PIATA VALUTARA

ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA PIETEI VALUTARE

Pentru a facilita dorinta celor care doresc sa procure semne banesti prin alta modalitate decat creditarea si finantarea direct in valuta, pe plan national sau in context international, se organizeaza si functioneaza un segment important al pietei monetare, piata valutara. Pe aceasta piata au loc operatiuni de vanzare/cumparare de monede cu circulatie internationala.

Piata valutara este un sistem de relatii financiar-valutare prin care se desfasoara vanzarile si cumpararile de valuta (efectiva si in cont) si de devize (trate, bilete la ordin, cecuri etc.) exprimate in moneda straina. Pe piata valutara, monedele si devizele sunt tratate ca marfuri si negociate ca atare. Piata valutara este locul actiunilor comerciale desfasurate la scara mondiala de o gama larga de participanti. Activitatile lor determina fluctuatii ale monedelor in functie de previziunile lor cu privire la rata dobanzii, rata inflatei si alti factori.

Cele mai importante piete valutare cu caracter international sunt: Londra, Zurich, Paris, New-York, Tokyo, Frankfurt etc. Pe aceste piete, cursurile valutare influenteaza foarte mult cursurile valutare de pe alte piete. Devenita cea mai importanta si mai lichida piata financiara din lume, piata valutara este singura piata globala care functioneaza practic fara intrerupere. Utilizarea marilor retele de transmitere a informatiilor financiare - Swift, Reuters, Telerate, Bloomberg - confera pietei unitatea necesara si permite in acelasi timp functionarea sa continua.

MECANISMELE PIETEI VALUTARE

Pentru derularea organizata a operatiunilor de vanzare/cumparare de semne banesti, piata monetara internationala a realizat un cadru institutional adec 949e43j vat, cu precizarea clara a rolului fiecarui component.

In acest context, piata valutara este ordonata de intermediari care au rolul de a forma piata, punandu-i in contact pe ofertanti si solicitanti. De obicei, piata valutara se compune dintr-o bursa valutara care este o organizatie reglementata de lege, dintr-un numar de banci autorizate de banca centrala pentru astfel de operatiuni, casele de schimb valutar care sunt societati specializate si autorizate in acest sens si persoane sau institutii care actioneaza pe piata valutara in calitate de brokeri sau dealeri (brokerii realizeaza operatiuni de vanzare/cumparare in numele clientilor - fiind simpli intermediari, iar dealerii realizeaza operatiunile respective si in nume  si cont propriu).

Daca se ia in considerare mecanismul de derulare a tranzactiilor, piata valutara prezinta trei

segmente

à segmentul primar à al participantilor care genereaza cererea si oferta de valuta, piata valutara fiind un mecanism de legatura intre ofertanti si solicitatori;

à segmentul principal à asigura ansamblul operatiunilor pana la finalizarea tranzactiilor, prin concentrarea cererii si ofertei, determinarea cursului in functie de termenul tranzactiilor, avizarea clientilor si efectuarea viramentelor in conturi;

à segmentul tertiar à asigura coordonarea si supravegherea tranzactiilor, rolul principal revenind bancilor centrale.

Pentru realizarea operatiilor pe piata valutara, bancile isi stabilesc cursuri de cumparare si de vanzare pentru monedele convertibile ale diferitelor tari pe care le afiseaza pe terminale video si le comunica telefonic clientilor interesati, cursuri care se schimba permanent, chiar in decursul aceleiasi zile, in functie de evolutia cererii si ofertei pentru valutele respective. Cursul de vanzare al intermediarilor pe piata valutara este intotdeauna mai mare decat cel de cumparare, diferenta (marja, spread) dintre cele doua cursuri revenind bancii sub forma de comision. Cursul reprezinta expresia volumului si dinamicii cererii si ofertei pe piata schimburilor valutare.

Mecanismul formarii cursului valutar pe piata cunoaste trei stadii care duc la o uniformizare a acestuia:

à prima uniformizare are loc la nivelul fiecarei banci, prin cererea si oferta de valuta cumulata la nivelul acestora;

à a doua uniformizare se realizeaza la nivelul pietei valutare nationale, prin compensare interbancara;

à a treia uniformizare se produce la nivel international, prin compensarea intre pietele valutare nationale.

TIPURI DE OPERATIUNI DERULATE PE PIATA VALUTARA

Operatiunile derulate pe piata valutara se clasifica in functie de mai multe criterii, astfel:

In functie de scopul urmarit de clienti:

à tranzactii cu valute efectuate in scop comercial = pentru a asigura necesarul de mijloace de plata pentru o operatiune curenta sau viitoare de import;

à tranzactii derulate in scopul protectiei impotriva riscului valutar = in general, operatiuni de hedging, prin care se urmareste mentinerea puterii de cumparare a unei valute prin operatiuni succesive la vedere si la termen;

à tranzactii generate de nevoia de fructificare a conturilor de disponibil (tranzactii de arbitraj) = se urmareste valorificarea diferentelor de curs valutar pe piete diferite sau la momente diferite;

à tranzactii de tip speculativ = urmaresc obtinerea de profit ca urmare a modificarii cursului valutar in timp si spatiu sau ca urmare a existentei unei diferente de dobanda la fondurile exprimate in monede diferite;

à operatii initiate in scopul dirijarii cursului de schimb = sunt efectuate de catre autoritatile monetare si se procedeaza la interventii asupra ofertei de valuta.

In functie de momentul efectuarii tranzactiei si mecanismul finalizarii acesteia:

à tranzactii la vedere (spot) = derulate pe baza cursului de schimb la vedere si finalizate la cel mult 48 ore de la initierea tranzactiei;

à tranzactii la termen (forward) = incheiate la un moment initial pe baza unui curs la termen prestabilit si finalizate in general la termene de 1, 3, 6 luni de la data incheierii tranzactiei. In functie de reglementarile existente, pe anumite piete valutare se pot derula tranzactii si la alte termene decat cele considerate normale, si anume, tranzactii la termene mai indelungate de 9 sau 12 luni sau tranzactii la termene intermediare de 45 sau 60 de zile.

In functie de natura mijloacelor tranzactionate pe piata valutara:

à tranzactii cu valute efective;

à tranzactii cu valute in cont;

à tranzactii cu monede internationale.

PARTICIPANTII PE PIATA VALUTARA

Categoriile de participanti care opereaza pe piata valutara sunt:

bancile si agentii nonbancari de schimb valutar;

persoanele fizice si juridice;

arbitrajistii si speculatorii;

bancile centrale si trezoreriile.

à bancile si agentii nonbancari de schimb valutar = actioneaza in calitate de brokeri sau dealeri pentru efectuarea schimbului valutar (vanzare/cumparare de la sau pentru clientii lor). Venitul lor este reprezentat de comisionul perceput pentru fiecare tranzactie realizata si de diferenta practicata la cursul de cumparare si de vanzare pentru fiecare valuta in parte.

Cele mai simple operatiuni sunt cele practicate de casele de schimb valutar. In cazul sumelor necesare operatiunilor de import/export, agentii economici se adreseaza bancilor comerciale pe baza unor ordine de vanzare/cumparare de valuta, bancile comerciale si cele de investitii fiind cei mai importanti operatori pe piata valutara.

Spre deosebire de casele de schimb valutar non-bancare, la casele de schimb valutar care functioneaza in cadrul bancilor diferenta intre cursul de cumparare si cursul de vanzare este mai redusa (datorita volumului mai mare de tranzactii derulate), se pot derula schimburi valutare incrucisate, iar numarul valutelor tranzactionate este mai mare.

à persoanele fizice si juridice = actioneaza pe piata valutara pentru a facilita derularea tranzactiilor comerciale sau de investitii. Acest segment se constituie din: importatori/exportatori, investitori internationali de portofoliu, firme multinationale, turisti etc.

à speculatorii si arbitrajistii = realizeaza profit in interiorul pietei valutare, ei deruland o activitate continua pe piata valutara. Speculatorii cauta sa obtina profit printr-o modificare a nivelurilor generale de pret, iar arbitrajistii cauta sa obtina profit din diferentele simultane de pret pe piete diferite.

à bancile centrale si trezoreriile = actioneaza pe piata valutara pentru a-si constitui sau modifica rezervele valutare oficiale, dar si pentru a influenta cursul la care moneda proprie este tranzactionata. Scopul lor nu este in principal obtinerea de profit, ci mai degraba influentarea raportului de tranzactionare al monedei proprii fata de alte valute.

Bancile centrale actioneaza pe piata valutara utilizand in principal doua instrumente:

investitii directe sub forma operatiunilor de vanzare/cumparare de valute;

rata dobanzii, al carei nivel relativ face moneda nationala mai mult sau mai putin atragatoare pentru plasamente sau investitii.

Investitiile bancilor centrale au un caracter sporadic si indeplinesc cateva functii importante:

executarea ordinelor primite de la clientela proprie - guverne, banci centrale straine, organisme internationale;

controlul asupra pietei;

incercarea de a influenta cursul de schimb din motive de politica interna sau din necesitatea respectarii unor angajamente internationale.

TRANZACTII LA VEDERE PE PIATA VALUTARA

Sunt tranzactii simple derulate pe baza cursului la vedere (spot), avand scadenta fixa (finalizate in 48 de ore de la initierea lor). Orice client care doreste cumpararea/vanzarea de valuta adreseaza un ordin de cumparare/vanzare spot pe o anumita piata valutara, conform cursului la momentul adresarii ordinului.

Cursul spot este cursul afisat pe fiecare piata valutara (la bursa valutara, la banca sau la casa de schimb) si determinat pe principalele valute dupa metoda cotatiei incrucisate.

Operatiunile spot sunt operatiuni directe prin care se asigura solicitarile clientilor de mijloace de plata in valuta sau ordinele acestora de transformare a unei valute intr-o alta valuta. Pentru aceste tranzactii, obtinerea de castig nu constituie un scop, insa nu sunt excluse nici operatiunile speculative: cumpararea unei valute la vedere in vederea revanzarii sale dupa cresterea viitoare a cursului sau vanzarea la vedere a unei valute cu intentia de a o rascumpara ulterior la un curs mai scazut.

Cursul spot este cursul care se formeaza prin centralizarea ordinelor de cumparare cu cele de vanzare, adresate pentru aceeasi valuta si pe aceeasi piata la un moment dat. Ordinele de cumparare/vanzare de valuta adresate de clienti pot fi:

"ordine la cursul pietei" (la cel mai bun curs din punct de vedere al intermediarului pe piata valutara) la care clientul cunoaste cursul existent pe piata la momentul adresarii ordinului si este de acord ca tranzactia sa de cumparare/vanzare de valuta sa se realizeze la acest curs sau la unul apropiat. In cazul acestor ordine, clientul este interesat de realizarea efectiva a tranzactiei si nu de cursul la care aceasta se deruleaza.

"ordine la curs limita" la care clientul este interesat ca tranzactia sa de vanzare/cumparare de valuta sa se realizeze la un anumit curs pe care el il precizeaza in ordin sau la unul mai bun. Limita precizata de client este o limita minima la ordinele de vanzare ("doresc sa vand cu cel putin .") si limita maxima la ordinele de cumparare ("doresc sa cumpar cu cel mult .").

Factorii care influenteaza formarea cursurilor spot, pot fi:

à pe termen scurt:

diferenta intre dobanzile internationale = cresterea nivelului dobanzii practicat de catre banca centrala are ca efect sporirea intrarilor de valuta in tara respectiva, determinand intarirea monedei nationale;

sporirea volumului tranzactiilor incheiate de companiile multinationale = in cazul in care acestea detin o pondere importanta in comertul tarii pe teritoriul careia actioneaza, urmarea este cresterea intrarilor de valuta si intarirea monedei nationale;

avansurile si intarzierile in realizarea creantelor si platilor in valuta care nu sunt acoperite de contracte la termen sau alta modalitate de acoperire impotriva riscului valutar:

Ø      in cazul aprecierii valutei de referinta, actiunile in avans ale importatorilor si actiunile cu intarziere ale exportatorilor vor contribui la intarirea valutei de referinta;

Ø      in cazul deprecierii valutei de referinta, prin intarziere importatorii reduc cererea de valuta, in timp ce exportatorii desfasoara actiuni in avans marind oferta de valuta;

masuri politice si economice = nationalizari, emisiune suplimentara de moneda, schimbarea guvernului, echilibrarea balantei de plati etc.

actiunile bancii centrale = prin operatiuni de vanzare/cumparare de valuta se influenteaza cursul de schimb al monedei nationale.

à pe termen lung:

ratele relative de inflatie = cu cat rata inflatiei intr-o tara este mai mare, cu atat moneda tarii respective se va deprecia mai mult;

situatia balantei de plati = o balanta cronic deficitara determina slabirea monedei nationale.

TRANZACTII LA TERMEN PE PIATA VALUTARA

Sunt initiate la momentul To, cand se incheie contractul si se stabileste cursul, urmand a fi finalizate la un moment ulterior Tn, cand va avea loc miscarea efectiva a sumelor tranzactionate, la cursul valutar convenit in contract.

Operatiunile la termen sunt generate de interesele vanzatorilor si cumparatorilor de valuta care se asigura ca la o data viitoare:

vor avea disponibilitati in valuta care sa le permita onorarea contractelor internationale sau efectuarea unor plati necomerciale;

pot transforma valuta incasata dintr-o operatiune comerciala sau necomerciala in moneda nationala sau o alta valuta, la un curs prestabilit.

O importanta deosebita o prezinta cursul la termen prestabilit. In general, el este diferit de cursul la vedere. Diferenta intre cele doua cursuri este data de cresterea (report sau premium) sau scaderea (deport sau discount) cursului la termen fata de cursul la vedere. In situatia in care cursul la termen este egal cu cursul la vedere se spune ca ele sunt la paritate.

Indicatorii report si deport rezulta din:

modificarile previzionate de intermediar in legatura cu evolutia cursului valutar intre momentul To si Tn (daca el va astepta momentul Tn pentru a face rost de moneda solicitata);

diferentele de dobanda inregistrate la fondurile exprimate in monedele tranzactionate (atunci cand intermediarul procura imediat moneda solicitata, folosindu-si disponibilitatile in alta moneda si o utilizeaza pentru acordarea unui credit in perioada de asteptare To - Tn).

Diferenta intre cele doua cursuri este data de numarul de puncte (PIPS, FWDS) = 10^-4.

Daca FWDS cumparare < FWDS vanzare (punctele sunt in ordine crescatoare) à moneda de baza face la termen REPORT (iar moneda cotanta face deport);

Daca FWDS cumparare > FWDS vanzare (punctele sunt in ordine descrescatoare) à moneda de baza face la termen DEPORT (iar moneda cotanta face report).

REPORT

FWD cumparare = SPOT cumparare + FWDS cumparare (cifra mai mica)

FWD vanzare = SPOT vanzare + FWDS vanzare (cifra mai mare)

DEPORT

FWD cumparare = SPOT cumparare - FWDS cumparare (cifra mai mare)

FWD vanzare = SPOT vanzare - FWDS vanzare (cifra mai mica)

In practica internationala numarul de puncte (FWDS) se calculeaza astfel:

FWDS cumparare x/y = Spot cumparare x/y * (RDD x - RDI y) * luni

12 * 100 + RDI y * luni

FWDS vanzare x/y = Spot vanzare x/y * (RDI x - RDD y) * luni

12 * 100 + RDD y * luni

RDD = rata dobanzii la depozite

RDI = rata dobanzii la imprumuturi

In ceea ce priveste cotarea la termen a monedelor exista mai multe situatii:

pentru scadente cuprinse intre 3 - 6 luni se stabilesc cotatii la termen pentru majoritatea valutelor;

pentru scadente cuprinse intre 12 - 24 luni se stabilesc cotatii la termen doar pentru monede importante;

pentru scadente mai mari de 2 ani se stabilesc cotatii la termen doar pentru monedele: USD, EUR CHF, JPY, GBP.

T r a n z a c t i i l e   l a t e r m e n f e r m

Sunt tranzactii la termen care se incheie la un anumit moment si urmeaza a fi executate in mod obligatoriu dupa o anumita perioada de timp prestabilita de cele doua parti. Scopul acestor tranzactii este de modificare a structurii unui portofoliu de valute la o data viitoare prin intermediul unor operatiuni initiate anterior la un curs prestabilit.

Datorita lichidarii tranzactiei la o data viitoare, se pot creea avantaje suplimentare pentru operatori (cumpararea la termen ferm poate fi urmata de revanzarea valutei respective la un curs mai mare sau vanzarea la termen ferm poate fi urmata de rascumpararea valutei respective la un curs mai mic, ambele situatii aducand profit operatorului).

Un alt scop la acestor tranzactii deriva din faptul ca bancile comerciale centralizeaza ordinele de cumparare si de vanzare primate de la clienti pentru aceeasi valuta si cu aceeasi scadenta, stabilind un sold debitor/creditor. Tranzactia ferma se va derula pe piata valutara numai pentru soldul operatiunilor (pentru a procura valuta necesara sau pentru a fructifica disponibilul).

T r a n z a c t i i s w a p

Sunt operatiuni care rezulta din combinarea unei tranzactii spot cu o tranzactie forward, ambele avand aceeasi scadenta sau o combinare intre doua tranzactii forward, avand scadente diferite. Scopul acestor tranzactii vizeaza protectia impotriva riscului valutar, permitand operatorilor sa beneficieze atat de fluctuatia ratelor de dobanda practicate pe cele doua piete, cat si de fluctuatia cursului valutar.

Costul tranzactiei este dat de diferenta de rata a dobanzii la valutele implicate in operatiune pe un interval de timp egal cu scadenta operatiunii la termen. Tranzactia swap se bazeaza pe o succesiune de operatii efectuate la decizia bancii care le initiaza urmarind o combinare a tranzactiilor pe piata valutara cu cele de pe piata creditului astfel incat in momentul initierii lor sa se poata estima rezultatul tranzactiei pe baza cursului predeterminat de la tranzactiile forward.

T r a n z a c t i i     d e a r b i t r a j v a l u t a r

Se efectueaza da catre banci pentru sume mari. Aceste operatiuni urmaresc sa valorifice diferentele de curs valutar sau de dobanda, fara ca arbitrajistul sa isi asume obligatia pentru pretul valutei. El cumpara pentru a vinde beneficiind doar de diferentele de curs valutar sau de dobanda.

Arbitrajul valutar are ca scop fructificarea soldurilor conturilor de disponibil existente la banci. Arbitrajul valutar prin operatiuni forward se bazeaza pe diferentele ce ar putea sa existe intre ratele de dobanda, pe de o parte, si diferentele intre cursul la termen si cursul spot practicate pe aceeasi piata, pe de alta parte.

Operatiunea consta in cumpararea unei valute pe o piata unde cursul de schimb este mai scazut si revanzarea sa ulterioara (aproape simultan) pe o piata unde cursul de schimb al respectivei valute este mai ridicat (si invers). Arbitrajul este considerat ca fiind o operatiune fara risc la care operatorul se poate multumi si cu castiguri mici. Operatiunea se bazeaza pe cursuri cunoscute si nu pe previziuni si astfel nu se poate solda in principiu decat cu castig.

Inainte de efectuarea unui arbitraj trebuie atent studiati, pe langa cursurile valutare, o serie de factori care ar putea anihila castigul asteptat dat de diferentele certe de curs: cheltuielile de tranzactionare, comisioanele intermediarilor, cheltuielile de asigurare etc.

Viteza de derulare a unui arbitraj trebuie sa fie foarte mare, cu ordine de sens contrar date concomitent deoarece in alte conditii ordinele de vanzare si de cumparare vor influenta raportul cerere/oferta, conducand la egalizarea cursurilor intr-un interval de timp scurt.

Arbitrajul vizeaza un volum important al disponibilului. Rezultatul tranzactiei de arbitraj este insa influentat de conditiile pietei monetare, prin faptul ca rata dobanzii pe aceeasi piata nu este fixa. In conditiile in care acordarea de credite se efectueaza la dobanda pietei, rezultatul scontat al tranzactiei de arbitraj este influentat, favorabil sau nefavorabil, de modificarea dobanzii pietei. Arbitrajul prin operatiuni la termen comporta un grad de risc mai ridicat decat cel prin operatiuni la vedere.

T r a n z a c t i i s p e c u l a t i v e

Au ca scop obtinerea de castig din diferenta de curs intre momentul incheierii tranzactiei si scadenta acesteia, chiar in conditiile in care operatorul nu dispune de suma tranzactionata initial. Principiul care sta la baza tranzactiilor speculative este cumpara ieftin si vinde scump.

Aceste tranzactii se caracterizeaza posibilitatea obtinerii de profituri de catre speculator ca urmare a asumarii unui risc in cunostinta de cauza. Riscul deriva din faptul ca evolutia cursului nu poate fi preconizata cu certitudine de catre speculator.

Categoriile de speculatori care opereaza pe piata valutara au in vedere diferentele de curs valutar de la o zi la alta, fluctuatiile de curs valutar fata de media inregistrata pe o anumita perioada sau variatiile de curs valutar inregistrate pe perioade mai mari de timp (luni).

Sensul operatiunii (vanzare/cumparare) este determinat de previziunile operatorului cu privire la fluctuatia cursului la o scadenta viitoare:

speculatii pe crestere (fr. "a la hausse", engl. "bull") à pentru o valuta care se considera ca se va aprecia la termen, tranzactia speculativa consta in cumpararea valutei pe baza cursului la termen prestabilit si vanzarea spot a valutei la scadenta operatiunii;

speculatii pe scadere (fr. "a la baisse", engl. "bear") à pentru o valuta la care se prevede deprecierea, tranzactia speculativa consta in vanzarea la termen a valutei respective la un curs la termen predeterminat, curs mai mare decat cursul spot ce se va inregistra la scadenta tranzactiei.

Intr-o tranzactie speculativa operatorul isi defineste de la inceput pozitia de cumparator sau vanzator la termen. In cazul in care tranzactia speculativa se initiaza fara a exista un disponibil, finalizarea operatiunii presupune doua solutii:

existenta acceptului partenerului de amanare a platii cu 24 ore, timp in care operatorul initial deruleaza o tranzactie de sens invers prin care isi procura mijloacele de plata necesare;

apelarea la un credit pe termen foarte scurt (1zi), in cazul in care partenerul nu accepta amanarea platii.

In cazul in care evolutia cursului este inversa fata de cea anticipata de operator, acesta se confrunta cu pierdere, tranzactiile speculative avand cel mai ridicat grad de risc.

Interventiile speculatorilor atenueaza oscilatiile cursurilor valutare si datorita lor investitorii interesati in plasamente sau vanzari de valute au posibilitatea de a gasi mai usor contrapartida. Speculatia este considerata etica deoarece profitul realizat de speculator nu este gratuit, ci este rezultatul riscurilor pe care acesta si le-a asumat.

T r a n z a c t i i     p e b a z a d e o p t i u n i

Optiunea de schimb este un contract la termen standarizat care da dreptul cumparatorului sau, dar nu si obligatia de a cumpara (optiune de cumparare - CALL) sau a vinde (optiune de vanzare - PUT) o anumita cantitate de valuta la scadenta (optiuni de tip european) sau oricand pana la scadenta (optiuni de tip american) la un pret prestabilit (pret de exercitare) in schimbul platii unei prime.

Elementele unei optiuni

à marimea optiunii = este standardizata fiind predeterminata in mod ferm la data incheierii contractului cand se decide cu privire la tranzactionarea unei optiuni sau a mai multor optiuni si se precizeaza unitatea de tranzactionare pentru fiecare optiune in parte;

à durata optiunii = perioada de timp in care optiunea poate fi exercitata;

à pretul de exercitare = pretul predeterminat in momentul incheierii contractului la care cumparatorul optiunii are dreptul sa efectueze tranzactia (sa cumpere sau sa vanda valuta de contract). Este un pret ferm in raport de care se va stabili si rezultatul tranzactiei.

à pretul optiunii = prima achitata de cumparatorul optiunii catre vanzatorul acesteia in momentul incheierii contractului. Pretul optiunii este variabil si se stabileste la bursa in functie de raportul cerere/oferta pentru optiunile avand la baza aceeasi valuta suport si cu aceeasi scadenta.

Operatiuni pe baza de optiuni

è CALL

Vanzator optiune

Plateste prima

Cumparator optiune

To

Vanzator optiune = vanzator valuta suport

Cumparator optiune = cumparator valuta  suport

Tn

			Efectueaza plata la PE

Cumparare CALL

PE PM

PM = punct mort = PE + prima à acel nivel al cursului in care operatorul nu are nici castig, nici pierdere (inregistreaza un rezultat nul)

- Cursul pe piata < PE à abandon contract à pierderea = prima platita

- Cursul pe piata > PE à exercitare contract:  se cumpara valuta suport la PE, se plateste prima si se compara cu cursul pietei la care valuta suport ar putea fi vanduta.

Operatorul anticipeaza cresterea cursului valutei suport. Riscul sau este limitat la marimea primei platite (= pierderea maxima). Castigul poate fi nelimitat pe masura ce cursul de piata creste peste punctul mort.

Vanzare de CALL

PE PM

PM = punct mort = PE + prima

- Cursul de piata < PE à abandon contract à profit = prima incasata

- Cursul de piata > PE à exercitare contract: se vinde valuta suport la PE, se incaseaza prima si se compara cu cursul pietei la care valuta suport ar putea fi cumparata.

Operatorul anticipeaza scaderea cursului valutei suport. Castigul sau este limitat la marimea primei incasate si se obtine in cazul in care cumparatorul contractului nu executa optiunea de a cumpara valuta suport. Riscul este nelimitat, pierderea inregistrata fiind cu atat mai mare cu cat cursul de piata creste peste punctul mort.

è PUT

To

Incaseaza PE

Tn

Cumparare de PUT

PM PE

PM = PE - prima

- Cursul de piata < PEà exercitare contract: se vinde valuta suport la pret de exercitare, se plateste prima si se compara cu cursul pietei la care valuta suport ar putea fi cumparata

- Cursul de piata > PE à abandon contract à pierderea = prima platita.

Operatorul anticipeaza scaderea cursului de piata al valutei suport, pierderea sa fiind limitata la marimea primei platite. Castigul este ridicat, dar nu nelimitat pe masura ce cursul de piata scade sub punctul mort.

Vanzare de PUT

PM PE

PM = PE - prima

- Cursul de piata < PE à exercitare contract: se cumpara valuta suport la pret de execitare, se incaseaza prima si se compara cu cursul de piata la care valuta suport ar putea fi vanduta

- Cursul de piata > PE à abandon contract à profit = prima incasata.

Operatorul doreste cresterea cursului de piata al valutei suport, avand un castig limitat la prima incasata. Pierderea sa este importanta, dar nu nelimitata o data cu scaderea cursului de piata al valutei suport sub punctul mort.

Contractele futures si forward

Ambele sunt contracte la termen dar care prezinta particularitati proprii:

Contractele forward sunt contracte nestandardizate (incheiate prin negociere intre parti) care prevad cumpararea/vanzarea unei valute suport la un anumit termen la un curs prestabilit si nu pot fi executate decat la scadenta. Rezultatul contrctului se determina comparand cursul prestabilit cu cursul existent pe piata la data scadentei contractului.

Contractele futures sunt contracte standardizate de cumparare/vanzare a unei valute suport la un anumit termen la un curs prestabilit care pot fi executate oricand pana la scadenta deoarece pretul contractului variaza zilnic in functie de raportul cerere/oferta pentru contractul respectiv pe piata. Contractele futures pe piata valutara nu se pot incheia pentru orice fel de valuta, ci numai pentru anumite valute selectionate de bursa la care sunt tranzactionate (considerate a fi cel mai intens tranzactionate si pentru care exista un volum suficient de mare de ordine de cumparare/vanzare).