StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Afacerea ta are nevoie de idei noi
FINANTE

Finante publice, legislatie fiscala, contabilitate, informatii fiscale, asistenta contribuabili, transparenta institutionala, formulare fiscale din domaniul finantelor publice si private (Declaratii fiscale Fise fiscale Situatii financiare Raportari anuale)

StiuCum Home » finante » finantele intreprinderilor » Asigurarile de bunuri, persoane sl raspundere civila
Trimite articolul prin email Eficienta economico-sociala a asigurarilor : Asigurarile de bunuri, persoane sl raspundere civila Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Eficienta economico-sociala a asigurarilor



Orice activitate economica, sociala, financiara, de asigurari etc. trebuie examinata prin prisma eficientei, a rezultatelor economico-financiare care se obtin. in acelasi timp, eficienta se examineaza in stransa legatura cu necesitatea si utilitatea sociala a activitatii respective.
Asigurarile de bunuri, persoane si raspundere civila constituie un element important al complexului mecanism al economiei de piata, deoarece ele corespund unor cerinte concrete ale societatii, unor nevoi reale ale cetatenilor si ale agentilor economici.
Sub aspectul economic, asigurarile constituie in esenta o prestare de servicii de catre societatile de asigurari si reasigurari pentru populatie si agentii economici.
Eficienta economico-sociala a a



sigurarilor exprima raportul dintre ic-zultatele optime obtinute din activitatea de asigurare si cheltuielile determinate de refacerea bunurilor distruse si de plata sumelor asigurate, respectiv rezultatele financiar-valutare obtinute de societatea de asigurare.
Eficienta economico-sociala a asigurarilor trebuie examinata atat prin prisma intereselor asiguratorului care isi desfasoara activitatea pe baza gestiunii economico-financiare, cat si prin prisma intereselor asiguratilor. Pentru societatea de asigurare, asigurarile sunt cu atat mai eficiente cu cat ' la primele de asigurare date ' plata desubiriloi, a sumelor asigurate si cheltuielile administrafigospodaresti sunt mai mici. Dimpotriva, pentru asigurati ' la primele de asigurare platite ' eficienta economica a asigurarilor este cu atat mai ridica! a cu cat desubirile si, respectiv, sumele asigurate pe care le primesc sunt de un nivel mai apropiat de valoarea reala a bunului avariat sau distrus si, desigur, cu cat asiguratii primesc intr-un timp mai scurt aceste sume fata de data producerii evenimentului.
Eficienta economico-sociala a asigurarilor se apreciaza prin gradul de satisfacere atat a cerintelor generale ale societatii, cat s; ale fiecarui asigurat.
Tranzitia la economia de piata este de neconceput fara asezarea intregii activitati economico-sociale pe principiile eficientei economico-financiare.
Eficienta economico-financiara a asigurarilor poate fi examinata pe baze stiintifice numai daca se bazeaza pe datele oferite de sistemul informational din domeniul asigurarilor. Pe baza acestor date se pot cerceta, analiza si interpreta rezultatele obtinute in domeniul asigurarilor, pot fi identificati factorii care le-au determinat si, de asemenea, se pot sili caile si masurile necesare pentru cresterea eficientei.
La analiza eficientei activitatii de asigurari este necesar sa se tina seama de un factor specific, care influenteaza nemijlocit volumul cheltuielilor efectuate de societatea de asigurari cu plata desubirilor si a sumelor asigurate, si anume de caiacterul aleatoriu al fenomenelor generatoare de daune. Din aceasta cauza, analiza eficientei economice trebuie examinata pe o perioada. de timp cat mai indelungata, dar nu mai putin de 5 ani. in acest fel se pot trage concluzii cat mai bine fundamentate.
Cu privire la asigurarile facultative este necesar sa se aiba in vedere calitatea si amploarea activitatii desfasurate de asigurator, contractarea unui numar cat mai mare de asigurari.
Activitatea de asigurari este cu atat mai eficienta, cu cat sunt satisfacute mai bine cerintele generale ale societatii, cat si interesele partilor care intervin in asigurare (asigurati si asigurator).
Se poate spune ca asigurarile realizeaza functia de eficienta, deoarece societatile de asigurare urmaresc realizarea unui profit. Daca inregistreaza pierderi, societatea de asigurare poate ajunge in situatia de faliment.
Eficienta economico-sociala a asigurarilor se analizeaza si se exprima cu ajutorul mai multor indicatori, dintre care unii specifici anumitor feluri de asigurari.
Selectarea indicatorilor care se utilizeaza pentru cornensurarea eficientei economico-sociale a asigurarilor se poate face in functie de o serie de criterii, cum sunt:
a) Obiectivele analizei ce urmeaza a se efectua ;
b) Nivelul micro- sau macroeconomic la care urmeaza sa fie efectuat studiul ;
c) Modul de reglementare juridica a asigurarilor care urmeaza sa fie examinate ;


d) Ramura de asigurare care face obiectul analizei.
Fiecare dintre indicatorii utilizati pentru exprimarea eficientei evidentiaza anumite laturi ale activitatii de asigurare. Este dificil de efectuat o ierarhizare a acestor indicatori si, de asemenea, nu se poate afirma ca unii indicatori ar avea o putere de expresie mai mare decat altii.
Daca se accepta ca o parte a activitatii de asigurare are caracter productiv, referindu-se la compensarea daunelor din economie produse bunurilor materiale, la prevenirea si combaterea ubelor, se poate calcula productia neta realizata de societatea de asigurari, care are urmatoarele componente principale : desubirile platite pentru bunuri, salariile, contributiile pentru asigurarile sociale si profitul.
Gradul de eficienta economico-soriala a activitatii de asigurare pentru societate se poate exprima cu ajutorul raiei productiei nete.
Indicatorul productia neta caracterizeaza si evidentiaza laturile principale ale activitatii de asigurare.In vederea caracterizarii cat mai complete a eficientei activitatii de asigurare in toata complexitatea se mai foloseste o gama larga de indicatori specifici, dintre care se mentioneaza :
Volumul primelor incasate este unul dintre indicatorii principali care evidentiaza extinderea categoriilor de asigurari practicate de catre societatea de asigurare. Primele de asigurare incasate sunt utilizate pentru constituirea fondului de asigurare care serveste la plata desubirilor si a sumelor asigurate. Ca urmare, este necesara cunoasterea materiei impozabile si silirea bine fundamentata, pe baze stiintifice, a primelor de asigurare.
' Nivelul protectiei prin asigurare a riscurilor din societate este un indicator semnificativ din punctul de vedere al modului in care asigurarile isi indeplinesc functiile in societate. Acest indicator se calculeaza ca raport intre valoarea desubirilor platite efectiv pentru riscurile cuprinse in asigurare si valoarea tuturor ubelor asigurabile estimate, care pot sa apara in societate intr-o anumita perioada de timp.
Dezvoltarea asigurarilor facultative se poate aprecia cu ajutorul indicatorului gradul de cuprindere in asigurare. Acest indicator arata nivelul de dezvoltare a asigurarilor facultative si se calculeaza raportandu-se obiectele sau persoanele asigurate la numarul total al obiectelor asigurabile de aceeasi natura.
Cu cat gradul de cuprindere in asigurari este mai mare, cu atat sunt mai mari posibilitatile de crestere a eficientei economico-sociale, deoarece se realizeaza o disp


ersie mai uniforma a riscurilor, diminuandu-se fenomenul de
autoseleclie.
Acest indicator evidentiaza extinderea protectiei prin asigurari asupra unor bunuri de acelasi fel sau asupra unor categorii de persoane fiind de un real folos atat in aprecierea activitatii de asigurare la un moment dat, cat si pentru a prognoza dezvoltarea asigurarilor, identificand posibilitatile, caile si rezervele de extindere a ocrotirii pe teritoriu, precum si silirea unor noi forme de asigurare.
' Productivitatea muncii in domeniul asigurarilor care arata cuantumul incasarilor din primele de asigurare ce revin, in medie, pe un lucrator al asiguratorului. Productivitatea muncii se poate calcula pe total activitatea societatii de asigurare sau fiecare sucursala judeteana si a municipiului Bucuresti.
' Productivitatea muncii in activitatea de contractare a asigurarilor, se-exprima prin numarul de asigurari contractate care revin, in medie, pe un lucrator al asigurarilor.
' Suma medie asigurata ce revine pe un contract de asigurare care se determina pe total asigurari si separat pentru asigurarile noi contractate pe o anumita perioada de timp, prin raportarea sumei totale a asigurarilor la numarul contractelor de asigurare.
' Prima medie incasata pe un contract de asigurare releva gradul de mobilizare a numerarului de la persoanele fizice asigurate in cadrul asigurarilor facultative.
' Prima medie pe locuitor se determina raportand totalul primelor incasate la numarul total al cetatenilor tarii.In vederea determinarii si aprecierii rezultatelor financiare pe care le obtine societatea de asigurare se utilizeaza mai multi indicatori, cum sunt. : gradul de acoperire prin asigurare ; gradul de acoperire a daunei ; costul relativ al activitatii de asigurare ; rata daunei ; nivelul cheltuielilor de administratie la 1 000 lei prima incasata ; rata profitului net ; profitul.
' Gradul de acoperire prin asigurare se determina ca un raport intre suma asigurata si valoarea reala a bunului asigurat.
' Gradul de acoperire a daunei este raportul dintre desubirea ce se acorda si uba suferita de bunul asigurat.
' Costul relativ al activitatii de asigurare se exprima ca raport intre cheltuielile totale efectuate cu activitatea de asigurare (pe feluri de bunuri etc.) si incasarile totale rezultate din primele de asigurare.
' Rata daunei exprima raportul dintre desubirile si sumele asigurate platite, pe de o parte, si incasarile rezultate din primele de asigurare, pe de alta parte.
Cu cat rata daunei este mai mica (sub 100), cu atat societatea de asigurare are o situatie financiara mai buna. Rata daunei nu este un indicator suficient de concludent, deoarece nu cuprinde toate cheltuielile efectuate de catre societatea de asigurare.
' Nivelul cheltuielilor de administratie la 1 000 lei prima incasata se de termina ca raport intre totalul cheltuielilor pentru constituirea si administrarea fondului de asigurare (inmultita cu 1 000 lei) si totalul primelor incasate.
' Rata profitului net se determina raport andu-se diferenta intre'veni turile si cheltuielile totale inregistrate intr-o anumita perioada de timp, de regula intr-un an.
Principalul indicator de comeusurare a rezultatelor financiare si, deci, al eficientei asigurarilor, care are un rol important in infaptuirea gestiunii economico-financiare este profitul ce se determina ca diferenta intre incasarile si cheltuielile societatii de asigurare. Datorita faptului ca volumul desubirilor platite difera de la un an la altul, profitul nu poate constitui un indicator absolut de comensurare a eficientei economico-sociale a asigurarilor. Profitul are insa un rol important in realizarea autonomiei functionale si a gestiunii economico-financiare a societatii de asigurare, serveste ca izvor de alimentare a veniturilor bugetului de stat, stimuleaza salariatii din asigurari si reasigurari, cointereseaza societatea de asigurari, este un instrument de control etc.
Un alt indicator care se foloseste in aprecierea eficientei asigurarilor este durata medie de lichidare a daunelor care arata timpul cat dureaza constatarea, evaluarea ubelor si timpul pana cand se plateste asiguratului desubirea. Acest indicator se determina ca raport intre numarul zilelor expirate de la avizarea daunei pana la plata desubirii si numarul daunelor solutionate.
Cresterea continua a eficientei asigurarilor reclama efectuarea, pe baza datelor sistemului informational, a unor studii si analize sistematice, aprofundate pentru a se depista cauzele care au determinat rezultatele financiare obtinute si a se sili masurile ce urmeaza a fi luate pentru perfectionarea activitatii de asigurare.
Caile principale de crestere a eficientei asigurarilor sunt : extinderea sferei de cuprindere a asigurarilor de bunuri, de persoane si de raspundere civila ; imbunatatirea raportului dintre incasarile si cheltuielile de asigurare ; utilizarea rationala a fondului de asigurare mai ales pentru prevenirea daunelor ; reducerea cheltuielilor societatii de asigurare ; revederea primelor de asigurare ; folosirea unor noi stimulente pentru asigurati, menite sa duca la o mai buna paza si ingrijire a bunurilor asigurate ; ridicarea la o noua calitate a intregii activitati a asiguratorului ; perfectionarea continua a pregatirii profesionale a salariatilor din asigurari; folosirea masinilor electronice de calcul pentru a efectua operatiunile de asigurari.
Cresterea eficientei asigurarilor si reasigurarilor externe reclama intensificarea prospectarii pietei internationale de asigurari si reasigurari, cresterea gradului de cuprindere in asigurari a marfurilor provenite din import sau destinate exportului, extinderea prestatiilor pe care societatile de asigurare le efectueaza pentru societati straine contra unui comision in valuta, reducerea sistematica a cheltuielilor administratigospodaresti etc.





Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2022 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact

Despre asigurarile de bunuri, persoane sl raspundere civila

Functiile sl organizarea finantelor in economia de piata
Continutul finantelor private
Modelul de piata al rentabilitatii si riscului valorilor mobiliare
Modelul de evaluare a activelor financiare (capm) si modelul de arbitraj (apt)
Teoria optiunilor: fundamentele unei optiuni
Teoria optiunilor: utilizarea si evaluarea optiunilor
Decizia de investitii in mediu cert
Intreprinderea, ca un portofoliu de investitii
Selectionarea proiectelor de investitii probabiliste cu ajutorul capm
Decizia de finantare
Politica de dividend
Influenta structurii capitalurilor asupra valorii intreprinderii
Evaluarea patrimoniala si financiara a intreprinderii
Evaluarea mixta a intreprinderii
Analiza rezultatelor intreprinderii
Tabloul de finantare
Diagnosticul financiar al rentabilitatii si al riscului intreprinderii
Necesitatile de finantare a activitatii intreprinderii
Bugetele intreprinderii
Bugetul vanzarilor
Bugetul productiei
Bugetele liniare si neliniare ale exploatarii
Previziunea trezoreriei
Determinarea necesarului de finantare a ciclului de exploatare (nfce)
Finantarea ciclului de exploatare
Costul creditelor de trezorerie si costul creditelor de scont
Teoria pietelor financiare
Politica de investitii
Politica de finantare si de dividend
Evaluarea intreprinderilor
Analiza financiara
Gestiunea financiara pe termen scurt
Gestiunea financiara pe termen lung
Planificarea financiara
Necesitatea, continutul economic sl functiile finantelor romaniei
Finantele sl activitatea financiara a intreprinderii
Sistemul financiar-bancar
Investitiile intreprinderii, finantarea sl amortizarea lor
Gestiunea activelor s! pasivelor circulante
Bugetul de venituri sl cheltuieli al intreprinderii
Veniturile, cheltuielile si profitul agentilor economici din industrie
Mecanismul financiar al romaniei
Politica financiara a firmei
Capitalurile intreprinderii
Veniturile bugetare ale romaniei din impozitele directe
Imprumuturile de stat
Bugetul de stat
Cheltuieli bugetare ale romaniei
Asigurarile sociale de stat
Asigurarile de bunuri, persoane sl raspundere civila
Atragerea economiilor banesti ale populatiei la casa de economii sl consemnatiuni
Datoria publica externa







































CAUTA IN SITE
Termeni de cautare