StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Dovedeste-ti eficienta, sau invata de la altii
ECONOMIE

Economia este o stiinta sociala ce studiaza productia si desfacerea, comertul si consumul de bunuri si servicii. Potrivit definitiei date de Lionel Robbins in 1932, economia este stiinta ce studiaza modul alocarii mijloacelor rare in scopuri alternative. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea umana, economia este o stiinta sociala.

StiuCum Home » ECONOMIE » economie generala
Trimite articolul prin email Procedura bugetara anuala : Economie generala Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Procedura bugetara anuala



Procedura bugetara anuala


Baza legala: Art. 272 din Tratatul CE, Art. 177 din Tratatul Euratom si Acordul interinstitutional din 6 mai 1999 privind disciplina bugetara si imbunatatirea procedurii bugetare.

In adoptarea si executarea bugetului general sunt implicate, in masuri diferite, atat Comisia, cat si Consiliul de Ministrii si Parlamentul European (PE). Parlamentul hotaraste pentru asa numitele „cheltuieli ne-obligatorii”, legate de functionarea institutiilor sau de actiunile structurale, iar Consiliul asupra celor „obligatorii”, care se refera la angajamentele care decurg din Tratat (subventionarea preturilor agricole, ajutor alimentar oferit pentru tarile in curs de dezvoltare)




Procesul de luare a deciziilor in domeniul bugetar, de catre Consiliu si PE, a cunoscut progrese lente intre 1975 si 1987. Oferind PE puterea de a amenda schita de buget propusa de Consiliu a separat efectiv functiile legislative si bugetare ale CEE. Puterea legislativa ramane numai la nivelul Consiliului, in vreme ce puterea bugetara este impartita intre PE si Consiliu, incepand cu 1975.

Neintelegerile dintre cele doua institutii au condus la o serie de incidente la inceputul anilor ’80, care efectiv au paralizat procedura bugetara comunitara. In decembrie 1979, de exemplu, PE a respins schita de buget pentru 1980, cu rezultatul ca procedura bugetara a fost intarziata cu 6 luni. Pe parcursul acestei perioade, finantarea bugetului comunitar a continuat a fi realizata, luna de luna, prin intermediul bugetului anterior – asa-numitul „aranjament provizoriu pe 12 757j98h luni” (provisional-twelfths arrangement), care consta in orientarea, la inceputul fiecarei luni, a unei doisprezecimi din creditele anului trecut, permitand astfel rezolvarea nevoilor imediate. Aceasta facilitate a fost utilizata din nou in 1982 si 1985, cand PE a respins din nou schita de buget, si inca o date in 1988, cand Consiliul a fost incapabil sa stabileasca o schite de buget pentru acel an din cauza lipsei unui acord politic privind resursele co munitare.

Incepand cu 1975 au fost initiate numeroase incercari de imbunatatire a procedurii bugetare, cu grade de succes diferite. Ultima reforma si aparent, cu cel mai mare succes, a fost semnarea Acordului Interinstitutional in 1988.

Puterea bugetara se exercita in sensul determinarii tipurilor de cheltuieli, a stabilirii sumelor anuale alocate pentru fiecare domeniu si a veniturilor necesare pentru acoperirea acestora si, in final exercitarea controlului privind implementarea bugetului. Procedura bugetara se refera la doua etape: pregatirea si adoptarea bugetului.

Procedura bugetara e precedata de stabilirea unui plafon pentru cresterea cheltuielilor neobligatorii, calculate de Comisie pe baza parametrilor macro-economici (evaluarea PNBului UE in ansamblu, a bugetelor nationale ale statelor membre si a nivelului de trai). Acest plafon nu poate fi modificat in absenta unui acord intre Parlament si Consiliu.

Procedura bugetara anuala este formata din mai multe etape care pot fi sintetizate astfel:

la 1 iulie Comisia elaboreaza schita proiectului de buget care tine cont de previziunile privind cheltuielile trasate de Parlament si Consiliu in cadrul unui trialog referitor la prioritatile bugetare si o procedura de conciliere ad hoc privind cheltuielile obligatorii. Proiectul de buget este inaintat Consiliului cel mai tarziu la 1 septembrie. Comisia poate modifica ulterior propunerea de buget printr-o scrisoare de modificare care tine cont de ultimele evolutii.

la 5 octombrie Dupa prima lectura si dupa o procedura de consiliere cu delegatia Parlamentului, Consiliul de Ministri se pronunta asupra schitei proiectului pentru a redacta proiectul de buget adopta proiectul de buget cu majoritate calificata si il inainteaza Parlametului pana la 5 octombrie.

in 45 de zile: Parlamentul examineaza proiectul de buget. Pot sa apara trei situatii:

Parlamentul nu reactioneaza: bugetul este considerat aprobat;

Parlamentul aproba bugetul: procedura este terminata.

Parlamentul decide sa aduca modificari: referitoare la cheltuielile obligatorii, care trebuie adoptate cu majoritatea voturilor exprimate, sau poate propune amendamente referitoare la cheltuielile neobligatorii care trebuie adoptate daca majoritatea membrilor Parlamentului

European voteaza pentru. Proiectul de buget este retrimis in forma modificata Consiliului.



4. in 15 zile: la o a doua lectura, Consiliul examineaza propunerile Parlamentului.
Pentru cheltuielile neobligatorii, Consiliul dispune de dreptul de amendare. In acest caz, textul se intoarce in Parlament.

Pentru cheltuielile obligatorii, doua situatii pot fi avute in vedere:

a)      propunerile de modificare venite din partea Parlamentului cresc bugetul global. Aceste modificari nu se vor putea integra in buget decat dupa un vot in Consiliu cu majoritate calificata. Fara aceasta majoritate, propunerile sunt definitiv respinse.

b)      propunerile de modificare venite din partea Parlamentului nu cresc bugetul global. In acest caz, numai un vot al Consiliului, cu majoritate calificata, se poate opune acestor propuneri. Tacerea echivaleaza cu aprobarea.

5. in 15 zile: Parlamentul are la dispozitie 15 zile pentru a doua lectura. Daca nu isi exprima public pozitia, se considera ca bugetul a fost adoptat impreuna cu amendamentele Consiliului. Daca majoritatea membrilor sai, reprezentand 3/5 din voturile exprimate, modifica sau respinge modificarile aduse de Consiliu la amendamentele initiale ale Parlamentului, se pune capat procedurii si Presedintele Parlamentului declara bugetul adoptat. O alta posibilitate este ca Parlamentul sa respinga bugetul in intregime cu o majoritate a voturilor reprezentand in acelasi timp 2/3 din voturile exprimate. In acest caz, procedura bugetara este reluata pe baza unei noi propuneri de buget. Pana la adoptarea acestuia Comisia dispune de fonduri alocate egale cu 1/12 din bugetul anului precedent (sistemul provizoriu al doisprezecimilor.)

In afara Tratatelor, si alte elemente vin sa completeze procedura bugetara. Este, in principal, cazul acordurilor interinstitutionale, precum cel din 6 mai 1999 privind disciplina bugetara si ameliorarea procedurilor. Unul din pasii inainte facuti prin acest Acord il reprezinta generalizarea concertarii bugetare intre Parlament, Consiliu si Comisie. Aceasta concertare vizeaza sa identifice si sa remedieze pe cat posibil, punctele litigioase ale procedurii bugetare, in cadrul unor negocieri organizate in marginea lecturilor succesive realizate de Consiliu si Parlament. In plus, Regulamentul financiar organizeaza si el procedura de elaborare, decizie si executie a bugetului UE.

Executia bugetului Uniunii Europene se afla, in conformitate cu prevederile Tratatelor de constituire ale CEE si UE, in responsabilitatea Comisiei Europene. In practica, execuTia se realizeaza de catre ofiterii de autorizare(autorizeaza efectuarea cheltuielii) si ofiterii de contabilitate(efectueaza platile). De asemenea, Comisia se bazeaza pe statele membre in executia bugetului comunitar.

Astfel, resursele proprii ale bugetului comunitar sunt colectate de statele membre in numele comunitatii, iar statele membre pot retine 10% din suma resurselor proprii traditionale pentru a-si acoperi costurile de colectare. Odata ce bugetul a fost definitiv adoptat, fiecare stat membru este obligat sa realizeze catre Comisie anumite plati.

Astfel, resursele proprii traditionale sunt creditate intr-un cont special deschis in fiecare trezorerie nationala. Resursele bazate pe TVA si PIB sunt remise Comisiei in prima zi lucratoare a fiecarei luni, in proportie de 1/12 din suma estimata cuprinsa in bugetul Comunitatii.

Totodata, cheltuielile referitoare la agricultura in statele membre sunt supervizate de organisme nationale autorizate special, ce actioneaza in concordanta cu prevederile normative comunitare. In privinta Fondurilor Structurale, sumele acordate si conditiile de implementare sunt stabilite la nivelul institutiilor comunitare, dar deciziile asupra proiectelor ce vor fi finantate revin administratiei statelor membre (la nivel national sau local) care isi asuma responsabilitatea managementului programelor de finantare. Datorita acestui fapt, statele membre trebuie sa adopte masuri efective in vederea protejarii intereselor financiare ale Comunitatilor si combaterii fraudei si sa asigure cooperarea intre autoritatile nationale competente si Comisie pe aceste aspecte.

Avand in vedere aceste aspecte, fiecare stat membru trebuie sa realizeze anual o dare de seama cu privire la resursele proprii, asa cum reies acestea din situatia contabila pe care trebuie sa o transmita Comisiei pana cel tarziu la data de 1 aprilie a anului ce urmeaza anului financiar in cauza.

Controlul executiei bugetare este intern sau extern. Astfel, fiecare institutie exercita, prin intermediul controlorilor si auditorilor financiari, un control asupra modului in care se desfasoara operatiunile bugetare. De asemenea, Comisia are dreptul ca, prin intermediul functionarilor insarcinati cu prevenirea si combaterea fraudelor, sa efectueze verificari locale.

Uniunea Europeana a infiintat si un organism cu rolul de a preveniri si combate frauda care apare in legatura cu fondurile proprii: Oficiul European de Lupta Anti-Frauda (OLAF).



Obiectivele OLAF sunt: protejarea intereselor Uniunii Europene, lupta impotriva fraudei, coruptiei sau oricarei alte activitati ilegale, inclusiv impotriva celor aparute in cadrul institutiilor europene. Comisia va realiza anual, in colaborare cu statele membre, un raport privind eforturile realizate in domeniul combaterii fraudei si protejarii intereselor financiare ale UE, pe care il inainteaza Parlamentului European.

In decursul anului bugetar, Comisia Europeana trimite rapoarte lunare Parlamentului si Curtii Europene de Conturi asupra executiei veniturilor si cheltuielilor bugetului Uniunii Europene.

De asemenea, Comisia Europeana va intocmi si prezenta Consiliului Uniunii Europene, dupa finalizarea anului bugetar, doua documente obligatorii de inchidere a executiei bugetare:

- conturile exercitiului bugetar incheiat privind operatiunile de buget in conformitate cu clasificatia acestora: veniturile in functie de sursa de provenienta si pentru fiecare din statele membre, iar cheltuielile pe destinatii, divizate pe fiecare stat membru si pentru fiecare institutie comunitara;

- bilantul financiar, document care reflecta date si informatii cu privire la activul si pasivul Uniunii.

Consiliul va analiza documentele prezentate si va face recomandari Parlamentului cu privire la descarcarea de gestiune a Comisiei.

Curtea de Conturi examineaza conturile de venituri si cheltuieli ale Uniunii Europene,

precum si ale institutiilor infiintate de Uniune, iar in urma examinarii Curtea inainteaza Parlamentului European si Consiliului o declaratie de asigurare asupra legalitatii si regularitatii tranzactiilor.

Curtea de Conturi va examina daca toate veniturile si toate cheltuielile au fost efectuate in mod legal si cu respectarea dispozitiilor Tratatelor, a bugetului aprobat pe anul respectiv si a celorlalte acte adoptate in conformitate cu Tratatele fondatoare.

Comisia, celelalte institutii si organisme care administreaza venituri sau cheltuieli in numele Comunitatii, precum si beneficiarii finali ai platilor din bugetul comunitar vor permite Curtii sa examineze orice documente privind atribuirea si realizarea contractelor, toate conturile si platile in numerar, toate inregistrarile contabile si documentele justificative, toate documentele in legatura cu veniturile si cheltuielile, inventarele, organigramele departamentelor, precum si orice date sau informatii realizate sau stocate pe suport magnetic pe care Curtea le considera necesare pentru efectuarea auditului extern.

Curtea va redacta un raport anual pe care il va transmite Comisiei si institutiilor vizate de audit, cel mai tarziu la 15 iunie ale fiecarui an calendaristic. Prin intermediul acestui raport, Curtea de Conturi va face o evaluare generala a gestiunii financiare a institutiilor, rezervand cate o sectiune pentru fiecare institutie in parte. Observatiile cuprinse in raport vor ramane confidentiale, iar fiecare institutie va formula raspunsuri la fiecare observatie pana cel mai tarziu la 30 septembrie ale fiecarui an. Raportul anual insotit de raspunsuri va fi trimis, cel mai tarziu la 31 octombrie al respectivului an, tuturor institutiilor responsabile cu descarcarea bugetara si va fi publicat in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene.

Dupa ce Curtea a transmis raportul sau anual, Comisia va informa statele membre in legatura cu detaliile din raport care se refera la managementul fondurilor pentru care acestea sunt responsabile. In termen de 60 de zile de la primirea acestor informatii statele membre vor inainta raspunsurile lor Comisiei, care va transmite inainte de data de 15 februarie a anului urmator un rezumat al acestor informatii Curtii de Conturi, Consiliului si Parlamentului European.

Parlamentul, in baza recomandarilor, a documentelor intocmite de Comisie, a raportului anual al Curtii de Conturi, a diferitelor altor rapoarte intocmite de Curtea de Conturi va acorda descarcarea de gestiune Comisiei Europene. Ca urmare, controlul Parlamentului European in domeniul bugetar vizeaza toate etapele procesului bugetar. Astfel, in faza elaborarii bugetului,

Parlamentul participa la stabilirea formei finale a acestuia, in decursul executiei, Comisia de control bugetar exercita un control permanent, iar la inchiderea exercitiului, Parlamentul decide, avand in vedere si recomandarea Consiliului Uniunii Europene, descarcarea de gestiune a Comisiei Europene. In acest sens, Comisia Europeana trebuie sa prezinte Parlamentului orice informatie necesara.

De asemenea, la descarcarea de gestiune Parlamentul poate formula anumite observatii, iar Consiliul – comentarii, iar ulterior cele doua institutii pot solicita Comisiei intocmirea unui raport privind masurile luate pentru eliminarea aspectelor negative sesizate.











Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2021 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact