StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Libertate financiara
FINANTE

Finante publice, legislatie fiscala, contabilitate, informatii fiscale, asistenta contribuabili, transparenta institutionala, formulare fiscale din domaniul finantelor publice si private (Declaratii fiscale · Fise fiscale · Situatii financiare · Raportari anuale)

StiuCum Home » finante » finantele intreprinderilor » Bugetul de stat
Trimite articolul prin email Consideratii generale privind continutul bugetului public national : Bugetul de stat Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Consideratii generale privind continutul bugetului public national



Bugetul de stat constituie un financiar la nivel macroeconomic atat pe termen scurt cat si pe termen mediu, prezionand veniturile si cheltuielile publice, precum si a unor programe prind cheltuielile publice de investitii.In economia de piata, bugetul statului este un act juridic in care se inscriu veniturile si cheltuielile probabile ale statului pe timp de un an.
Datorita faptului ca bugetul statului este aprobat de puterea legislativa a fiecarei tari, el are caracter obligatoriu. in principiu, bugetul statului exprima relatii economice ce iau nastere in procesul repartitiei produsului intern brut pe timp de un an de zile, in sensul constituirii fondurilor publice de resurse banesti si de repartizare a acestora, conform nevoilor sociale.
Din punct de vedere financiar si economic, prin bugetul statului se asigura mobilizarea si dirijarea



resurselor financiare pentru satisfacerea functiilor statului, a politicii economice si sociale a guvernului si a utiliza impozitele, taxele, subventiile si alte cheltuieli publice ca parghii economico-finan-ciare de influentare a diferitelor actitati economico-sociale publice si private.
Din punct de vedere etimologic, cuvantul „buget" prone de la expresiile „bouge" si „bougette", care in franceza inseamna punguta sau saculet, in limba engleza prin cuvantul „budget" se inteleg, de regula, documentele aduse la parlament al caror continut se refera la veniturile si cheltuielile statului. Un astfel de document a fost intocmit pentru prima data in Anglia, la inceputul secolului al Xlll-lea.
Bugetul statului reprezinta de fapt documentul financiar prezional al veniturilor si al cheltuielilor statului. in tarile cu economie de piata dezvoltata se intocmeste si un buget al economiei nationale. Acest buget reflecta prezional evolutia intregii economii nationale. Bugetul economic cuprinde, pe langa formarea si utilizarea resurselor bugetului de stat, si informatii prezionale in legatura cu productia, repartitia, consumul produsului intern brut din tara respectiva pe timp de un an de zile.
Bugetul economiei nationale — din punct de vedere al continutului — difera de ia o tara la alta, in functie de soldurile valorice dintre veniturile si cheltuielile efectuate de intreprinderi private, institutii publice, populatie, relatii cu strainatatea, comertul exterior, imprumuturi externe etc.
Bugetul economic sau al economiei nationale este un instrument care informeaza guvernul asupra echilibrului economico-financiar al tarii respective. El nu are caracter operativ si de lege. Prin acest buget, guvernul poate identifica unele efecte directe si indirecte produse in economie, datorita masurilor cu caracter economico-social adoptate prind cresterea economica intr-o anumita etapa. El nu se substituie bugetului public national.
Bugetul de stat cuprinde o structura si un volum de venituri si de cheltuieli in functie de dezvoltarea economica a tarii respective, tinand seama nu numai de conditiile social-politice interne, ci si de conjunctura economica internationala.
Sursele de venituri si efectuarea cheltuielilor publice au si rolul de parghii oconomico-financiare care au o influenta directa si indirecta asupra unor actitati publice sau private, in sensul dezvoltarii sau restrangerii unora, a productiei sau consumului anumitor marfuri sau sercii, pentru incurajarea anumitor categorii sociale in efectuarea actiunilor si initiativelor in care statul este implicat economic si social.
Bugetul statului trebuie sa cuprinda cat mai real toate veniturile ce pot fi mobilizate si cheltuirea lor, astfel ca la sfarsitul anului bugetar sa permita area si analiza surselor de venituri si a cheltuielilor publice efectuate, tinand seama de principiile bugetare clasice si anume :
a) —- unitatea ;


b) — universalitatea ;
c) — anualitatea ;
d) — echilibrul, specializarea bugetara si publicitatea bugetului. Aceste principii bugetare se aplica diferit de la o tara la alta si de la o
perioada la alta.
a) Unitatea bugetara presupune ca toate veniturile si cheltuielile publice sa fie inscrise intr-un singur document care se numeste bugetul statului. Acest lucru da posibilitatea cunoasterii in orice moment a volumului resurselor statului si a destinatiei acestora, a surselor de provenienta a veniturilor si directiile de utilizare a cheltuielilor publice.
De asemenea, intr-un buget unitar se pot analiza si a veniturile
cu cheltuielile, echilibrul dintre aceste doua parti ale bugetului, excedentul sau deficitul de resurse bugetare. Totodata, usureaza munca Parlamentului in ceea ce priveste analiza structurii si volumului cheltuielilor publice propuse de guvern, pe baza carora pot lua decizii asupra oportunitatii si necesitatii anumitor cheltuieli.In practica financiara, acest principiu nu este respectat intocmai. Pe langa bugetul ordinar al statului se elaboreaza si alte bugete cum sunt : bugete autonome, bugete extraordinare, bugete anexe si conturile speciale de trezorerie.
Bugetele autonome sunt intocmite de unitatile administrative locale si de intreprinderile publice cu personalitate juridica si autonomie gestionara.In unele tari elaboreaza bugete autonome si serciile publice care dispun de personalitate juridica, cum sunt : serciile sociale, financiare, culturale si de educatie.
Exceptiile mentionate de la principiul unitatii bugetare sunt explicate prin faptul ca de multe ori veniturile realizate de aceste institutii publice si intreprinderi publice sunt insuficiente pentru efectuarea cheltuielilor, fiind deci subventionate de la bugetul ordinar al stalului.
Bugetele extraordinare sunt bugete in care se inscriu, distinct de cele ordinare, cheltuielile exceptionale datorate unor situatii deosebite cum sunt : calamitati naturale, inarmarile, purtarea de razboaie sau crize economice.
Veniturile corespunzatoare acoperirii acestor cheltuieli pot sa prona din impozite special aprobate de parlament, din imprumuturi sau emisiune monetara.
Bugetele anexe se intocmesc distinct de bugetul ordinar, dar se anexeaza la acesta si se voteaza separat de Parlament. in bugetele anexe se intalnesc veniturile si cheltuielile unor institutii publice sau intreprinderi publice si care nu au personalitate juridica. De exemplu, in Franta intocmesc bugete anexe Posta si Telecomunicatiile, Imprimeria nationala, Prestatiile social-agri-cole etc. Aceste bugete sunt corelate cu bugetul ordinar prin soldul dintre veniturile si cheltuielile acestora pozitiv sau negativ, in functie de variatia nivelului lor.
Conturile speciale de trezorerie cuprind numai incasari ce nu reprezinta un venit propriu-zis pentru bugetul de stat si plati care nu au caracter nerambursabil, definitiv.Incasarea veniturilor si efectuarea cheltuielilor pentru bugetul statului se realizeaza in unele tari prin sistemul conturilor speciale de trezorerie.
Tezaurul public are numai o functiune conila si deci nu are personalitate juridica.
Conilitatea tezaurului public degreveaza bugetul statului de unele operatiuni financiare cu caracter temporar.
Operatiunile conturilor speciale de trezorerie pot fi :
— depunerea unor sume de bani drept garantie de catre functionarii publici care gestioneaza bani si alte valori publice ;
— reflectarea in conilitate a avansurilor acordate de stat unor firme particulare si care se vor deconta pe masura livrarii furniturilor sau bunurilor comandate de stat, in special pentru armata ;
— achizitionarea la preturi avantajoase a unor bunuri necesare statului, care urmeaza sa fie decontate din resursele bugetare ale anilor urmatori bugetari.In practica financiara se folosesc mai multe categorii de conturi speciale de trezorerie, ca de exemplu : conturi de comert, conturi de reglementare cu guvernele altor tari, conturi de operatii monetare, conturi de avans etc.
Conturile de comert cuprind operatii comerciale cu ocazia cumpararii de bunuri sau prestarii de sercii de catre stat pentru nevoile unor institutii publice ;
Conturile de reglementare cu guvernele altor tari se deschid pe baza unor acorduri internationale care edentiaza contributia guvernelor acestor tari la finantarea unor cheltuieli militare sau consolidarea datoriei publice externe.
Conturile de operatii monetare inregistreaza pierderile sau beneficiile din operatiuni cu Fondul Monetar International etc.
Conturile de avans edentiaza avansul acordat de Ministerul Finantelor unor unitati administrat iv-teritoriale sau altor colectitati locale in limita creditelor bugetare aprobate, pana la incasarea impozitelor si taxelor prevazute in bugetele locale respective.
Elaborarea bugetelor anexe si a conturilor speciale de trezorerie nu constituie o nerespectare a principiului unitatii bugetare, insa numai in masura in care aceste documen


te insotesc bugetul public national si sunt supuse procedurii bugetare si analizei si controlului Parlamentului.
b) Universalitatea este principiul potrit caruia veniturile si cheltuielile se gasesc in bugetul public national in sume globale sau totale. in acest. fel, i se ofera Parlamentului posibilitatea sa cunoasca veniturile totale ce se vor incasa in anul bugetar respectiv si destinatia acestora.In practica financiara, cerintele acestui principiu nu se mai respecta decat partial. Acest lucru se intemeiaza pe faptul ca, in locul bugetelor brute (care includ pe total veniturile si cheltuielile), s-a trecut la elaborarea de bugete mixte in care veniturile si cheltuielile unor institutii publice ureaza cu sumele lor totale in buget, iar altele numai cu soldurile.
Veniturile si cheltuielile inscrise in bugetul general numai cu soldul sunt :
— veniturile de la intreprinderile publice sau subventiile catre acestea ;
— relatiile dintre bugetele unitatilor administrativ-teritoriale si bu-getul public national pe linia transferurilor de fonduri pentru echilibrare;
— subventiile primite in completarea surselor proprii a unor institutii publice (universitati, spitale etc) de la bugetul public national etc.
c) Anualitatea bugetului. La baza acestui principiu au stat si stau considerente de natura politica si tehnica. Initial, la baza acestui principiu au stat ratiuni politice, in sensul ca eficienta controlului parlamentar asupra gestiunii financiare a Guvernului nu putea fi justa si reala decat in conditiile intocmirii unui buget pe o perioada determinata de timp.
Din punct de vedere tehnic, preziunile prind veniturile si cheltuielile statului edentiaza realitatea in masura in care bugetul este elaborat pe o perioada scurta, de obicei un an.In baza acestui principiu, Parlamentul fiecarei tari sau alta putere legislativa trebuie sa analizeze anual toate veniturile si cheltuielile inscrise in bugetul statului pentru anul urmator. Examinarea in fiecare an a proiectului de buget se face in paralel cu analiza modului cum s-au realizat veniturile si cheltuielile bugetului anului precedent.In general, anul bugetar poate sa coincida sau nu cu anul calendaristic, in tari cum sunt : Austria, Belgia, Brazilia, Franta, Germania, Romania etc. anul bugetar coincide cu anul calendaristic, pe cand in alte tari ca, de exemplu, Marea Britanie, Canada, Japonia, anul bugetar incepe la 1 aprilie si sfarseste la 31 martie anul urmator ; in Australia, Italia, Suedia etc, anul bugetar cuprinde intervalul dintre 1 iulie —30 iunie, iar in SUA, in perioada 1 octombrie—30 septembrie.
Factorii care pot sa influenteze data inceperii anului bugetar pot fi :
— caracterul economiei nationale cu industrie sau agricultura dezvoltata ;
— traditiile istorice ;
— durata si numarul sesiunilor parlamentare in care se discuta proiectul bugetului pe anul urmator etc.In ceea ce priveste perioada in care se executa bugetul, aceasta poate coincide sau nu cu intervalul pentru care a fost aprobat. Astfel, in unele state se practica asa-numitul „sistem de gestiune", in baza caruia, la finele anului bugetar, bugetul se incheie in mod automat. Aceasta inseamna ca in exercitiul bugetar respectiv sunt inscrise numai veniturile incasate si cheltuielile efectuate. Veniturile neincasate si cheltuielile angajate dar neefec-l.uate urmeaza sa fie edentiate in bugetul anului in care se vor efectua.
Acest sistem prezinta dezavantajul ca nu permite cunoasterea eu exactitate a veniturilor si cheltuielilor prezionate si realizate ale anului bugetar respectiv.
Alte popoare (tari) practica „sistemul de exercitiu', care prezioneaza o perioada de 3 — 6 luni si mai mult, din momentul expirarii anului bugetar pana la incheierea contului de exercitiu bugetar, timp in care se continua incasarea veniturilor si efectuarea cheltuielilor in contul bugetului precedent aprobat. Perioada de realizare efectiva a veniturilor si cheltuielilor unui an bugetar se numeste si exercitiu bugetar.In concluzie, conform acestui procedeu, veniturile si cheltuielile unui an bugetar se reflecta in intregime in bugetul respectiv, chiar daca nu se realizeaza integral in cadrul anului bugetar aprobat. Dezavantajul este ca functioneaza in paralel doua bugete, bugetul anului expirat si bugetul anului in curs, ceea ce determina unele greutati de conilizare a operatiunilor financiare si de control. Avantajul este acela ca, la sfarsitul anului bugetar, se cunoaste situatia reala a incasarii veniturilor si efectuarii cheltuielilor bugetului respectiv.
d) Echilibrul, specializarea bugetara si publicitatea bugetului
Prin echilibrul bugetar se intelege acoperirea integrala a cheltuielilor din veniturile ordinare (curente) ale bugetului de stat.
Echilibrul bugetar se refera atat la intocmirea cat si pe perioada de executie a bugetului.In tarile dezvoltate din punct de vedere economic bugetele se intocmesc si se incheie frecvent cu deficit. Aceasta se explica prin faptul ca in aceste tari cresc rapid de la o perioada la alta cheltuielile publice.In aceasta situatie, deficitul bugetar este acoperit prin apelarea la venituri extrabugetare ce pron din emisiune monetara sau din imprumuturi de stat. Atat imprumuturile de stat cat si emisiunea monetara antreneaza cresterea cheltuielilor bugetare in anii urmatori, ceea ce conduce la noi datorii publice si noi deficite.In unele tari, ca de exemplu in Suedia, s-a renuntat definitiv la aplicarea in practica a principiului echilibrarii bugetare elaborand si prezentand Parlamentului spre aprobare bugete deficitare.
Sunt tari in care legislatia financiara nu permite intocmirea de bugete dezechilibrate. De pilda, in Germania dreptul bugetar interzice elaborarea de bugete deficitare. in consecinta, veniturile si cheltuielile aprobate prin lege trebuie sa fie echilibrate. Dar si in aceste conditii principiul echilibrului nu este respectat, deoarece in practica se intocmesc doua bugete : unul ordinar, echilibrat, si altul extraordinar, deficitar, care urmeaza sa fie echilibrat pe seama veniturilor provenite din datoria publica interna si emisiunea monetara.
Deficitul bugetar este caracteristic nu numai tarilor dezvoltate, ci si tarilor in curs de dezvoltare. in aceste tari, deficitul bugetar este acoperit din : sporirea cotelor de impozite existente sau prin introducerea unor noi impozite ; emisiune monetara ; imprumuturi interne si externe.
Specializarea bugetara consta in aceea ca veniturile bugetare trebuie sa fie inscrise in buget si aprobate de catre Parlament pe surse de provenienta, iar creditele bugetare pe categorii de cheltuieli. Prin credit bugetar se intelege suma limita, inscrisa in bugetul de stat si aprobata de Parlament, pana la care pot efectua plati in contul „cheltuieli aprobate".
Gruparea veniturilor si cheltuielilor intr-o anumita ordine si pe baza unor criterii (administrative, economice), precis determinate, poarta denumirea de clasiticalie bugetara.
Clasificatia bugetara este astfel conceputa incat grupeaza veniturile dupa provenienta, iar cheltuielile, in functie de destinatia lor efectiva.In practica, pe langa clasificatia bugetara se utilizeaza si clasificatia functionala, in cadrul careia cheltuielile sunt grupate in raport de functiile, sarcinile si obiectivele urmarite de stat (asigurarea resurselor necesare indeplinirii sarcinilor statului, efectuarea de plati pentru procurarea de furnituri si sercii administratiei publice, realizarea politicii guvernamentale etc).
Legea prind adoptarea bugetului de stat si contul prind incheierea exercitiului bugetar pe anul precedent celui in curs sunt publicate in Monitorul Oficial sau in culegeri de legi. Cifrele bugetului referitoare la venituri cat si la cheltuieli sunt date publicitatii in presa, precum si la radio si teleziune.





Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2021 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact

Despre bugetul de stat

Functiile sl organizarea finantelor in economia de piata
Continutul finantelor private
Modelul de piata al rentabilitatii si riscului valorilor mobiliare
Modelul de evaluare a activelor financiare (capm) si modelul de arbitraj (apt)
Teoria optiunilor: fundamentele unei optiuni
Teoria optiunilor: utilizarea si evaluarea optiunilor
Decizia de investitii in mediu cert
Intreprinderea, ca un portofoliu de investitii
Selectionarea proiectelor de investitii probabiliste cu ajutorul capm
Decizia de finantare
Politica de dividend
Influenta structurii capitalurilor asupra valorii intreprinderii
Evaluarea patrimoniala si financiara a intreprinderii
Evaluarea mixta a intreprinderii
Analiza rezultatelor intreprinderii
Tabloul de finantare
Diagnosticul financiar al rentabilitatii si al riscului intreprinderii
Necesitatile de finantare a activitatii intreprinderii
Bugetele intreprinderii
Bugetul vanzarilor
Bugetul productiei
Bugetele liniare si neliniare ale exploatarii
Previziunea trezoreriei
Determinarea necesarului de finantare a ciclului de exploatare (nfce)
Finantarea ciclului de exploatare
Costul creditelor de trezorerie si costul creditelor de scont
Teoria pietelor financiare
Politica de investitii
Politica de finantare si de dividend
Evaluarea intreprinderilor
Analiza financiara
Gestiunea financiara pe termen scurt
Gestiunea financiara pe termen lung
Planificarea financiara
Necesitatea, continutul economic sl functiile finantelor romaniei
Finantele sl activitatea financiara a intreprinderii
Sistemul financiar-bancar
Investitiile intreprinderii, finantarea sl amortizarea lor
Gestiunea activelor s! pasivelor circulante
Bugetul de venituri sl cheltuieli al intreprinderii
Veniturile, cheltuielile si profitul agentilor economici din industrie
Mecanismul financiar al romaniei
Politica financiara a firmei
Capitalurile intreprinderii
Veniturile bugetare ale romaniei din impozitele directe
Imprumuturile de stat
Bugetul de stat
Cheltuieli bugetare ale romaniei
Asigurarile sociale de stat
Asigurarile de bunuri, persoane sl raspundere civila
Atragerea economiilor banesti ale populatiei la casa de economii sl consemnatiuni
Datoria publica externa







































CAUTA IN SITE
Termeni de cautare