StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Noi putem sa te ducem spre NIVELUL URMATOR
ECONOMIE

Economia este o stiinta sociala ce studiaza productia si desfacerea, comertul si consumul de bunuri si servicii. Potrivit definitiei date de Lionel Robbins in 1932, economia este stiinta ce studiaza modul alocarii mijloacelor rare in scopuri alternative. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea umana, economia este o stiinta sociala.

StiuCum Home » ECONOMIE » economie generala
Trimite articolul prin email Tabloul de finantare : Economie generala Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Tabloul de finantare



TABLOUL DE FINANTARE


Pentru a surprinde fluxurile nete de trezorerie, practica financiara a elaborat tabloul de finantare, pe baza bilantului si a contului de rezultate. Bilantul descrie situatia intreprinderii, la un moment dat, ca rezultat al fluxurilor fizice si financiare, iar contul de rezultate inregistreaza cheltuielile si veniturile ocazionate de aceste fluxuri. Separand cheltuielile platibile in cursul exercitiului financiar, de cele a caror plata este scadenta in exercitiile urmatoare si veniturile incasabile in cursul exercitiului, de cele incasabile in viitor, se poate determina situatia trezoreriei, respectiv fluxul monetar net al exercitiului (cash-flow).





1 Continutul tabloului de finantare


Scopul elaborarii acestui al treilea document informational important este de a explica formarea fondului de rulment si relatia acestuia cu soldul de trezorerie, prin intermediul fluxurilor monetare (de incasari si plati) ale exercitiului incheiat. Se stabileste, in principal, pe baza a doua bilanturi succesive si explica legatura intre partea de sus si partea de jos a bilantului, prin intermediul variatiei fondului de rulment. Prima parte a tabloului de finantare, analizeaza modul cum s-a realizat, in dinamica, echilibrul structural intre elementele stabile ale bilantului (utilizari si resurse stabile), iar a doua parte analizeaza modul cum s-a utilizat fondul de rulment in asigurarea echilibrului functional intre elementele ciclice ale bilantului (utilizari si resurse ciclice) si al echilibrului monetar dintre incasari si plati. Ecuatia fundamentala, pe care o explica tabloul de finantare, este urmatoarea:

DFR = D NFR + D TN,


respectiv, variatia fondului de rulment, rezultata in partea de sus a bilantului, este reconstituibila, prin cumularea variatiei nevoii de fond de rulment cu variatia trezoreriei nete (cash-flow-ul). Modificarea nevoii de fond de rulment determina ameliorarea sau degradarea fondului de rulment.

Pentru elaborarea tabloului de finantare se parcurg doua faze:

1) determinarea variatiei fondului de rulment, ca urmare a modificarii structurii capitalurilor (in partea superioara a bilantului);

2) determinarea variatiei trezoreriei nete, ca urmare a modificarii nevoii de fond de rulment (partea de jos a bilantului), articulata cu variatia fondului de rulment.

Prin intermediul tabloului de finantare se evidentiaza fluxurile de resurse financiare mobilizate de intreprindere .

- din autofinantare (interne);

- din aport de capital si din imprumuturi (externe) si utilizarea acestor resurse financiare pentru:

- investitii

- plata dividendelor

- rambursarea imprumuturilor

Analiza acestor fluxuri financiare porneste de la constatarea, in bilanturile succesive, a unui flux de resurse. Atunci creste un post de pasiv (spre exemplu, ca urmare a unui aport nou de capital) sau scade un post de activ (exemplu, amortizarea activelor fixe).

In cazul unui flux de alocare a capitalurilor banesti, atunci creste un post de activ (exemplu, cumpararea de materii prime si/sau active fixe) sau scade un post de pasiv (de exemplu, achitarea unei datorii).

Se retine, astfel, ca trezoreria se modifica nu numai ca efect al cheltuielilor si veniturilor exercitiului, ci si ca urmare a variatiei stocurilor de active si a soldurilor de datorii, la sfarsitul perioadei fata de inceputul perioadei de gestiune. In cursul exercitiului, devin platibile cheltuieli efectuate in exercitiul anterior. Tot astfel devin incasabile, in cursul exercitiului, venituri inregistrate in exercitiul anterior. De asemenea, venituri si cheltuieli ale exercitiului devin realizabile in exercitiul urmator.

In plus, trezoreria intreprinderii, fiind unica, variaza si in raport de cheltuielile platibile pentru investitii si ca urmare a fluxurilor de capital si de dobanzi, rezultate din operatiile financiare si exceptionale ale intreprinderii, in cursul exercitiului.

In sinteza, tabloul de finantare reflecta fluxurile de resurse financiare stabile (permanente) si cele pe termen scurt (ciclice, temporare), fiind astfel un instrument principal al gestiunii financiare pentru analiza si previziunea variatiei fondului de rulment si a variatiei trezoreriei nete .


2 Articularea tabloului de finantare


Excedentul brut al exploatarii, evidentiat in contul de rezultate, reprezinta sursa potentiala pentru capacitatea de autofinantare a intreprinderii:

vanzari

- consumuri de materiale si servicii cumparate din afara

Fluxuri financiare in intreprindere


- cheltuieli de personal

= excedentul brut al exploatarii

- dobanzi

- impozit pe profit

= capacitatea de autofinantare


Capacitatea de autofinantare apare, la randul sau, ca o sursa stabila care permite finantarea investitiilor, rambursarea imprumuturilor financiare contractate in anii anteriori si plata dividendelor catre proprietarii intreprinderii. Plata dividendelor reprezinta, deci, o alocare definitiva de fonduri in partea superioara a bilantului, iar cele neplatibile se regasesc in fondul de rulment, pentru finantarea ciclului de exploatare.

Daca autofinantarea nu este suficienta pentru nevoile de finantare stabile mentionate mai sus, atunci intreprinderea va solicita noi surse externe stabile: aport nou de capital, imprumuturi financiare noi, cesiuni de active fixe.

Intreaga politica financiara, privind partea superioara a bilantului, se va reflecta in variatia fondului de rulment, respectiv, in conditiile de finantare a activitatii de exploatare si, mai departe, se va reflecta in variatia trezoreriei nete. In fond, variatia fondului de rulment nu reprezinta decat o influenta potentiala asupra trezoreriei nete. Aceasta din urma este dependenta, in egala masura, de variatia stocurilor si creantelor pe termen scurt ale intreprinderii si de variatia creditelor de trezorerie.

Cresterea fondului de rulment este dovada imbunatatirii structurii financiare a intreprinderii, respectiv cresterea resurselor stabile, in raport cu nevoile permanente.

Aceasi crestere demonstreaza capacitatea intreprinderii de a degaja lichiditati atat in partea superioara, cat si in cea inferioara a bilantului si de a-si imbunatati sensibil situatia trezoreriei.

Dimpotriva, scaderea fondului de rulment este dovada unui dezechilibru financiar:

nevoi permanente sunt acoperite cu resurse pe termen scurt. Aceasta situatie, corelata cu cresterea nevoii de fond de rulment, conduce la un dezechilibru cronic al trezoreriei, la cresterea riscului de faliment al intreprinderii.

In concluzie, pentru a judeca situatia financiara a intreprinderii, se analizeaza bilanturile succesive care permit aprecierea starii si evolutiei echilibrului financiar si a indatorarii acesteia. Pentru a cerceta cauzele acestei situatii financiare, pentru a intelege evolutia sa si pentru a face previziuni, se studiaza:

- fluxurile de venituri si cheltuieli din contul de rezultate (studiul rentabilitatii economice);

- fluxurile de investitii, in active fixe si circulante, si de finantare a acestora din tabloul de finantare;

Articularea tabloului de finantare cu bilantul si contul de rezultate

Decalajele intre nasterea fluxurilor financiare si realizarea lor efectiva in cadrul trezoreriei, evidentiate, de asemenea, in tabloul de finantare .

Situatia financiara din bilantul de la incheierea exercitiului, este, deci, consecinta situatiei financiare de la inceputul exercitiului si a fluxurilor financiare, realizate de intreprindere in cadrul exercitiului si evidentiate in contul de rezultate si in tabloul de finantare.

3 Exemplu de constructie a tabloului de finantare


Se iau in calcul datele din bilantul de la inceputul si de la sfarsitul anului si datele din contul de rezultate al exercitiului incheiat:

In cursul exercitiului, intreprinderea a achizitionat un nou utilaj, in valoare de 140 mil. lei, a rambursat datorii financiare de 20 mil. lei si a contractat un nou imprumut de 100 mil lei. Din dividendele, datorate din anul precedent, a platit actionarilor 4 mil. lei.
























BILANTUL INTREPRINDERII

pentru constructia TABLOULUI DE FINANTARE


- in mil. lei-

Posturi

din bilant

La inceputul

anului

La sfarsitul

anului

Diferente

Observatii

ACTIV

Imobilizari brute

Amortizari cumulate











Investitie

Amortiz. an.

Imobilizari nete





Stocuri





Creante





Trezorerie




Variatia trez.

TOTAL





PASIV

Capital social

Rezerve

Profit nerepartizat















Dividende neplatite (10-4)

Capital propriu





Datorii financiare






Rambursari=20

Impr. Nou=100

Capital permanent





Furnizori de bunuri si servicii

Decontari cu salariatii si cu bugetul statului











TOTAL







CONTUL DE REZULTATE AL INTREPRINDERII

pentru constructia TABLOULUI DE FINANTARE


- in mil. lei-

CHELTUIELI


VENITURI


Consumuri de bunuri si servicii cumparate din afara

Cheltuieli de personal

Dotatii asupra amortizarilor





Vanzari


Cheltuieli financiare

(dobanzi platite)





Impozit pe profit

Profit nerepartizat





TOTAL


TOTAL



In partea inferioara a bilantului, stocurile de materii prime, produse in curs si produse finite, au crescut cu 25 mil. lei, soldul creantelor, cu 25 mil. lei, iar soldul furnizorilor si cel al decontarilor cu salariatii si cu bugetul statului a crescut cu 10, respectiv cu 3 mil. lei.

Pe baza acestor date de bilant, se pot calcula (dar nu se pot explica) variatia fondului de rulment si variatia trezoreriei nete:


FR0 = 230 - 200 = 30

FR1 = 327 - 290 = 37

D FR = 37 - 30 = (+)7





TABLOUL DE FINANTARE

ALOCARI


RESURSE


Achizitii de active fixe


Capacitatea de autofinantare


Dividende datorate in exercitiul anterior si platite




Imprumuturi noi



Rambursari de datorii financiare




Subtotal I


Subtotal I


Cresterea fondului de rulment




Cresteri de stocuri


Cresterea datoriilor din exploatare


Cresteri de creante




Subtotal II


Subtotal II




Cresterea nevoii de fond de rulment


TOTAL


TOTAL




Scaderea trezoreriei nete





NFR0 = 190 -195 = -5

NFR1 = 240 - 208 = 32

D NFR = 32 - (-)5 = 37


TN0 = 30 - (-)5 = 35

TN1 = 37 - 32 = 5

DTN = 5 - 35 = (-)30


Activitatea economica, in cadrul exercitiului, a dat nastere unei capacitati de autofinantare (17 mil. lei), ca prima sursa de finantare a investitiilor:

Valoarea adaugata = 1000 - 400 = 600

Excedent brut de exploatare = 600 - 500 = 100

Capacitatea de autofinantare = 100 - 8 - 21 = 71


Pe baza acestor rezultate, se poate construi urmatorul tablou de finantare, care explica, in termeni de fluxuri financiare, variatia fondului de rulment si variatia trezoreriei nete.

In consecinta, nevoile permanente de alocare a capitalurilor banesti ale intreprinderii (achizitii utilaje, plata dividentelor, rambursarea imprumuturilor) s-au acoperit din autofinantare, dar si din contractarea de noi imprumuturi.

Echilibrul financiar, in partea superioara a bilantului, s-a asigurat in conditiile cresterii fondului de rulment. S-a degajat, deci, o influenta potentiala favorabila asupra trezoreriei nete care a fost, insa, complet absorbita si chiar depasita de cresterea nevoii de fond de rulment.

Dezechilibrul financiar, in partea inferioara a bilantului, dintre cresterea mai mare a stocurilor si creantelor si cresterea surselor pe termen scurt, a determinat scaderea trezoreriei nete, un cash flow negativ = (-)30 mil. lei.


4 Excedentul de trezorerie al exploatarii


Analiza financiara devine si mai pertinenta, daca se separa fluxurile financiare pe tipuri de activitati: (de exploatare, de investitii) si pe modalitati de finantare (autofinantare si indatorare).

Indicatorul central al analizei financiare devine, astfel excedentul de trezorerie al exploatarii (ETE). Acesta reprezinta surplusul efectiv de trezorerie, degajat de activitatea de exploatare si masoara capacitatea intreprinderii de a face fata nevoilor de autofinantare a investitiilor, privind cresterea intreprinderii si a nevoilor de rambursare a datoriilor financiare, inclusiv a platilor pentru impozite si pentru dividende.

Din aceasta perspectiva, analiza financiara porneste de la rezultatul brut (acumularea bruta) din activitatea de exploatare, care are o influenta directa asupra trezoreriei, respectiv de la veniturile de exploatare incasabile (produse, lucrari, servicii in stoc si cele expediate) si de la cheltuielile platibile (cu materiale si serviciile procurate din afara si consumate si cu personalul, inclusiv participarea salariatilor la profit).

Veniturile incasabile cuprind veniturile incasate in cursul exercitiului si veniturile incasabile in cursul exercitiului urmator. Tot astfel, cheltuielile platibile cuprind platile de exploatare in cursul exercitiului si platile de efectuat in exercitiul urmator. Drept urmare, excedentul brut de exploatare se determina ca diferenta intre venituri si cheltuieli, astfel:


EBE = Venituri incasabile - Cheltuieli platibile =


= (Venituri incasate in + Venituri de incasat in )-

cursul exercitiului exercitiul urmator

- ( Cheltuieli platite in + Cheltuileli de platit in ) =

cursul exercitiului exercitiul urmator

= ( Venituri incasate - Cheltuieli platite ) +

+ (Venituri de incasat - Cheltuieli de platit)


Dar veniturile si cheltuielile realizabile in exercitiul urmator, sunt expresia resurselor temporare pentru exploatare, respectiv a necesarului de active circulante, care, articulate cu situatia soldului lor la inceputul exercitiului, conduc la determinarea variatiei nevoii de fond de rulment ( NFR).

Asadar, excedentul brut de exploatare exprima fluxul real de trezorerie al exploatarii (ETE), rezultat dupa acoperirea variatiei nevoii de fond de rulment:

EBE = ETE + DNFR, de unde

ETE = EBE - DNFR


In continuare, execedentul de trezorerie al exploatarii este destinat acoperirii cheltuielilor financiare, rambursarii imprumuturilor financiare, platii impozitului pe profit si a dividendelor. Fluxul de trezorerie, ramas disponibil dupa aceste prelevari obligatorii, va reprezenta sursa de autofinantare a investitiilor.

Daca excedentul de trezorerie al exploatarii este mai mare decat cheltuielile financiare, reprezentand costul capitalurilor imprumutate, atunci el indica o situatie de echilibru fianciar, in sensul ca intreprinderea face fata indatorarii sale actuale. Invers, cand ETE este mai mic decat cheltuielile financiare, intreprinderea este nevoita sa se imprumute, pentru a plati costul capitalurilor imprumutate. Acest dezechilibru financiar indica inceputul unei stari falimentare.

Daca ETE este acoperitor pentru toate datoriile financiare scadente ale exercitiului (cheltuileli financiare, rambursari, imprumuturi financiare, impozit pe profit, dividende), atunci el indica aptitudinea intreprinderii de autofinantare a investitiilor interne (in active corporale si incorporale) si/sau a investitiilor externe (in active financiare).

Tabloul fluxurilor de trezorerie, pe exemplul numeric prezentat mai inainte, se elaboreaza astfel:


Excedent brut de exploatare 100

- Variatia nevoii de fond de rulment 37

= Excedent de trezorerie al exploatarii 63

- Cheltuieli financiare 8

- Impozit pe profit 21

- Dividende platite 4

- Rambursari de imprumuturi financiare 20

=Fluxuri de trezorerie disponibila 10

- Investitii interne si externe 140

+ Imprumuturi financiare noi 100

= Variatia trezoreriei nete (CF) -30


Exista, insa, un prag al cresterii interne, autofinantata prin excedentul de trezorerie al exploatarii. Obiectivul politicii de crestere interna este cresterea cifrei de afaceri, in conditiile constantei cheltuielilor fixe (F). In aceste conditii, nevoia de fond de rulment, dependenta direct de cifra de afaceri (CA), creste mai repede decat excedentul brut de exploatare, dependent de marja asupra cheltuielilor variabile (MCV = CA - V = F + EBE).

Peste o anumita limita (Y) de crestere a cifrei de afaceri, excedentul brut de exploatare este insuficient pentru acoperirea cresterii nevoii de fond de rulment si, in consecinta, excedentul de trezorerie al exploatarii devine negativ. Este ceea ce se cheama efect de foarfece al cresterii nevoii de fond de rulment, in raport cu cresterea excedentului brut de exploatare .

Daca acceptam constanta cheltuielilor fixe si dependenta direct proportionala a cheltuielilor variabile (V) si a nevoii de fond de rulment, in raport cu cifra de afaceri, atunci excedentul de trezorerie al exploatarii poate fi determinat, in functie de cifra de afaceri initiala si de ratele de crestere a variabilelor de mai sus. Spre exemplu, notam cu a = coeficientul marjei asupra cheltuielilor variabilelor;


a = F + EBE ; de unde, EBE = CA x a - F

CA

cu b = rata nevoii de fond de rulment, in raport cu cifra de afaceri (se calculeaza prin

metoda normativa)


b = Nr. zile ale cifrei de afaceri zilnice, pentru acoperirea NFR

360









NFR


EBE

ETE > 0


ETE < 0



Y


Efectul de foarfece dintre DNFR si EBE

si cu t = coeficientul de crestere anuala a cifrei de afaceri; t = CA1

CA0


ETE1 = EBE1 - DNFR = (CA1 x a - F1) - (CA1 - CA0) x b


unde: CA1 = CA0 (1 + t), iar F1 = F0; deci:


ETE1 = (Ca0 (1 + t) a - F0) - CA0 x t x b =


= CA0 x a + CA0 x t x a-F0 - CA0 x t x b =


= CA0 x a - F0 + CA0 x t (a - b); de unde


ETE1 = EBE0 + (a - b) x CA0 x t


Deci: daca a > b si t > 0, atunci ETE1 > EBE0


daca t < 0, atunci ETE1 descreste si poate deveni negativ,



cand t < - rata EBE ; unde rata EBE = EBE

a -b CA


Altfel, daca a < b si t > 0, atunci

ETE1 descreste si poate deveni negativ, cand


t > rata EBE

b -a

Exemplu:


CA0 = 100

F0 = 28

a = 0,3 ETE1 = 100 x 0,3 - 28 + (0,3 - 0,4) x 100 x 0,1 = 2 - 1 = 1

b = 0,4

pentru t = 0,1


iar pentru t = 0,4 ETE1 = 2 - 4 = -2


Deci, pragul de crestere a cifrei de afaceri va fi acela pentru care ETE1 =0;


100 x 0,3 - 28 + (0,3 - 0,4) x 100 x t = 0


2 - l0 x t = 0; de unde: t = 2 = 0,2

10


5 Tipologia tabloului de finantare


In functie de evolutia teoriei si practicii financiare, s-au elaborat diferite tipuri de tablouri de finantare, de la tabloul plurianual de fluxuri financiare la tabloul explicativ al variatiei trezoreriei.

a. Tabloul fluxurilor financiare, urmarite pe mai multi ani, pornea de la primordialitatea capacitatii de autofinantare, parte din valoarea adaugata ce revine intreprinderii ca o sursa stabila (permanenta) de (auto)finantare a dezvoltatii economice. De asemenea, acest tablou tine cont de separarea activitatii intreprinderii, in activitatea de exploatare, financiara si exceptionala. Schema functionala a acestui tablou de finantare se prezinta astfel:


INDICATORI

N-2

N-1

N

Cifra de afaceri (Vanzari)



- Consumuri de la terti




= Valoarea adaugata




- Impozite si taxe

- Salarii si cheltuieli sociale




= Excedentul brut de exploatare




- Variatia nevoii de fond de rulment (DNFR)

- Investitii interne (necorporale si corporale)




= Soldul activitatii de exploatare (Sold E)




CE Variatia datoriilor

- Cheltuieli financiare

- Impozit pe profit

- Participarea salariatilor la profit

- Dividende distribuite (platite)




= Sold financiar (Sold F)




Sold de gestiune = Sold E + Sold F




+ Venituri din cesiuni de active fixe

+ Cresteri de capital

CE Alte rezultate exceptionale

- Investitii externe




= Variatia trezoreriei nete





Dupa autorul acestui prim model al tabloului de finantare , orice manager trebuie sa aiba, ca obiectiv, o crestere economica echilibrata, respectiv un sold pozitiv al activitatii de exploatare, pentru care sa angajeze o indatorare, de asemenea, echilibrata, respectiv un sold financiar pozitiv.


b. Tabloul fluxurilor, dupa teoria financiara are, ca principiu de elaborare, teorema lui Modigliani si Miller (1958), dupa care valoarea unei intreprinderi creste proportional cu rata indatorarii, ca urmare a efectului de levier (daca rata rentabilitatii economice este superioara ratei dobanzii).

Autorii acestui tablou (Poucet si Portait -1978, Levasseur -1979 si Charreaux -1984) separa fluxurile reale, legate de operatiile de investitii interne si de exploatare de fluxurile financiare, legate de 'furnizorii' de capitaluri` pentru a pune in evidenta conditiile de crestere a valorii intreprinderii.


Dupa elaborarea acestui tablou, se poate urmari o dubla egalitate :

- orizontala, intre utilizari si resurse;

- verticala, intre fluxurile reale si fluxurile financiare.

Aceasta din urma egalitate se poate scrie si sub forma sintetica urmatoare:


R + E = A + C , in care


R = rezultatul net al fluxurilor reale = Excedentul brut de exploatare - Investitii totale Impozite globale


E = Economii fiscale = Dobanzi x Rata impozitului pe profit */

A = Flux disponibil pentru actionari (Cheltuieli financiare, respectiv dividende si

dobanzi platite - Cresterile de capital)

C = Flux net disponibil pentru creditori (Cheltuieli financiare - variatiile indatorarii, respectiv imprumuturi noi diminuate cu rambursarile)

*/ Dobanzile sunt elemente de cheltuieli care se scad din venituri inainte de aplicarea impozitului pe profit si, prin urmare, ele determina economii fiscale la nivelul impozitului pe profit, determinat pentru aceste dobanzi.







Tabloul de finantare elaborat pe baza teoremei Modigliani - Miller



Utilizari

Resurse


Fluxuri reale

Investitii totale (active fixe +nevoia de fd. de rulment + trezoreria)

Impozite globale (fara economii fiscale)

Excedentul

brut

de exploatare


Fluxuri finaciare

Dividende



Cheltuieli financiare

Economii fiscale = Dobanzi x Rata de impozitare

Cresterea capitalului

Imprumuturi noi Rambursari



Rezultatul net al fluxurilor reale si economiile fiscale asigura, deci, fluxurile nete disponibile pentru actionari si pentru creditori.


c. Tabloul explicativ al variatiei trezoreriei este ultimul model al tabloului de finantare care a fost recomandat, in anul 1989, de catre Ordinul Expertilor Contabili din Franta. Variatia globala a trezoreriei este explicata prin soldul de trezorerie, rezultat din gestiunea activelor reale (din activitatea de exploatare) si prin cel rezultat din operatiunile de capital privind investitiile si finantarile. Cand fluxurile reale si cele monetare nu coincid (si acesta este cazul general) trezoreria se asigura prin decalaje de plati asociate acestor fluxuri. Schema functionala a acestui tablou de trezorerie evidentiaza contributia a trei functii esentiale ale gestiunii financiare la variatia trezoreriei intreprinderii . Cele trei functii explicative ale trezoreriei sunt : exploatarea, investitia si finantarea.

Tabloul fluxurilor de trezorerie este, in fapt, varianta europeana a 'Statment of Cash flow' din literatura anglo-saxona. Principalul sau atuu informativ este de a explica, fara echivoc, care este contributia operatiunilor de gestiune curenta si cea a operatiunilor de capital la variatia trezoreriei intreprinderii. Reconstituirea fluxurilor de trezorerie, dupa natura operatiilor (de gestiune si de capital), permite obtinerea unei aprecieri cantitative asupra eventualelor dificultati de trezorerie, respectiv posibilitatea de a depista originea acestor dificultati.




Tabelul de trezorerie

E x p l i c a t i I

Exercitiul

N

(+) Incasari din vanzari

(-) Plati pentru furnizori si salariati

(+) Incasari financiare

(-) Plati financiare

(-) Plati de impozite

(=)FLUX NET DE TREZORERIE, DEGAJAT DE ACTIVITATEA CURENTA


(+) Incasari din cesiunea de active

(-) Plati pentru investitii

(=) FLUX NET DE TREZORERIE, REZULTAT DIN ACTIVITATEA DE

INVESTITII


(+) Cresterea soldurilor creditoare ale conturilor curente

(-) Plati in cadrul operatiilor de leasing (credit-bail)

(CE) Incasari din cresteri de capital (Val. de piata - VNC)

(-) Plati de dividende

(=) FLUX NET DE TREZORERIE, REZULTAT DIN ACTIVITATEA DE FINANTARE


S ) VARIATIA TREZORERIEI NETE


Trezoreria neta la inceputul exercitiului

Trezoreria neta la incheierea exercitiului








Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2021 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact