StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Lumea poate si a ta
FINANTE

Finante publice, legislatie fiscala, contabilitate, informatii fiscale, asistenta contribuabili, transparenta institutionala, formulare fiscale din domaniul finantelor publice si private (Declaratii fiscale Fise fiscale Situatii financiare Raportari anuale)

StiuCum Home » finante » finantele intreprinderilor » Bugetul de stat
Trimite articolul prin email Repartizarea cheltuielilor sl a veniturilor bugetare intre bugetul de stat sl bugetele locale : Bugetul de stat Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Repartizarea cheltuielilor sl a veniturilor bugetare intre bugetul de stat sl bugetele locale



Repartizarea cheltuielilor si a niturilor intre rigile sistemului bugetar, in fiecare stat se face in functie de modul in care au fost delimitate atributiile intre aparatul administrativ de stat central si cel local. De regula, principalele categorii de cheltuieli si niturile cele mai mari se intalnesc in bugetul central sau federal : in bugetele statelor membre ale federatiei si in bugetele locale sunt inscrise nituri si cheltuieli de importanta minora.
Din punctul de dere al structurii administratiei teritoriului, statele pot fi de tip unitar, ca de exemplu Franta, Marea Britanie, Italia, Olanda, Romania etc, si de tip federal, cum sunt SUA, Canada, Germania, India, Brazilia, Australia etc.In statele de tip unitar functioneaza organe ale puterii si administratiei



de stat centrale si locale. De exemplu, teritoriul Frantei este divizat in departamente si comune. in Marea Britanie unitatile administrativ-teritoriale sunt: comitatele si teritoriile de comitate orasenesti, iar comitatele se divid in districte de comitat (orase, municipii, districte urbane si rurale).
Teritoriul Italiei este organizat in regiuni aulonome, provincii si comune s.a.
Statele de tip federal au urmatoarea structura : federatia, statele, provinciile si unitatile administrati teritoriale proprii fiecarui stat membru al federatiei. La nilul federatiei se intalnesc organe centrale ale puterii si administratiei federale, care au competente depline pe intern si international. Statele, provinciile sau regiunile din cadrul federatiei dispun de Parlamente si Gurne proprii, fara a aa competente pe international. Fiecare stat, provincie sau regiune parte componenta a federatiei se subdivide in unitati administrativ -teritoriale, care sunt conduse de organele locale ale puterii si administratiei de stat. Astfel, in cadrul statelor federale, sistemul bugetar cuprinde : bugetul federatiei, bugetele statelor, provinciilor si bugetele locale. :
Structura cheltuielilor si a niturilor fiecarei rigi a sistemului bugetar difera de la un an la altul bugetar, fiind influentata de atributiile ce revin organelor de stat centrale si celor locale.In tara noastra, principalele cheltuieli ce se finanteaza din bugetul administratiei centrale de stat in conditiile economiei de piata se grupeaza in felul urmator :


1. Cheltuieli social-culturale, in care intra :
a) ' Cheltuielile pentru invatamantul prescolar, primar, gimnazial, profesional, liceal, postliceal, superior, case de copii, inspectorate scolare etc. ;
b) ' Cheltuielile cu sanatatea, ca : dispensare, spitale, sanatorii, pre-ntorii si dispensare cu stationar TBC, crese, leagane de copii, centre de recoltare si conservare a .sangelui, statii de salvare, alte institutii si actiuni sanitare ;
c) ' Cheltuielile cu cultura sl arta, ca : biblioteci nationale, unirsitare, muzee, teatre, institutii muzica.'e, alte institutii de cultura ;
d) ' Asistenta sociala, alocatiihi alte Ajutoare pentru copii, cu urmatoarele cheltuieli : cheltuieli cu caminele de batrani si pensionari, camine-spit.al pentru invalizi si bolnavi cronici, camine pentru copii infirmi etc. ; alocatia de stat pentru copii ; ajutoare pentru mame cu multi copii ; indemnizatii de nastere etc. ;
e) ' Cheltuielile cu activitatea sportiva si tineret.
2. Cheltuieli cu apararea nationala si apararea ordinei publice.
3. Cheltuieli cu puterea si administratia de stat se refera la :
' cheltuieli cu presedintia tarii, cheltuieli pentru organele puterii legislati (camera deputatilor si senat) ; cheltuieli pentru organele judecatoresti si ale procuraturii; cheltuieli cu organele centrale ale puterii executi (gurn, ministere, institutii centrale).
4. Cheltuieli cu actiunile economice de importanta nationala si de cercetare stiintifica.
Aceste cheltuieli se refera la cheltuielile pentru rezerva de stat, institii ale institutiilor publice si ale regiilor autonome si societatilor comerciale cu capital de stat ; subntii pentru regiile autonome si societatilor comerciale de stat pentru acoperirea diferentelor de pret si tarife ; cheltuieli pentru transporturi si telecomunicatii etc. Tot in aceasta categorie de cheltuieli se cuprind si cheltuielile de cercetare stiintifica fundamentala din domeniul industriei extracti, energiei, chimiei, agriculturii etc, precum si pentru prospectiuni si lucrari geologice in derea descoperirii de noi zacaminte de minerale utile.
5. Transferuri si subntii de fonduri banesti pentru : completarea fondurilor proprii ale bugetelor locale ; completarea fondurilor proprii ale asigurarilor sociale de stat; completarea fondului pentru ajutorul de somaj.
6. Cheltuieli cu datoria publica, in care intra : dobanzile aferente datoriei publice interne ; dobanzile aferente datoriei publice externe.
Din bugetele administratiilor locale se finanteaza, conform functiilor si atributiilor organelor puterii si administrati ale acestora, urmatoarele cheltuieli :


1. Cheltuielile soci al-cultur ale, in care intra :
a. cheltuielile cu cultura si arta, ca: biblioteci comunale, municipale si orasenesti, case de cultura, muzee, teatre si institutii muzicale etc. ;
b. cheltuielile cu asistenta sociala, ca de exemplu : cheltuielile cu caminele de batrani si pensionari, camine spital, cantine sociale si ajutor social etc.
2. Cheltuielile cu gospodaria comunala si de locuinte, in care intra : cheltuielile cu intretinerea si repararea strazilor, iluminatul public, salubritatea, intretinerea gradinilor publice, parcurilor si zonelor rzi; cheltuielile cu energia termica pentru populatia care detine locuinte din fondul locativ de stat etc. ;
3. Cheltuielile pentru organele locale ale puterii executi;
4. Cheltuielile cu actiunile economice, transporturi si telecomunicatii, in care intra : cheltuielile cu teme de cercetare pentru regii autonome si societati comerciale de stat, institii ale institutiilor publice si ale regiilor autonome locale; cheltuielile pentru drumuri si poduri; cheltuielile cu transportul in comun; alte cheltuieli in domeniul transporturilor si comunicatiilor etc. ;
5. Dirse cheltuieli privind: dobanzile aferente datoriei publice interne; formarea fondului de,tezaur constituit la nilul judetului din excedentul bugetelor locale ; formarea fondului de rulment propriu al unitatilor administrajtiv-teritoriale; rambursarea din excedentele bugetelor locale a imprumuturilor contractate in anii precedenti.
Veniturile bugetare se repartizeaza intre bugetul administratiei centrale de stat si bugetele locale in concordanta cu obiectile si sarcinile social-


culturale si economice, de realizat in anul respectiv bugetar de catre gurn si organele administrati ale consiliilor locale.
Fiecarui huge:t i se repartizeaza asemenea nituri care sa-i asigure alimentarea satisfacatoare, ferma si sila, cu resurse financiare, incat sa se evite pe cat posibil golurile de casa ale bugetelor proprii locale si sa se poata asigura in cursul exercitiului bugetar o permanenta echilibrare a niturilor cu cheltuielile si o eficienta maxima a muncii fiscale.
La bugetul administratiei centrale de stat se concentreaza urmatoarele categorii de nituri :


1. Venituri curente;
A. Venituri fiscale.
Al. Impozite directe, in care intra: impozitul pe profit, incasat de la agentii economici indiferent de forma de proprietate; impozitul pe dividende la societatile comerciale ; taxa asupra mijloacelor de transport detinute de agentii economici; impozitul pe sumele din vanzarea actilor; impozitul pe salarii; impozitul pe profiturile realizate de persoanele fizice si juridice straine pe teritoriul tarii noastre (societati mixte); alte impozite si incasari directe.
A2. impozite indirecte ca : taxa pe valoarea adaugata ; taxele vamale de la persoanele juridice ; taxele vamale si alte nituri incasate de la persoanele fizice prin unitatile vamale ; taxele de timbru de la persoane juridice ; penalitatile si majorarile pentru niturile nevarsate la timp de catre contribuabili; alte impozite indirecte.


B. Venituri nefiscale in care intra :
Bl. varsamintele din profiturile nete ale regiilor autonome ;
B2. varsamintele de la institutiile publice ca: niturile creselor; taxele de spitalizare, analize, consultatii, tratamente, etc. ; niturile sanatoriilor balneoclimaterice ; taxele pentru brete de inntii si inregistrarea marcilor de fabrica ; niturile din activitatea de navigatie si alte prestari de servicii in porturi ; niturile din sumele ce se incaseaza de catre institutiile de invatamant drept regie de camin si cantine; taxele pentru examinarea conducatorilor de autohicule, eliberarea permiselor de conducere si alte nituri privind circulatia pe drumurile publice etc.
C. Dirse nituri, din care enumeram : nituri din recuperarea cheltuielilor de judecata, imputatii si desubiri; nituri din amenzile aplicate, potrivit dispozitiilor legale; incasarea ratelor scadente la creditele externe acordate de la buget ; incasarea dobanzilor aferente creditelor externe acordate de la buget; nituri din concesiuni etc.
D. Venituri din capital, cum sunt : nituri din valorificarea unor bunuri ale institutiilor publice; nituri din valorificarea stocurilor de la rezerva de stat. La bugetele locale, se concentreaza urmatoarele nituri :
1. Venituri curente ;
A. Venituri fiscale : -
Al. Impozite directe, in care intra: impozitul pe profit de la regiile si societatile comerciale locale ; impozitul pe niturile asociatiilor si societatilor agricole ; taxa pentru folosirea terenur lor scoase din fondul funciar etc.
A2. Impozitele indirecte, impozitul pe spectacole ; penalitati si majorari pentru nituri nevarsate la termen.
A3. Impozite si taxe de la populatie, dintre care enumeram: impozitul pe niturile agricole ale populatiei; impozitul pe niturile meseriasilor, liber-profesionistilor si altor persoane fizice independente si asociatii familiale ; impozitul pe cladirile si terenurile populatiei ; taxa asupra mijloacelor de transport ; taxe asupra succesiunilor si alte taxe de l'a populatie ; impozitul pe cladiri de la persoane juridice, taxa pentru folosirea locurilor publice ; taxa asupra autorizatiilor de constructii: autorizatii sanitare eliberate persoanelor particulare; taxe pentru folosirea mijloacelor de publicitate, afisaj si reclama; taxe pentru sederea in statiunile balneoclimaterice ; taxe pentru vizitarea muzeelor, caselor memoriale, monumentelor istorice, de arhitectura si arheologie; alte taxe locale.
B. Venituri nefiscale, din care enumeram : varsaminte, din profitul net al regiilor autonome locale ; varsaminte din disponibilitatile institutiilor publice si activitatilor autol'inantate locale ; nituri din concesiuni etc.
C. Venituri din capital, care provin din : nituri; din valorificarea unor bunuri ale statului; nituri din valorificarea unor, bunuri ale institutiilor publice. .
D. Subntii primite din bugetul administratiei centrale: de stat pentru echilibrarea unor bugete locale.In concluzie, organele locale ale administratiei de stat (primariile) au sarcina sa se preocupe in permanenta de dezvoltarea bazei proprii de nituri, asigurandu-se echilibrarea si pe aceasta cale a bugetelor tuturor municipiilor, oraselor si comunelor judetului respectiv, in conditiile autonomiei financiare.In functie de politica partidului de la putere sau a coalitiei de partide si a gurnului respectiv, tinand seama si de necesitatile de dezvoltare, reconstructie sau modernizare a unor unitati administrativ-teritoriale, se pot repartiza anumite cote din niturile ce se incaseaza la bugetul administratiei centrale de st at de pe teritoriul acestora, ca si o parte a cheltuielilor de finantat, in favoarea bugetelor locale. Desigur, aceste norme si cote se pot modifica de la un an bugetar la altul, avand in dere noile necesitati financiare aparute pe local. in acest caz, se vor cointeresa Consiliile locale si administratiile unitatilor administrativ-teritoriale in incasarea la timp si a niturilor bugetului administratiei centrale de stat de pe teritoriul localitatii respecti.




Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2021 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact

Despre bugetul de stat

Functiile sl organizarea finantelor in economia de piata
Continutul finantelor private
Modelul de piata al rentabilitatii si riscului valorilor mobiliare
Modelul de evaluare a activelor financiare (capm) si modelul de arbitraj (apt)
Teoria optiunilor: fundamentele unei optiuni
Teoria optiunilor: utilizarea si evaluarea optiunilor
Decizia de investitii in mediu cert
Intreprinderea, ca un portofoliu de investitii
Selectionarea proiectelor de investitii probabiliste cu ajutorul capm
Decizia de finantare
Politica de dividend
Influenta structurii capitalurilor asupra valorii intreprinderii
Evaluarea patrimoniala si financiara a intreprinderii
Evaluarea mixta a intreprinderii
Analiza rezultatelor intreprinderii
Tabloul de finantare
Diagnosticul financiar al rentabilitatii si al riscului intreprinderii
Necesitatile de finantare a activitatii intreprinderii
Bugetele intreprinderii
Bugetul vanzarilor
Bugetul productiei
Bugetele liniare si neliniare ale exploatarii
Previziunea trezoreriei
Determinarea necesarului de finantare a ciclului de exploatare (nfce)
Finantarea ciclului de exploatare
Costul creditelor de trezorerie si costul creditelor de scont
Teoria pietelor financiare
Politica de investitii
Politica de finantare si de dividend
Evaluarea intreprinderilor
Analiza financiara
Gestiunea financiara pe termen scurt
Gestiunea financiara pe termen lung
Planificarea financiara
Necesitatea, continutul economic sl functiile finantelor romaniei
Finantele sl activitatea financiara a intreprinderii
Sistemul financiar-bancar
Investitiile intreprinderii, finantarea sl amortizarea lor
Gestiunea activelor s! pasivelor circulante
Bugetul de venituri sl cheltuieli al intreprinderii
Veniturile, cheltuielile si profitul agentilor economici din industrie
Mecanismul financiar al romaniei
Politica financiara a firmei
Capitalurile intreprinderii
Veniturile bugetare ale romaniei din impozitele directe
Imprumuturile de stat
Bugetul de stat
Cheltuieli bugetare ale romaniei
Asigurarile sociale de stat
Asigurarile de bunuri, persoane sl raspundere civila
Atragerea economiilor banesti ale populatiei la casa de economii sl consemnatiuni
Datoria publica externa







































CAUTA IN SITE
Termeni de cautare