StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Arta de a lua DECIZIA CORECTA
ECONOMIE

Economia este o stiinta sociala ce studiaza productia si desfacerea, comertul si consumul de bunuri si servicii. Potrivit definitiei date de Lionel Robbins in 1932, economia este stiinta ce studiaza modul alocarii mijloacelor rare in scopuri alternative. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea umana, economia este o stiinta sociala.

StiuCum Home » ECONOMIE » economie generala
Trimite articolul prin email Idei de afaceri si evaluarea lor : Economie generala Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Idei de afaceri si evaluarea lor



IDEI DE AFACERI SI EVALUAREA LOR


Ideea de a deveni intreprinzator, de a porni o afacere, se naste din varii nevoi: somajul sau venitul insuficient; dorinta de a deveni independent financiar sau de a fi propriul sef; sesizarea unei oportunitati; cautarea satisfactiei profesionale sau nevoia de schimbare - si au fost enumerate numai cele mai frecvente (Ardusatan G., 2004).




Un studiu recent ( Maria Puente : Everyone wants a shot at being millionaire ASA TODAY, August 16,2000 ) arata ca probabilitatea de a deveni milionar ( in dolari americani si in SUA) pe calea unei afaceri, este de 1 la 1000. Ca aceasta probabilitate este relativ mare este demonstrata de faptul ca alte cai de a deveni bogat au probabilitati de succes mult mai mici: in cazul investitiilor in actiuni probabilitatea este de 1 la 2 milioane, iar milionarii 535f58f aparuti prin mostenirea banilor sau prin castigul la loterie sunt mult mai rari ( 1 la 12 milioane ).

Daca s-a hotarat sa mearga pe calea propriei afaceri, pentru a vedea, mai departe, ce anume afacere va porni, potentialul intreprinzator va trebui sa raspunda la intrebari de tipul :

Ce oportunitati exista in mediu ?

Ce i-ar placea sa faca ?

Ce se pricepe sa faca mai bine ?

Ce experienta are ( ce a mai facut pana acum ) ?

Indiferent pentru motivele pentru care porneste afacerea, in mintea intreprinzatorului se naste un 'scenariu', un plan dupa care afacerea ar trebui sa duca la succes ( profit ). Aceasta este cea care se cheama 'planul afacerii' san 'Bussines Plan' ( engleza).

Ideile de afaceri pe care intreprinzatorul ar putea sa le aiba sunt de naturi foarte diferite :

Idei normale;

Idei inovative;

Idei fezabile;

Idei trasnite;

Idei depasite.

Ideile normale ( activitati de productie, servicii, comert, turism, constructii ) corespund activitatilor curente care satisfac cerintele de baza, elementare ale clientilor : procesarea alimentelor, panificatia, furnizarea utilitatilor, transportul local, turismul clasic (hotelier), constructia de locuinte,etc. Aceste afaceri au in general o piata stabila, rata riscuri mari, apropiata.de locul de productie sau de sediul prestatorului, ofera o atmosfera de siguranta, dar nu ofera rate mari ale profitului. In aceste sectoare exista multe firme concurente, de unde rezulta si caracterul stabil al afacerii.

Pentru aceste afaceri 'retetele' sunt cunoscute, clare, conteaza doar ca profilul intreprinzatorului sa fie potrivit pentru activitatea aleasa, evolutia afacerii fiind usor de anticipat, pentru aceasta literatura de specialitate fiind bine dezvoltata.

Daca se doreste , de exemplu, dezvoltarea unei afaceri in domeniul panificatiei (o brutarie) lucrurile nu sunt prea complicate. Produsele realizate raspund unei cerinte fiziologice, deci exista piata potentiala, fara a se face eforturi deosebite pentru a o crea. Statistica arata cat de mare este consumul pe locuitor in zona in care ne propunem sa facem afacerea ( 0,2 0.5 kg/locuitor ). Daca se inmulteste aceasta valoare cu numarul de locuitori ai zonei tinta ( ex. 20 000 locuitori ) se afla capacitatea de absortie a pietei vizate ( 4 000 - 10 000 kg/zi ). Daca se vizeaza in aceasta piata potentiala numai un anumit segment - 5 % sau mai mult ), rezulta imediat capacitatea de productie care trebuie realizata. Mai departe calculele sunt clasice: spatiu, echipamente, forta de munca, surse de aprovizionare si materii prime, resurse financiare, sistem de desfacere. Afacerea este clara, piata clara, tehnologiile sunt cunoscute, sistemele de desfacere sunt clasice, dezavantajul fiind marja mica de profit din cuza concurentei mari din acest domeniu.

Ideile inovative se refera la aplicarea in practica a noutatilor tehnice sau tehnologice. Total deosebita de cea prezentata anterior, afacerea este mai complicata, fiind vorba de noutati tehnice si tehnologice. Clientii nu cunosc produsele/serviciile, piata trebuie formata, estimarile care se pot face nu au nici un suport in actiuni anterioare anterioare.

Un caz deosebit este utilizarea in industrie la sfirsitul celui de-al doilea razboi mondial a tranziistorului. Inventia a fast patentata in SUA, Japonia a intuit potentialul enorm de dezvoltare al acestui patent si a relish sa-l achizitioneze. In scurt timp au aparut pe piata produse noi, miniaturizate, incepandu-se cu receptoarele radio, dezvoltand apoi o gama imensa de produse electronice. Cu toate ca nu exista un precedent, japonezii au investit intr-un produs cu dezvoltare pe termen lung, realizand atat produse comerciale ( radiouri, casetofoane, magnetofoane,etc ) dar formand in acelasi timp piata necesara pentru cumpararea produselor noi.

Idei fezabile (analiza financiara a acestora arata ca acestea pot genera profit Nu orice idee de afacere poate sa ne aduca satisfactii financiare (profit). Cu alte cuvinte, afacerea tribe sa genereze venituri suficient de mari pentru a acoperi toate cheltuielile legate de generarea acestor venituri si sa creeze un anumit surplus, profitul.

In cazul in care din analiza financiara a afacerii se dovedeste ca aceasta are un rezultat pozitiv, spunem ca afacerea este 'fezabila'.

Ideile traznite sunt idei considerate 'ciudate' la momentul lansarii lor dar in timp ele pot genera profit. In aceasta categorie intra idele aparute 'inainte de vremea lor', neintelese de majoritatea intreprinzatorilor sau clientilor. Este forte greu de abordat o astfel de idee tinand cont ca la momentul aparitiei acesteia nu exista nici macar formulata concret necesitatea clientilor.

Pana ce apare necesitatea ( respectiv piata ) poate sa treaca un timp mai lung sau mai scurt, oricum intreprinzatorul este catalogat drept 'vizionar'.

In urma nu cu multi ani brevetul cu denumire 'Sistem pentru transmiterea caldurii la distanta fara contact fizic' nu a creat prea multa agitatie, a trecut aproape neobservat. Aceasta pana cand o persoana, nemultumita de faptul ca la birou nu putea sa bea cafeaua decat rece, s-a gandit sa aplice sistemul mentionat anterior. Asa s-a nascut 'cutorul cu microunde', inventia care a fost transformata intr-o afacere deosebit de profitabila la momentul in care ideea s-a maturizat.

Ideile depasite sunt bazate pe tehnici uzate moral san pe piete care au disparat. Aceste afaceri se adreseaza nostalgicilor, intreprinzatori indragostiti de vremuri de malt apuse, de piete ( clienti ) care intre timp si-an modificat radical necesitatile. Ceea ce este caracteristic pentru aceste afaceri este faptul ca raspund unor cerinte ale unui segment foarte ingust al pietei, uneori greu de abordat din cauza distantelor, dar care pentru un intreprinzator motivat pot sa of ere sansa unci afaceri de succes.

Introducerea automobilului a dus la declinul transportului cu tractiune animala, deci toate activitatile legate secole de acest mod de transport au intrat in declin sau au disparut. Totusi mai exista indragostiti de sporturile ecvestre sau pur si simplu de plimbarile in natura, exista cluburi pentru acesti oameni, deci o 'piata' a produselor si serviciilor specifice.

Ideea de a deveni intreprizator, de a porni o afacere, se naste din varii nevoi: somajul sau venitul insuficient; dorinta de a deveni independent financiar sau de a fi propriul tau sef.

Printre cauzele cele mai frecvente ale esecului firmelor in primii ani de activitate se citeaza:

Lipsa de experienta; in aceasta categoric intra si redactare neglijenta a statutului firmei: nu s-a dat importanta cuvenita faptului ca deciziile vor fi luate de asociati avand numarul de voturi proportional cu aportul de capital;

Lipsa de cultura a afacerilor;

Lipsa de cunostinte de specialitate sau de management;

Alegerea neinspirata a partenerilor de afaceri;

Lipsa de bani;



Necontrolarea finantelor, mai ales al fluxului de numarar sau al creditelor;

Lipsa planulu; de afaceri sau un plan al afaceri; slab/formal.


Analizarea cazurilor de afaceri care 's-au stins' ( unele chiar inainte de a incepe) in perioada timpurie a antreprenoriatului in Romania ( 1990 1992 ) a evidentiat drept cauze frecvente :

Exista idei bune ( faptele au confirm at acest lucru ), exista entuziasm si dorinta de a face bani, dar lipseste hotararea de a trece de la idee la fapta; eventual, treaba sa o faca 'altcineva';

Exista idei bune, exista entuziasm si dorinta de a face bani, se trece la fapte, dar lipseste priceperea in domeniul de activitate;

Exista idei bune, exista entuziasm si dorinta de a face bani, se trece la fapte cunoscand bine domeniul de activitate, dar lipseste profesionalismul privind managementul sau anumite functii al firmei (finante, marketing).

Pana la urma toate aceste cauze se pot aduna sub un singur titlu : lipsa unei culturi a afacerilor.

Planul afacerii se intocmeste atunci cand intreprinzatorul este hotarat sa porneasca afacerea, convins ca ideea de afacere este buna, si, mai ales, este increzator in succesul afacerii. Convingerea ce ideea este buna, adica are sanse considerabile de reusita, se capata numai in urma unui proces de analiza si de evaluare a ideii de afacere, proces mai mull san mai putin elaborat.

Drumul de la idee la afacere este insa lung: evaluarea ideii de afacere este numai prima etapa. Abia etapa urmatoare este elaborarea planului afaceri.

Ca format, evaluarea ideii afacerii poate fi un studiu separat sau un (sub)capitol din planul afacerii. Oricum insa, o abordare serioasa a afacerii nu poate face abstractie de aceasta etapa, mai ales in cazul unor idei noi sau relativ noi ( inventii, inovatii ).

Notiunea de 'evaluare' este folosita in sensul de 'apreciere a sanselor de reusita', in ipoteza ca proprietarul ideii doreste sa initieze o afacere pe baza respectivei idei. Precizarea este importanta deoarece acelasi cuvant mai poate fi folosit si in alte sensuri ( valoare in bani a ideii, de exemplu ), importanta atat in antreprenoriat cat si in cultura afacerilor.

Sansele de succes ale unei afaceri se pot aprecia, principial, in mai multe feluri: individual sau de un grup de experti, uni- sau multicriterial, cu raspunsuri binare ( de tip da/nu ) san scalate. Merita mentionat ca o calitate buna a procesului de evaluare este functie nu numai de instrumentul (metodologia) care se utilizeaza ci si, mai ales, de talentul si experienta celui care face aprecierea.

In statele unde cultura afacerii este puternic dezvoltata, evaluarea ideilor de afaceri se face dupa metode , metodologii si proceduri specifice precise, bine puse la punct.

O astfel de metodologie, elaborata in cadrul retelei americane de asistenta pentru micile afaceri are la baza un chestionar complex, cu 33 de criterii de evaluare grupate in cinci sectiuni. Functie de specificul afacerilor, numarul de criterii variaza, putind totusi exemplifica o parte din acestea:


a.)    Criterii generale de mediu

Legislativ;

Mediu ecologic;

Impactul social;

Siguranta in exploatare;


b.)    Criterii de risc al afacerii:

  • Functionabilitatea produsului;
  • Fezabilitatea productiei;
  • Investitia;
  • Profitabilitatea;

c.)    Criterii de acceptabilitate pe piata produsului considerat:

  • Compatibilitatea eu produsele existente;
  • Dependenta de alte produse;
  • Acceptabilitatea utilizarii;
  • Promovarea;
  • Distributia;
  • Service-ul;

d.)    Criterii de analiza a cererii:

  • Piata potentiala;
  • Tendinta cererii;
  • Stabilitatea cererii;
  • Ciclul de viata al produsului;

e.)    Criterii relative la concurenta:

  • Concurentii actuali sau potentiali;
  • Pretul;
  • Protejarea drepturilor de proprietate.



Ideea este bine 'cantarita' din punct de vedere al fiecarui criteriu, pe o scara uzuala cu cinci trepte ( l=esec sigur, 5=succes sigur ), valoarea trei corespunzand unor sanse de succes de 50% ( sau de esec 50% - depinde cine apreciaza: optimistul san pesimistul ).

Daca nu exista informatii suficiente pentru aprecierea nivelului corespunzator unui anumit criteriu, atunci acel criteriu constituie un punct de incertitudine pentru viitorul afacerii. Incertitudinea se poate inlatura printr-o cercetare suplimentara.

Metoda de calcul al coeficientului de sucees este, practic, o problema de decizie in conditii de certitudine. Pentru fieeare idee/produs ce se evalueaza se calculeaza un scor final ( coefieientul de sucees S ), ca medie ponderata a scorurilor obtinute ( note de la l la 5 ) la fiecare criteriu I:

Unde: s scorul (nota) obtinuta la criteriul I ;

p= ponderea ( importanta ) eriteriului I ;

m= numarul total de criterii luate in considerare.


Daca se respecta cerinta ca ponderile sa aiba valori pozitive, subunitare, iar suma lor sa fie unitara, atunci coeficientul de succes S va avea o valoare cuprinsa intre 1 si 5 , cu aceasi semnificatie ca si scorurile pe criterii. Corespondenta dintre coeficientul de succes si probabilitatea de succes este aratata in tabelul urmator :


Tabel 4.1.

Coeficient

1.0

2.0

3.0

4.0

5.0

de suces S






Probab

de

0

25

50

75

100

succes (%)






Rezultatele intermediare se se pot determina prin interpolare (liniara). De exemplu, pentru S=4.2 se calculeaza probabilitatea de succes de 80%. Metoda de calcul cantitativ trebuie bine corelata cu aprecieri calitative, pentru fiecare categorie de factori.







Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2021 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact