StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Afacerea ta are nevoie de idei noi
FINANTE

Finante publice, legislatie fiscala, contabilitate, informatii fiscale, asistenta contribuabili, transparenta institutionala, formulare fiscale din domaniul finantelor publice si private (Declaratii fiscale Fise fiscale Situatii financiare Raportari anuale)

StiuCum Home » finante » finantele intreprinderilor » Bugetul de stat
Trimite articolul prin email Intocmirea, executia sl incheierea bugetului de stat : Bugetul de stat Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Intocmirea, executia sl incheierea bugetului de stat



Procesul bugetar cuprinde actitatile prind : elaborarea proiectului de buget; aprobarea acestuia, executia bugetului ; incheierea si aprobarea contului de executie bugetara.
Proiectul de buget este elaborat de puterea executiva. in majoritatea tarilor aceasta atributie rene guvernului. Exceptie fac putine tari, intre care, in SUA, proiectul de buget este elaborat de catre seful executivului ' Presedintele tarii ', printr-un organ de specialitate.
Documentele proiectului de buget prezentate Parlamentului spre examinare si aprobare contin urmatoarele probleme :
' expunerea de motive a proiectului de lege pentru aprobarea bugetului, precum si propuneri de modificari in legislatia fiscala ;
' anexele la proiectul de lege care cuprind structura veniturilor si cheltuielilor bugetare, in cadrul unui singur buget sau al mai multor bugete in functie de formele concr



ete de aplicare a principiilor unitatii si specializarii bugetare ;
' documentele analitice necesare Parlamentului pentru a analiza si dezbate concret proiectul de buget.
Elaborarea proiectului de buget se fundamenteaza in primul rand pe obiectivele programului de guvernamant al partidului (sau coalitiei de partide) care detine majoritatea parlamentara, pe analizele efectuate de organele de specialitate ale Ministerului Finantelor cu prire la evolutia economiei nationale, a culturii, a nevoilor sociale, a greutatilor intampinate in executia bugetului anterior si pe factorii care pot determina modificari in marimea veniturilor si a cheltuielilor in anul bugetar itor.
Dezbaterea si aprobarea proiectului de buget in Parlament se face dupa prezentarea de catre seful guvernului sau de catre ministrul finantelor a proiectului de buget. Dar inaintea acestei prezentari, proiectul de buget se analizeaza de catre comisiile de specialitate parlamentare unde are loc si concilierea amendamentelor (modificarilor propuse la proiectul de buget).
Dezbaterea si aprobarea proiectului de buget de catre Parlament depinde de modul de organizare a Parlamentului ' unicameral sau bicameral ' caz in care in cele doua camere se pot i formulari si amendamente la proiectul de buget. Aceste divergente se pot rezolva prin conciliere. Dupa aprobarea de catre Parlament a proiectului de buget, se trimite la presedintie pentru a fi aprobat si de presedintele republicii.In SUA, presedintele prezinta proiectul de buget Congresului in luna ianuarie pentru anul bugetar care va incepe la 1 octombrie si se va incheia la 30 septembrie. Comisiile Camerei Reprezentantilor si Senatului au obligatia ca pana la jumatatea lunii aprilie sa-si prezinte rezolutiile" asupra proiectului de buget.
Camera Reprezentantilor are competente mai mici, ativ cu Senatul asupra modificarilor propuse de catre executiv la impozitele federale. Numai Senatul poate aduce modificari asupra veniturilor, cat si asupra cheltuielilor. Cele doua camere aproba bugetul cu majoritatea de voturi. Bugetul este semnat de presedinte, capatand astfel forta juridica. Presedintele SUA se poate folosi de dreptul sau de veto pentru a respinge bugetul.
Congresul american (respectiv cele doua camere) pot trece peste acest veto, daca bugetul este aprobat cu majoritatea a doua treimi de voturi.
Deosebiri neesentiale in dezbaterea si aprobarea bugetului pentru anul itor se intalnesc de la o tara la alta in functie de modul de organizare a Parlamentului si de traditie in materie de buget.
O data cu aprobarea bugetului de catre Parlament, procesul bugetar trece in faza de executie.
Executia bugetului inseamna realizarea veniturilor prevazute si efectuarea cheltuielilor aprobate de catre agentii guvernamentale, aparat fiscal, institutii financiare.
Executia bugetului de stat cade in sarcina executivului (guvernului).
Prevederile la venituri din bugetul de stat sunt sarcini minime (cu exceptia veniturilor provenite din imprumuturi, care sunt maxime) iar cheltuielile aprobate sunt limite maxime.Incasarea veniturilor si efectuarea de plati de la buget se realizeaza prin organe specializate ale Ministerului Finantelor sau, si prin banci.In tarile cu o economie de piata, o cheltuiala publica parcurge urmatoarele etape :
' angajarea ;




' lichidarea ;
' ordonantarea si plata.
Angajarea reprezinta actul care genereaza obligatia unei institutii publice de a plati o suma de bani unei terte persoane fizice sau juridice in baza unui contract, decizie ministeriala, hotarare judecatoreasca etc.
Prin lichidare se intelege operatia prin care se constata serciul facut in favoarea institutiei publice sau intreprinderii publice si se determina suma de plata. Aceasta operatie se bazeaza pe acte justificative (facturi, bonuri, chitante etc).
Ordonantarea inseamna emiterea unei dispozitii sau (ordin) de plata a unei sume de bani de la buget in favoarea unei terte persoane fizice sau juridice. Plata este operatia de achitare a sumei de bani datorata de o institutie publica.
Angajarea, lichidarea si ordonantarea se face de conducatorii institutiilor publice care se mai numesc si ordonatori de credite bugetare.
Plata se efectueaza de catre gestionarii de bani publici ' casieri sau conili.
Ca si in cazul cheltuielilor bugetare, executia veniturilor presupune parcurgerea mai multor etape in functie de categoriile de impozite.


La impozitele directe sunt patru etape :
' asezarea ;




' lichidarea ;
' emiterea titlului de percepere a impozitului ;


' perceperea impozitului.
Prin asezarea impozitului se intelege identificarea materiei impozabile de care dispune o persoana fizica sau juridica (profit, salariu etc).
Lichidarea reprezinta silirea cuantumului impozitului aferent materiei impozabile pe baza cotelor de impozit utilizate (fixe sau procentuale, proportionale, progresive sau regresive).
Emiterea titlului de percepere a impozitului consta in inscrierea cuantumului impozitului intr-un document, in baza caruia se autorizeaza perceperea unui anumit venit in contul bugetului de stat (titlu de incasare cand contribuabilul achita spontan datoria fata de buget ; ordin de incasare, in cazul executarii silite a contribuabilului etc).
Perceperea impozitului consta in incasarea efectiva a sumei datorate bugetului de stat. in cadrul acestei etape intra si urmarirea care interne numai atunci cand contribuabilii nu-si achita obligatiile fiscale fata de stat la termenele silite de lege.
Pentru impozitele indirecte (taxa pe valoarea adaugata, taxele vamale etc), ca si pentru celelalte venituri ale bugetului, exista modalitati si tehnici asemanatoare de executie.In fine, contul de executie bugetara reflecta in final totalitatea operatiunilor de executare a veniturilor si a cheltuielilor la sfarsitul anului bugetar, respectiv a deficitului sau excedentului bugetar.Intocmirea contului de executie bugetara prezinta particularitati in functie de sistemul de inchidere a anului bugetar (sistem de exercitiu bugetar sau sistem de gestiune).
Contul de incheiere a executiei bugetare este prezentat de Guvern, Parlamentului, spre dezbatere si aprobare. Parlamentul dezbate si aproba acest cont la sfarsitul anului urmator (celui pentru care se prezinta contul), o data cu analiza si dezbaterea proiectului de buget prezentat de Guvern pentru anul itor.In Romania, procesul bugetar este reglementat prin Constitutia tarii si Legea finantelor publice. Astfel, Legea finantelor publice reglementeaza modul de intocmire, aprobare, executare si incheiere a bugetului public national.
Bugetul public national cuprinde :


' bugetul administratiei centrale de stat ;
' bugetele locale ;


' bugetul asigurarilor sociale de stat.
Bugetul administratiei centrale de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, precum si contul general anual de incheiere a bugetului pe doi ani in urma, se elaboreaza de catre guvern si se ap


roba de catre Parlament, in general, guvernul exercita conducerea generala a actitatii executive in domeniul finantelor publice, in care scop examineaza periodic situatia financiara pe economie, executia bugetului public national si sileste masuri pentru imbunatatirea echilibrului financiar.
Lucrarile prind proiectul bugetului administratiei centrale de stat se elaboreaza, de fapt, de Ministerul Finantelor si cuprinde proiectele de bugete ale institutiilor publice centrale (ministere), propunerile de transferuri de fonduri bugetare pentru echilibrarea unor bugete locale si a bugetului asigurarilor sociale de stat.
Bugetele Adunarii Deputatilor, Senatului, Presedintiei Romaniei, Guvernului si al altor institutii publice care nu au organe ierarhic superioare se prevad distinct in bugetul administratiei centrale de stat si se aproba de catre Parlament o data cu acesta.
Bugetul asigurarilor sociale de stat se elaboreaza distinct de bugetul administratiei centrale de stat de catre Ministerul Muncii si Protectiei Sociale si se aproba de catre Parlament o data cu acesta.
Conform Legii finantelor publice, veniturile si cheltuielile care se inscriu in bugetul administratiei centrale de stat se grupeaza in :
a) cheltuieli curente si de capital, cu specificarea naturii veniturilor si cheltuielilor si desfasurarea acestora pe baza clasificatiei bugetare elaborata de Ministerul Finantelor ;
b) venituri ordinare si extraordinare.
La silirea cheltuielilor bugetului administratiei centrale de stat se au in vedere urmatoarele :
a) in domeniul social, utilizarea resurselor financiare ale statului pentru invatamant, sanatate, ocrotiri si asigurari sociale, cultura, arta si sport, protectie ecologica ;
b) in domeniul economic : acordarea de subventii, realizarea unor investitii si a altor actiuni economice de interes public, in limita alocatiilor bugetare silite prin bugetele anuale ;
c) sustinerea unor programe prioritare de cercetare stiintifica fundamentala ;
d) asigurarea cerintelor de aparare ale tarii si ale ordinii publice;
e) finantarea administratiei centrale de stat si a altor cheltuieli prevazute de lege.
Sumele aprobate prin bugetul administratiei centrale de stat, in limitele carora se pot efectua cheltuieli cu caracter public, reprezinta credite bugetare care nu pot fi depasite.
La silirea realizarii veniturilor bugetului administratiei centrale de stat, trebuie sa fie respectate urmatoarele norme :
a) nici un impozit, taxa sau alte obligatii de natura acestora nu pot f1 inscrise in buget si incasate daca acestea nu au fost silite prin lege de catre Parlament;
b) perceperea impozitelor, taxelor si a cotelor acestora se silesc anual prin legea bugetara ;
c) este interzisa perceperea sub orice denumire de contributii directe sau indirecte, la formarea veniturilor bugetului, in afara celor silite de lege. ^In conditiile economiei de piata, in executia bugetului se interzice acoperirea cheltuielilor prin recurgerea la emisiune monetara sau prin finantarea directa de catre banci, sau creditarea unor regii autonome si societati comerciale cu capital de stat, fara asigurarea conditiilor de garantie si rambursa-bilitate.
Daca in executia bugetului administratiei centrale de stat apar goluri temporare de casa, acestea pot fi acoperite, pana la incasarea veniturilor corespunzatoare, pe seama resurselor aflate in conturile de trezorerie ale statului, formate din soldurile permanente ale resurselor institutiilor publice, fondurile extrabugetare etc.
De asemenea, aceste goluri de casa se pot acoperi financiar prin emiterea de catre stat a bonurilor de tezaur purtatoare de dobanda si a caror scadenta nu va putea depasi sfarsitul anului bugetar.
Aceste bonuri de tezaur intra in circulatie prin achizitionarea acestora de catre agentii economici, institutii bancare, de asigurari, CEC si populatie. Totalul sumelor bonurilor de tezaur puse in circulatie nu poate depasi 8% din volumul total al veniturilor bugetului administratiei centrale de stat aprobat de Parlament. Se precizeaza faptul ca emiterea bonurilor de tezaur nu se poate face decat in primele 10 luni ale anului bugetar, iar retragerea lor trebuie sa se faca cu incepere din luna decembrie, fara a depasi anul bugetar in curs.In mod exceptional ' prin legea bugetara anuala ' se poate sili acordarea de catre Banca Nationala (Banca de emisiune) a unui imprumut fara dobanda, pentru acoperirea unor goluri temporare de casa, pe seama resurselor de creditare ale acestei banci, fara sa se depaseasca 10 la suta din totalul veniturilor bugetului aprobat. Acest imprumut se poate rambursa in maximum 6 luni, pe seama incasarii veniturilor bugetare curente sau prin lansarea unui imprumut de stat, prin emiterea unor obligatiuni.In bugetul administratiei centrale de stat se inscrie si fondul de rezerva bugetara la dispozitia organului executiv al statuhii, care se poate utiliza numai in baza unei hotarari a guvernului in vederea suplimentarii unor credite bugetare fundamentate economic si social, pentru finantarea unor actiuni si sarcini noi ale statului intervenite in cursul anului bugetar.
Bugetul administratiei centrale de stat se poate incheia cu deficit sau excedent de venituri.
' Excedentul sau deficitul bugetului administratiei centrale de stat se sileste prin area incasarilor veniturilor realizate pana la inchiderea exercitiului bugetar cu platile pana la aceeasi data, plus obligatiile cu termene legale de plata pana la 31 decembrie la cheltuieli.In caz de deficit acoperit prin bonuri de tezaur nerambursate sau imprumut acordat de Banca Nationala, Parlamentul hotaraste, la propunerea Guvernului, cum poate avea loc acoperirea deficitului, fie printr-un imprumut intern sau extern. Parlamentul adopta si masurile ce trebuie luate de catre guvern pentru a preveni in itor asemenea situatii bugetare nefavorabile. Daca din executia bugetului se obtine un excedent de venituri, din acesta se poate rezerva o cota de 50 la suta pentru crearea fondului de tezaur al statului.
Fondul de tezaur al statului se pastreaza intr-un cont special la Banca Nationala, cu dobanda negociata, si se utilizeaza numai cu aprobarea Parlamentului.
Dupa incheierea exercitiului bugetar, Guvernul prezinta Parlamentului, spre dezbatere si aprobare, contul anual de executie a bugetului administratiei centrale de stat, precum si contul anual de executie a bugetului asigurarilor sociale de stat.
Contul anual de executie a bugetului administratiei centrale de stat cuprinde : la venituri ' evaluarile bugetare, incasarile realizate, ramasitele de incasat; la cheltuieli ' credite bugetare aprobate, credite bugetare recalculate, plati efectuate, obligatii cu termene legale pana la 31 decembrie al anului bugetar in curs.
Parlamentul dezbate acest cont, de regula, o data cu examinarea proiectului de buget prezentat de Guvern pentru anul itor bugetar.





Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2021 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact

Despre bugetul de stat

Functiile sl organizarea finantelor in economia de piata
Continutul finantelor private
Modelul de piata al rentabilitatii si riscului valorilor mobiliare
Modelul de evaluare a activelor financiare (capm) si modelul de arbitraj (apt)
Teoria optiunilor: fundamentele unei optiuni
Teoria optiunilor: utilizarea si evaluarea optiunilor
Decizia de investitii in mediu cert
Intreprinderea, ca un portofoliu de investitii
Selectionarea proiectelor de investitii probabiliste cu ajutorul capm
Decizia de finantare
Politica de dividend
Influenta structurii capitalurilor asupra valorii intreprinderii
Evaluarea patrimoniala si financiara a intreprinderii
Evaluarea mixta a intreprinderii
Analiza rezultatelor intreprinderii
Tabloul de finantare
Diagnosticul financiar al rentabilitatii si al riscului intreprinderii
Necesitatile de finantare a activitatii intreprinderii
Bugetele intreprinderii
Bugetul vanzarilor
Bugetul productiei
Bugetele liniare si neliniare ale exploatarii
Previziunea trezoreriei
Determinarea necesarului de finantare a ciclului de exploatare (nfce)
Finantarea ciclului de exploatare
Costul creditelor de trezorerie si costul creditelor de scont
Teoria pietelor financiare
Politica de investitii
Politica de finantare si de dividend
Evaluarea intreprinderilor
Analiza financiara
Gestiunea financiara pe termen scurt
Gestiunea financiara pe termen lung
Planificarea financiara
Necesitatea, continutul economic sl functiile finantelor romaniei
Finantele sl activitatea financiara a intreprinderii
Sistemul financiar-bancar
Investitiile intreprinderii, finantarea sl amortizarea lor
Gestiunea activelor s! pasivelor circulante
Bugetul de venituri sl cheltuieli al intreprinderii
Veniturile, cheltuielile si profitul agentilor economici din industrie
Mecanismul financiar al romaniei
Politica financiara a firmei
Capitalurile intreprinderii
Veniturile bugetare ale romaniei din impozitele directe
Imprumuturile de stat
Bugetul de stat
Cheltuieli bugetare ale romaniei
Asigurarile sociale de stat
Asigurarile de bunuri, persoane sl raspundere civila
Atragerea economiilor banesti ale populatiei la casa de economii sl consemnatiuni
Datoria publica externa







































CAUTA IN SITE
Termeni de cautare