StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Libertate financiara
FINANTE

Finante publice, legislatie fiscala, contabilitate, informatii fiscale, asistenta contribuabili, transparenta institutionala, formulare fiscale din domaniul finantelor publice si private (Declaratii fiscale Fise fiscale Situatii financiare Raportari anuale)

StiuCum Home » finante » finantele intreprinderilor » Previziunea trezoreriei
Trimite articolul prin email Acoperirea soldurilor de trezorerie : Previziunea trezoreriei Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Acoperirea soldurilor de trezorerie



Inainte de apelarea la credite, pentru acoperirea soldului previzional deficitar, se impun a fi luate, mai intai, unele masuri ce decurg dintr-o logica fireasca a gestiunii trezoreriei, fn primul rand, se actioneaza pentru avansarea unor incasari (prin reducerea volumului si/sau a duratei creditelor comerciale acordate clientilor sau prin solicitarea incasarii in avans a unor vanzari) si pentru amanarea (in conditii legale) a unor plati (prelungirea creditelor-furnizor). fn al doilea rand, se incearca renuntarea, pentru moment, la efectuarea unor cheltuieli (institii, dividende etc.) fn sfarsit, se actioneaza pentru realizarea unor incasari exceptionale (vanzarea unor acti fixe sau circulante disponibile etc.)
Soldul deficitar, rezultat in urma acestor masuri, urmeaza a fi acoperit din credite noi de trezorerie si de scont, a caror selectie si dozare tine de "arta" trezorierului de a optimiza marimea costului real al acestora (a se dea modulul 36).
fn ceea ce priste fructificarea unei pozitii excedentare a trezoreriei, mai intai este necesara o analiza a pronientei acestui sold previzional excedentar. El poate proni fie dintr-un fond de rulment prea mare, ca urmare a contractarii unor datorii financiare fara o intrebuintare imediata, fie dintr-o nevoie a fondului de rulment mai mica (determinata de o scadenta a platilor mult mai mare decat cea a incasarilor = cazul societatilor din comertul cu amanuntul), fn primul caz se pune problema negocierii (alegerii) intre costul datoriilor financiare (pe termen lung) si randamentul plasamentelor pe termen scurt, desi, in principiu, cele doua operatiuni nu sunt compatibile (nu se fac atrageri de capital pe termen lung pentru a fi plasate pe termen scurt), fn al doilea caz, mai des intalnit (in gestiunea financiara), se urmareste un plasament de trezorerie cat mai renil, cat mai putin riscant si cu cea mai buna lichiditate.
fn derea optimizarii plasamentelor, gestionarul are in dere conditiile pe care le ofera piata de capital, monetara si financiara. Se pot face urmatoarele plasamente de trezorerie.
a) plasamente monetare nenegociabile (contractele de plasament nu pot fi vandute prin scontare, andosare sau negociere la bursa): depozite la termen, bonuri de casa, operatiuni de rascumparare etc.
b) plasamente monetare negociabile: certificate de depozit, bilete de trezorerie, bonuri de tezaur in contul curent etc;
c) plasamente financiare: actiuni, obligatiuni, optiuni etc.
fn principiu, cu cat un plasament se face pe termen mai lung, cu atat el este mai renil, dar mai putin lichid si inrs. Dar cumpararea unor titluri, emise de societati comerciale cu o foarte buna pozitie in bursa, are cele mai mari sanse de a optimiza plasamentele de trezorerie. Acestea au renilitate ridicata, risc redus si lichiditate crescuta, prin negociabilitatea la bursa a titlurilor cumparate.





Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2022 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact

Despre previziunea trezoreriei

Functiile sl organizarea finantelor in economia de piata
Continutul finantelor private
Modelul de piata al rentabilitatii si riscului valorilor mobiliare
Modelul de evaluare a activelor financiare (capm) si modelul de arbitraj (apt)
Teoria optiunilor: fundamentele unei optiuni
Teoria optiunilor: utilizarea si evaluarea optiunilor
Decizia de investitii in mediu cert
Intreprinderea, ca un portofoliu de investitii
Selectionarea proiectelor de investitii probabiliste cu ajutorul capm
Decizia de finantare
Politica de dividend
Influenta structurii capitalurilor asupra valorii intreprinderii
Evaluarea patrimoniala si financiara a intreprinderii
Evaluarea mixta a intreprinderii
Analiza rezultatelor intreprinderii
Tabloul de finantare
Diagnosticul financiar al rentabilitatii si al riscului intreprinderii
Necesitatile de finantare a activitatii intreprinderii
Bugetele intreprinderii
Bugetul vanzarilor
Bugetul productiei
Bugetele liniare si neliniare ale exploatarii
Previziunea trezoreriei
Determinarea necesarului de finantare a ciclului de exploatare (nfce)
Finantarea ciclului de exploatare
Costul creditelor de trezorerie si costul creditelor de scont
Teoria pietelor financiare
Politica de investitii
Politica de finantare si de dividend
Evaluarea intreprinderilor
Analiza financiara
Gestiunea financiara pe termen scurt
Gestiunea financiara pe termen lung
Planificarea financiara
Necesitatea, continutul economic sl functiile finantelor romaniei
Finantele sl activitatea financiara a intreprinderii
Sistemul financiar-bancar
Investitiile intreprinderii, finantarea sl amortizarea lor
Gestiunea activelor s! pasivelor circulante
Bugetul de venituri sl cheltuieli al intreprinderii
Veniturile, cheltuielile si profitul agentilor economici din industrie
Mecanismul financiar al romaniei
Politica financiara a firmei
Capitalurile intreprinderii
Veniturile bugetare ale romaniei din impozitele directe
Imprumuturile de stat
Bugetul de stat
Cheltuieli bugetare ale romaniei
Asigurarile sociale de stat
Asigurarile de bunuri, persoane sl raspundere civila
Atragerea economiilor banesti ale populatiei la casa de economii sl consemnatiuni
Datoria publica externa







































CAUTA IN SITE
Termeni de cautare