U.A., penetratia directa, prin importuri a produselor chimice nu reprezinta decat 6% din volumul pietei, in timp ce nzarile de produse chimice, fabricate in S.U.A. sub control strain si realizate pe piata americana, sunt de 24%, ceea ce da o penetratie globala de 30%. Tot cu titlu de exemplu, subliniem ca pe ansamblul economiei americane penetratia globala era in 1982 de 17%, pondere ce era dublata fata de penetratia directa: acelasi fenomen se obser in Canada, unde penetratia manufacturiera sub control strain atingea 50% din productia nationala, in Anglia 22%, in Franta 21%, in Italia 16%. De fapt, aceasta situatie a condus si la modificari in limbajul economic, trecandu-se, de exemplu, in ultimele doua decenii, de la notiunea de Produs National Brut (P.N.B.), ca suma a activitatilor nationale, la Produs Intern Brut (P.I.B.), ca suma a activitatilor efectuate pe teritoriul national,


oricare ar fi nationalitatea celui care le efectueaza .
» infiintarea si dezvoltarea unor firme comerciale de desfacere, care se adreseaza, fie direct consumatorilor sau utilizatorilor finali, fie micilor detailisti din diferite tari. Asemenea firme realizeaza, concomitent, comert cu ridicata si cu amanuntul in mai multe tari, cu o gama diferita de marfuri, pornind de la grupe restranse si ajungand la o universalitate de produse. Un exemplu, in acest sens, il poate constitui firma olandeza de comert "Marko", care are organizate 42 de mari unitati comerciale de tipul "cash and carry", amplasate in sapte tari de pe patru continente;
» crearea unor societati mixte, la care partea autohtona, din cadrul unei anumite piete interne, participa cu o parte de capital, materializat in baza tehnico - materiala (spatii comerciale, utilaje comerciale, utilaje de transport etc), asigurarea personalului, cu o parte din fondul de marfa, partea straina urmand sa asigure tehnologia comerciala de completare si fondul de marfa din afara (atat din cadrul pietei tarii de resedinta a partenerului, cat si de pe alte piete), la nivelul exigentelor populatiei din zona in care actioneaza o astfel de firma comerciala .
» schimburile directe de marfuri intre marile magazine din diferite tari, asigurate prin intermediul unor contingentari de marfuri si realizate in contrapartizi. Asemenea schimburi directe, care nu afecteaza si nu sunt afectate de volumul lutei disponibile a fiecarei tari si nici de gradul de convertibilitate a acesteia, au un rol important in asigurarea fondului de marfa - sub aspectul sau structural - din anumite zone, prin cunoasterea reciproca a partenerilor comerciali si a cerintelor consumatorilor sau utilizatorilor finali din zonele respective. Se poate spune ca acest tip de schimburi actioneaza ca element specific de conectare a diferitelor piete interne in cadrul pietei mondiale, deoarece marfurile in drumul catre consumatori fac abstractie de frontiere, de gradul de convertibilitate a monedei nationale, de disponibilitatile de luta, fiind lorificate in mod superior de ambii parteneri participanti la tranzactie, in functie de cerintele consumatorilor;
» nzarile de marfuri, realizate prin reteaua comerciala a fiecarei tari, cat


re straini sau oricare alte categorii de cetateni proveniti din alte tari si care isi satisfac diverse nevoi de consum prin intermediul pietei din tara in care sunt deplasati. Unii economisti mai denumesc acest fenomen "exportul intern de marfuri". in cadrul unor asemenea acte de nzare-cumparare, fenomenele de piata, desi de mica importanta sub aspect volumetric, devin extrem de complexe. Oferta poate fi de provenienta autohtona sau din importuri, purtatorul cererii poate fi un agent economic strain (turist, delegat de afaceri etc), iar mijloacele de plata, ce stau la baza actului de nzare- cumparare, pot fi orice moneda convertibila, indiferent de denumirea sau de provenienta ei (dolar, marca, lira, franc, dinar etc). De subliniat faptul ca, in cadrul deschiderilor pe care le presupune o economie de piata, eliberata de orice incorsetari, asemenea schimburi, efectuate in cadrul pietelor interne ale diferitelor state in cadrul pietei mondiale, vor cunoaste cresteri substantiale, populatia fiind tentata sa calatoreasca, sa se bucure de binefacerile civilizatiei, indiferent cui apartin realizarile materializate in oferta intalnita si la care se apeleaza in tarile vizitate.
» interferentele dintre pietele interne si piata mondiala, generate de sistemele moderne de realizare si penetrare a ofertei si de migrare a cererii, sunt insotite, in actuala perioada, si de promorea unor noi modalitati de dialogare cu publicul si, in general, de o perfectionare continua a sistemului de relatii comert-consumator. Mass-media, atat cele de informare generala, cat si cele de specialitate (in mod deosebit ziare, cataloage comerciale, prospecte, emisiuni de televiziune etc), tind sa sparga frontierele, punand la indemana consumatorilor si utilizatorilor finali o gama larga de informatii referitoare la modalitatile de satisfacere a diferitelor nevoi, prin posibilitatile de obtinere a produselor. Ca exemplu, in acest sens, sunt revistele de specialitate "Prima", "Femme actuelle" , care apar in Franta, dar sunt editate de un grup de presa din Germania, prezentand si facand publicitate pentru produse si magazine apartinand retelei comerciale organizate de firme din Germania in diferite tari europene . La aceasta se adauga penetrarea rapida si in sectorul comercial a unor tehnologii moderne (informatizarea, telenzarea, sistemul de comunicatii rapide, largirea ariei geografice si intensificarea vizitelor voiajorilor comerciali etc), care faciliteaza organizarea unor fluxuri comerciale rapide, indiferent unde sunt situati partenerii implicati in actul de nzare-cumparare.
a Fenomenul de mondializare a pietelor, care in fond presupune o unificare a pietelor interne, trebuie sa fie avut in vedere, deocamdata, doar ca o tendinta, este aderat, bine conturata. Aceasta, deoarece unificarea unei piete are in vedere punerea de acord si folosirea in comun a unui ansamblu de traditii, de reguli, de atitudini, precum si de realizare a unei legislatii comune si a unei monede cu acelasi curs peste tot. Este aderat, asistam astazi, in lume, la crearea unor zone in cadrul carora au reusit inceputuri bune de unire a pietelor nationale. Un exemplu elocvent il ofera constituirea pietei unice a Uniunii Europene, unde, alaturi de preocuparile privind asigurarea legislatiei si a monedei necesare, au aparut si conceptii noi privind realizarea unor produse cu vocatie europeana, adoptandu-se deviza: un singur produs, in acelasi ambalaj, un singur pret, o eurocomunicatie si un consumator comun . Aceasta tentanta formula este pe cale de a intruni consensul multor specialisti in probleme de piata, care apreciaza ca pe viitor orice produs nou trebui astfel ificat pentru a deveni european . In aceasta privinta, mai sunt foarte multe probleme de rezolt, cert este insa faptul ca noua viziune cu privire la unirea si mondializarea pietelor interne deveni curand elementul de baza in fundamentarea optiunilor cu privire la orientarea intregii activitati comerciale ce se desfasura in cadrul piatei.
a in acelasi context al conectarii pietelor interne la circuitul mondial de lori, o problema aparte o constituie crearea contextului international de integrare a economiilor in tranzitie din tarile Europei Centrale si de Est. Problema este deosebit de complexa, intrucat nici una dintre economiile din zonele amintite nu poate realiza transformarile propuse fara o larga cooperare internationala.
» Cooperarea internationala privind schimbul de marfuri si servicii presupune insa si necesitatea unor importuri de capital strain, domeniu care cere pentru o fluidizare a tranzactiilor , asa cum s-a aratat in modulul precedent, crearea unor mecanisme si institutii financiare adecte. Asemenea mecanisme bazate pe realizarea unor institutii sub forma Uniunii de Plati ar trebui avute in vedere ca o modalitate de a asigura ajutoare financiare tarilor aflate in reconstructie, care doresc sa-si extinda cererea interna peste posibilitatile oferite de resursele autohtone fara a le lasa la discretia preferintelor pentru lichiditati a bancherilor din tarile cu excedent de devize sau fara a fi nevoite sa introduca politici restrictive pentru asigurarea convertibilitatii lutare. In ideea facilitarii integrarii respective, rolul Uniunii de Plati ar fi de a actiona la fel ca orice alt intermediar financiar si de a pune de acord cererile de lichiditati ale creditorilor priti din tarile ce au excedente de devize, cu cerintele de finantare ale debitorilor din tarile cu deficit de devize. Crearea unui asemenea intermediar international - Uniunea de Plati - are menirea si de a reduce riscul delorizarii pentru creditor, uniunea de plati avuta in vedere putand prelua riscul lutar al unei convertibilitati imediate.
» Alaturi de crearea Uniunii Internationale de Plati, in scopul asigurarii extinderii pietelor unice internationale - de tipul pietei unice a Uniunii Europene prin conectarea si integrarea pietelor din economiile in tranzitie, un rol important ar reveni si sarcinilor pe care ar vrea sa si le asume tarile cu excedent de devize. Dintre respectivele sarcini, trei par a prezenta o importanta deosebita: eliminarea barierelor comerciale care impiedica importurile din tarile cu economie in tranzitie, fenomen care ar permite tarilor respective cresterea importurilor prin incasari din exporturi; instituirea unui Program de Reconstructie a Europei Centrale si de Est, care, pornind de la experientele postbelice din tarile Europei de Vest, ar trebui, pentru o perioada de cinci ani, sa aloce fonduri cu care sa se asigure garantarea cursului de schimb pentru exporturile de capital catre tarile in tranzitie sau pentru sprijinirea uniunilor de plati central si est-europene, contraloarea in luta indigena urmand sa fie rsata in fiecare tara receptoare intr-un Fond de Reconstructie Socio-Economica; conditionarea accesului la respectivele fonduri, prin silirea unui program de reconstructie socio-economica, si colaborarea cu tarile donatoare, precum si prin cooperarea efecti atat la infiintarea, cat si la functionarea Uniunii de Plati .





Politica de confidentialitate
Copyright © 2010- 2020 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact