StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Dovedeste-ti eficienta, sau invata de la altii
ECONOMIE

Economia este o stiinta sociala ce studiaza productia si desfacerea, comertul si consumul de bunuri si servicii. Potrivit definitiei date de Lionel Robbins in 1932, economia este stiinta ce studiaza modul alocarii mijloacelor rare in scopuri alternative. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea umana, economia este o stiinta sociala.

StiuCum Home » ECONOMIE » institutii publice
Trimite articolul prin email Elaborarea bugetelor de venituri si cheltuieli al institutiilor publice : Institutii publice Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Elaborarea bugetelor de venituri si cheltuieli al institutiilor publice



Elaborarea bugetelor de venituri si cheltuieli al institutiilor publice


La baza desfasurarii incasarilor si platilor efectuate de catre o institutie publica sta bugetul de venituri si cheltuieli. Stabilirea veniturilor si cheltuielilor care se inscriu in buget se face in functie de gradul de subordonare a institutiei respective, precum si de specificul acesteia. Bugetele de venituri si cheltuieli ale institutiilor publice sunt cuprinse (in totalitate sau sub forma de sold) in bugetul de stat sau in bugetele locale. Astfel, „bugetele Presedentiei Romaniei, Guvernului si ale altor institutii publice care n au organe ierarhic superioare se prevad distinct in bugetul de stat…. Camera Deputatilor si Senatul, cu consultare Guvernului, isi aproba bugetele proprii inaintea dezbaterii bugetului de stat si le inainteaza Guvernului in vederea includerii lor in bugetul de stat”. De asemenea, in bugetul local, sunt cuprinse si bugetele diferitelor institutii publice de subordonare locala.




Veniturile institutiilor publice sunt asigurate:

a)      integral de la bugetul de stat sau de la bugetul local, in functie de subordonare;

b)      din venituri extrabugetare si din subventii acordate de bugetul de stat sau bugetul local, in functie de subordonare;

c)      integral din venituri extrabugetare;

d)      alte categorii de venituri;


Categoriile de venituri 747h74h care sunt cuprinse in bugetele institutiilor administratiei publice sunt diferite in functie de subordonarea institutiei respective sau in functie de specificul institutiei publice. Astfel, institutiile publice finantate integral din bugetul de stat sau din bugetele locale au veniturile formate din transferuri de la aceste bugete. Institutiile publice care se finanteaza partial sau integral din venituri extrabugetare, deoarece desfasoara o activitate generatoare de venituri, obtin veniturile in functie de specificul activitatii desfasurate.

Luand exemplul unei institutii de invatamant superior, veniturile pot fi grupate astfel:

venituri din subventii de la bugetul de stat;

venituri proprii;

alte venituri;

Daca institutia de invatamant superior a realizat in anul precedent un excedent de venituri in comparatie cu cheltuielile efectuate, la categoria veniturilor putem include si soldul pozitiv dintre veniturile si cheltuielile anului precedent.

Pentru fundamentarea veniturilor institutiilor publice, trebuie sa se tina cont de o serie de criterii[2]:

existenta bazei legale a realizarii veniturilor;

executia preliminara pentru anul de baza, corectata cu eventualele influente prevazute pentru viitor;

analiza si studierea comparativa a veniturilor si a cheltuielilor realizate pe total, pe structura si in dinamica;


In cazul unei institutii publice de invatamant superior, pentru fundamentarea veniturilor putem tine cont de urmatoarele[3]:

a)           veniturile din alocatii bugetare sunt influentate, in principal, de numarul studentilor scolarizati din fonduri bugetare, precum si de politica bugetara la nivelul statului;

b)           veniturile proprii sunt constituite din:

taxe de scolarizare pentru studentii care urmeaza forma de invatamant cu taxa (previzionarea veniturilor se face in functie de numarul locurilor scoase la concurs si taxa de scolarizare);

taxa de scolarizare pentru persoanele care urmeaza cursurile de master (cu taxa) – previzionarea se face in functie de numarul locurilor scoase la concurs si taxa de scolarizare) si postuniversitare (previzionarea veniturilor se poate realiza in functie de numarul de locuri pentru aceasta forma de studii, dar trebuie tinut cont si de eventualele estimari prind numarul cursantilor, numar cursanti an anterior, aparitia unor noi specializari, interesul manifestat in anul anterior in legatura cu aceasta forma de scolarizare, eventuala concurenta);

taxele de scolarizare pentru studentii straini (previzionarea veniturilor se face in functie de numarul locurilor scoase la concurs si taxa de scolarizare, precum si de diferite conventii incheiate pentru scolarizarea acestora);

taxe percepute pentru inscrierea la concursul de admitere (previzionarea veniturilor se poate realiza pe baza tendintei de evolutie a numarului candidatilor inscrisi in anii anteriori si taxa de inscriere);

taxe percepute pentru inscrierea in anul I de facultate (previzionarea se face in functie de numarul locurilor scoase la concurs si taxa de inscriere);

taxe percepute pentru sustinerea examenelor nepromovate (aceste venituri sunt greu de estimat, de aceea se poate merge pe o extrapolare a veniturilor din anul anterior, tinand cont de modificarile survenite in nivelul taxei);

taxe pentru sustinerea examenelor de licenta de catre absolventii altor institutii de invatamant superior sau de catre absolventii proprii care nu au promovat examenul la prima sustinere (previziunea veniturilor in etapa actuala este mai greu de realizat datorita posibilitatii absolventilor de a alege institutia de invatamant superior unde sa sustina licenta dintre institutiile autorizate sa sustina acest examen, dar se pot face calcule pe baza unor previziuni);

taxe pentru inscrierea la admiterea la doctorat (previzionarea veniturilor se face in functie de numarul locurilor scoase la concurs si taxa de inscriere);

taxa pentru eliberarea diplomelor (se poate realiza in functie de numarul diplomelor care trebuie emise si de taxa pentru fiecare categorie de diploma);

taxe pentru eliberarea duplicatelor pentru carnete de student, legitimatii de calatorie (estimarea veniturilor se poate realiza prin extrapolare fata de anul anterior);

taxe pentru eliberarea adeverintelor (estimarea veniturilor se poate realiza prin extrapolare fata de anul anterior);



alte taxe;

c)           veniturile exceptionale sunt formate in special din donatii si sponsorizari, taxe incasate pentru diverse activitati.

Tot sub forma de venituri pot apare sume de bani incasate de institutia respectiva sau de compartimente ale acesteia ca urmare a participarii la diferite programe de cercetare finantate din diferite surse (ex: Banca Mondiala, Guvernul Romaniei, etc.).


Mergand pe clasificatia economica a cheltuielilor efectuate de institutiile publice[4], acestea pot fi cheltuieli curente (de functionare),cheltuieli de capital (cu caracter de investitii) si cheltuieli financiare.

Conform darilor de seama contabile care trebuie depuse de institutiile publice, structura cheltuielilor acestora este urmatoarea (aceasta structura este comuna pentru toate institutiile publice, deci are o arie de cuprindere vasta, unele categorii de cheltuieli fiind comune pentru toate institutiile publice, atele fiind, insa, specifice numai anumitor institutii publice):

CHELTUIELI CURENTE:

cheltuieli de personal

cheltuieli materiale si servicii

subventii

prime

transferuri

dobanzi

CHELTUIELI DE CAPITAL:

cheltuieli de capital

OPERATIUNI FINANCIARE:

imprumuturi acordate

rambursari de credite, plati de dobanzi, comisioane la credite


Cheltuielile de personal reprezinta o componenta importanta a cheltuielilor unei institutii publice, in componenta lor fiind incluse:

a)      cheltuieli cu salariile:

salarii de baza;

salarii de merit;

indemnizatii de conducere si alte indemnizatii;

spor de vechime;

sporuri pentru conditii de munca;

plati pentru ore suplimentare;

fond de premii;

alte drepturi salariale acordate personalului incadrat cu carte de munca;

drepturi salariale acordate personalului incadrat cu conventie civila;

b)      contributii pentru asigurarile sociale de stat;

c)      cheltuieli pentru constituirea fondului de somaj;

d)      deplasari, detasari, transferari: deplasari, detasari, transferari in tara; deplasari in strainatate;

e)      contributii pentru constituirea fondului de asigurari sociale de sanatate;


Pentru fundamentarea cheltuielilor de personal in cazul institutiilor publice se pleaca de la organigrama institutiei. Aceasta cuprinde numarul de posturi, gradul de ocupare cu personal, precum si diferentierea personalului pe trepte de salarizare. Pentru consiliile locale si judetene, numarul maxim de posturi care poate fi prins in organigrama este reglementat prin legislatie[5]. Se stabileste astfel numarul maxim de posturi in functie de numarul de locuitori care sunt deserviti sau in functie de institutia respectiva.

De asemenea, prin reglementarile legale sunt stabilite limitele minime si maxime intre care se pot incadra salariile de baza pentru personalul angajat al institutiilor publice, in functie de specificul institutiei. Aceste limite sunt stabilite fie in functie de anumiti coeficienti care se aplica la valoarea sectoriala a salariului, fie sub forma unor limite valorice minime si maxime.



In cazul in care institutiile publice obtin si venituri din activitati extrabugetare, nivelul salariilor poate fi marit pe seama acestor venituri.

Pentru stabilirea nivelului previziona al cheltuielilor cu salariile se determina, plecand de la structura personalului si de la nivelul mediu al salariului pentru fiecare salariat (sau categorie de salariati), cuantumul salariilor de baza, salariilor de merit, indemnizatiilor de conducere, sporurilor, orelor suplimentare, premiilor si a altor drepturi salariale previzionate pentru anul de plan. Acestea insumate reprezinta cheltuielile cu salariile sau fondul de salarii al institutiei publice.

Pentru determinarea cheltuielilor cu salariile pentru anul de plan, in functie de numarul angajatilor unei institutii publice, se poate opta pentru un calcul analitic (numar redus de personal) sau pe baza unor calcule previzionate pe baza unor rezultate medii ale anului de baza.

Pentru o estimare mai aproape de realitate a fondului de salarii pentru anul de plan, trebuie sa se tina cont de eventualele majorari salariale acordate sub forma indexarilor sau a altor tipuri de majorari.

Separat de cheltuielile cu salariile se calculeaza de catre institutia publica si cheltuielile privind contributiile catre stat referitoare la:

a)      contributia pentru asigurarile sociale de stat

Aceasta contributie se calculeaza la fondul total de salarii realizat de personalul angajat cu carte de munca prin aplicarea la acest fond a cotei procentuale a contributiei. Contributia pentru asigurarile sociale de stat suportata de institutia publica reprezinta 2/3 din contributia pentru asigurarile sociale de stat.

b)      contributia pentru constituirea fondului de somaj

c)      contributia pentru fondul asigurarilor sociale de sanatate

Cheltuielile pentru deplasari, detasari, transferari sunt fundamentate in functie de previziunile privind deplasarile, detasarile, transferarile pentru anul de plan si in functie de estimarea cheltuielilor cu cazarea, transportul si masa (diurna). Prin reglementari legale este stabilita diurna pentru personal institutiilor publice, atat pentru cat si pentru strainatate.


Cheltuielile materiale si cu serviciile efectuate de o institutie publica sunt urmatoarele (unele comune tuturor institutiilor publice, altele specifice numai unora):

a)      drepturi cu caracter social:

rechizite scolare;

transport elevi, studenti, someri, asistati, bolnavi, invalizi si insotitorii lor;

drepturi pentru studenti si elevi in perioada concursurilor si campionatelor;

drepturi pentru donatorii de sange;

alte drepturi stabilite de dispozitiile legale;

b)      hrana:

hrana pentru oameni;

hrana pentru animale;

c)      medicamente si materiale sanitare:

medicamente;

materiale sanitare;

d)      cheltuieli pentru intretinere si gospodarie:

incalzit;

iluminat si forta motrica;

apa, canal, salubritate;

posta, telefon, telex, radio, televizor, telefax;

furnituri de birou;

materiale pentru curatenie;

alte materiale si prestari servicii;

e)      materiale si prestari de servicii cu caracter functional;

f)        obiecte de inventar de mica valoare sau scurta durata si echipament:

lenjerie si accesorii de pat;

echipament;

alte obiecte de inventar de mica valoare sau scurta durata;

g)      reparatii curente;



h)      reparatii capitale;

i)        carti si publicatii;

j)        alte cheltuieli:

calificarea, perfectionarea si specializarea profesionala a salariatilor;

protocol;

protectia muncii;

transmiterea drepturilor;

alte cheltuieli autorizate prin dispozitii legale;

k)      manuale;

l)        fondul Presedintelui;

m)    fondul Primului Ministru;


Cuantumul maxim pentru cea mai mare parte a cheltuielilor materiale si cu serviciile este stabilit prin diferite acte normative, atat sub forma unor sume indexabile periodic, cat si sub forma unor cantitati. De asemenea, pentru anumite categorii de cheltuieli (ex: obiecte de inventar de mica valoare si scurta durata) estimarea cheltuielilor pentru anul de plan se face pe baza referatelor privind necesarul de astfel de materiale, precum si pe baza preturilor estimate de achizitie.

Unele capitole de cheltuieli au un mod specific de calcul. Vom prezenta in continuare unele metodologii de calcul pentru diferite cheltuieli.


Pentru fundamentarea cheltuielilor cu incalzitul se pleaca de la volumul total al incaperilor de incalzit (V), consumul specific pe metru cub realizat pentru asigurarea unor conditii optime de temperatura (Cs), pretul sau tariful pe unitatea de masura a combustibilului sau energiei (p), numarul mediu de ore pe zi cat se asigura incalzirea (Nmediu) si numarul mediu de zile in care se asigura incalzirea.

Cheltuieli cu incalzitul V x Cs x p x Nmediu x Nzile.

De asemenea, in fundamentarea acestei categorii de cheltuieli se va pleca de la pretul estimativ al combustibilului sau energiei pentru anul de plan.


In cazul consumului de apa, punctul de plecare in fundamentarea cheltuielilor pentru anul de plan este consumul mediu zilnic si tariful unui metru cub de apa. Acelasi mod de calcul poate fi folosit si in cazul serviciilor de canalizare.


Pentru previzionarea cheltuielilor de telefon, telex, fax, radio, televizor, telefax se tine cont de volumul corespondentei care este purtata in mod curent de institutie cu tertii din tara si strainatate si evolutia tarifelor serviciilor postale,, numarul impulsurilor pentru convorbirile telefonice si costul estimativ al unui impuls si al abonamentelor, tariful pentru abonamentul radio, tv.


Fundamentarea cheltuielilor de capital ale institutiilor publice se face pe baza listei de lucrari, utilaje, mobilier si alte obiecte de investitii, cu desfasurarea atat fizic cat s valoric . Pentru fundamentarea acestor cheltuieli se pleaca de la investitiile in curs care se vor continua si in anul de plan, precum si de planul de investitii al institutiei publice.


Pe baza fundamentarii veniturilor si cheltuielilor unei institutii publice, are loc elaborarea proiectului de buget, care in urma aprobarii va deveni functional, limitele cheltuielilor stabilite in acest buget fiind limite maxime, iar limitele veniturilor prevazute in buget fiind limite minime de realizare.

Pe parcursul anului, in timpul executiei bugetare pot aparea modificari in bugetul de venituri si cheltuieli al unei institutii publice, aceasta situatie ducand la rectificarea bugetului in masura posibilitatilor existente.

Motivul aparitiei acestor modificari este dat de unele cresteri neprevazute la capitolul de cheltuieli datorita majorarii peste limite prevazute ale preturilor sau tarifelor unor furnizori, sau a imposibilitatii realizarii veniturilor prevazute (situatia negativa pentru buget) sau de realizarea unor venituri superioare sau economii (justificate) de cheltuieli (situatia favorabila).




Legea 500/2002 privind finantele publice,publicata in MO nr. 597


Vezi Tatiana Mosteanu, Buget si Trezorerie Publica, Ed. DuStyle, Bucuresti, 2000;

Vezi Vasile Juravale si Lucian Tatu, Gestiunea financiara a institutiilor publice – culegere de lucrari practice si studii de caz, Ed. ASE, 1998;

Vezi Iulian Vacarel si colectivul, Finante publice, EDP Bucuresti, 2000;

Legea 500/2002 privind finantele publice,publicata in MO nr. 597

vezi Tatiana  Mosteanu, Buget si Trezorerie Publica, Ed DuStyle, Bucuresti, 2000;



loading...





Politica de confidentialitate Copyright © 2010- 2020 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact