StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Afacerea ta are nevoie de idei noi
finante FINANTE

Finante publice, legislatie fiscala, contabilitate, informatii fiscale, asistenta contribuabili, transparenta institutionala, formulare fiscale din domaniul finantelor publice si private (Declaratii fiscale · Fise fiscale · Situatii financiare · Raportari anuale)

StiuCum Home » finante » finantele intreprinderilor » Bugetul de stat

Intocmirea, executia sl incheierea bugetelor locale



Bugetele administratiei locale sunt compuse din bugetele judetelor, municipiului Bucuresti, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucuresti, oraselor si comunelor.
Fiecare unitate administrativ-teritoriala isi elaboreaza proiectul de buget propriu prin organele financiare din structura administratiei publice locale in conditii de autonomie financiara.
Prevederile din proiectele de bugete locale se fundamenteaza pe propriile proiecte de bugete ale administratiei proprii si ale institutiilor publice finantate din aceste bugete.
Proiectele bugetelor locale sunt supuse dezbaterii Consiliilor locale ale unitatilor administrative respective si se aproba de aceste consilii cu doua luni inainte de inceperea executiei anului financiar curent.
Executia bugetelor locale revine organelor de decizie ale fiecarei unitati administrativ-teritoriale prin organele financiare din structura administratiei publice locale. Aparatul financiar local urmareste sistematic incasarea veniturilor si efectuarea cheltuielilor in concordanta cu clasificatia bugetara.
Repartizarea veniturilor si cheltuielilor pe categorii de bugete locale Se sileste de organele de decizie ale fiecarui judet, sau de lege, in functie de subordonarea institutiilor publice, precum si de necesitatile de echilibrare bugetara.In situatia in care cheltuielile prezute in bugetele proprii nu pot fi acoperite integral din veniturile locale, pentru echilibrarea bugetelor respective se pot acorda, in mod exceptional, subventii din bugetul administratiei centrale de stat. Prin legile bugetare anuale se pot autoriza unele unitati administrativ-teritoriale sa contracteze imprumuturi prin emisiune de titluri de credit, rambursabile in maximum 10 ani, pe care le poate achizitiona populatia si agentii economici.
Bugetele proprii locale au in structura lor si fonduri de rezer de pana la 5% din totalul cheltuielilor, fonduri care se pot folosi pentru suplimentarea creditelor bugetare aprobate, in vederea finantarii actiunilor sau sarcinilor noi intervenite in cursul anului bugetar. Aceste fonduri de rezer se pot majora cu pana la 50% din disponibilitatile de credite bugetare care nu mai sunt necesare in cursul exercitiului bugetar.
Uneori, in bugetele proprii ale unor unitati administrativ-teritoriale, veniturile depasesc cheltuielile aprobate, inclusiv rezer bugetara legala, astfel ca, diferentele respective se constituie excedente bugetare in limita a 2 la suta din totalul veniturilor, urmand ca restul sa se verse la fondul de tezaur care se constituie la nivelul judetului.
Din fondul de tezaur se pot acorda imprumuturi temporare pentru acoperirea unor eventuale goluri de casa ale bugetelor unor unitati administrativ-teritoriale, rambursabile pana la sfarsitul anului bugetar. in cazul neram-bursarii imprumutului in acest termen, Legea finantelor publice prevede, ca termenul de rambursare se poate prelungi pana la 18 luni, cu o dobanda
silita de Ministerul Finantelor si care se incaseaza la fondul de tezaur judetean.
La finantarea unor actiuni social-culturale si acoperirea unor cheltuieli economice de interes local, se pot utiliza maximum 50 la suta din sumele incasate provenite peste cele aprobate, in urmatoarele conditii :
a) depasirea incasarilor sa fie realizata pe totalitatea veniturilor proprii silite prin bugetul local respectiv ;
b) plusurile de venituri sa provina din activitatea anului respectiv si sa nu fie rezultatul unor modificari ale legislatiei sau anumitor subeluari constatate de organele de control fiscale ;
c) unitatea administrativ-teritoriala respecti sa nu aiba imprumuturi nerambursate.In sfarsit, soldurile anuale excedentare ale bugetelor locale se pot folosi in urmatoarea ordine :
a) pentru rambursarea eventualelor imprumuturi din anii precedenti nelichidate, inclusiv dobanda corespunzatoare ;
b) din suma ramasa, se rezer si se rsa o cota de 50 la suta la fondul de tezaur judetean, iar restul de 50 la suta se constituie ca fond de rulment propriu care se utilizeaza pentru acoperirea eventualelor goluri de casa (decalaje intre veniturile si cheltuielile anului curent).
Pentru fondurile de tezaur se intocmesc anual conturi de executie, care se supun spre aprobare Consiliului judetean o data cu contul de executie a bugetului propriu judetean, respectiv al municipiului Bucuresti.
Executia bugetara se incheie la data de 31 decembrie a fiecarui an. Orice venit neincasat si orice cheltuiala neefectuata pana la 31 decembrie se incasa sau se plati in contul bugetului pe anul urmator bugetar.



Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2024 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact

Despre bugetul de stat

Functiile sl organizarea finantelor in economia de piata
Continutul finantelor private
Modelul de piata al rentabilitatii si riscului valorilor mobiliare
Modelul de evaluare a activelor financiare (capm) si modelul de arbitraj (apt)
Teoria optiunilor: fundamentele unei optiuni
Teoria optiunilor: utilizarea si evaluarea optiunilor
Decizia de investitii in mediu cert
Intreprinderea, ca un portofoliu de investitii
Selectionarea proiectelor de investitii probabiliste cu ajutorul capm
Decizia de finantare
Politica de dividend
Influenta structurii capitalurilor asupra valorii intreprinderii
Evaluarea patrimoniala si financiara a intreprinderii
Evaluarea mixta a intreprinderii
Analiza rezultatelor intreprinderii
Tabloul de finantare
Diagnosticul financiar al rentabilitatii si al riscului intreprinderii
Necesitatile de finantare a activitatii intreprinderii
Bugetele intreprinderii
Bugetul vanzarilor
Bugetul productiei
Bugetele liniare si neliniare ale exploatarii
Previziunea trezoreriei
Determinarea necesarului de finantare a ciclului de exploatare (nfce)
Finantarea ciclului de exploatare
Costul creditelor de trezorerie si costul creditelor de scont
Teoria pietelor financiare
Politica de investitii
Politica de finantare si de dividend
Evaluarea intreprinderilor
Analiza financiara
Gestiunea financiara pe termen scurt
Gestiunea financiara pe termen lung
Planificarea financiara
Necesitatea, continutul economic sl functiile finantelor romaniei
Finantele sl activitatea financiara a intreprinderii
Sistemul financiar-bancar
Investitiile intreprinderii, finantarea sl amortizarea lor
Gestiunea activelor s! pasivelor circulante
Bugetul de venituri sl cheltuieli al intreprinderii
Veniturile, cheltuielile si profitul agentilor economici din industrie
Mecanismul financiar al romaniei
Politica financiara a firmei
Capitalurile intreprinderii
Veniturile bugetare ale romaniei din impozitele directe
Imprumuturile de stat
Bugetul de stat
Cheltuieli bugetare ale romaniei
Asigurarile sociale de stat
Asigurarile de bunuri, persoane sl raspundere civila
Atragerea economiilor banesti ale populatiei la casa de economii sl consemnatiuni
Datoria publica externa














lupa cautareCAUTA IN SITE