StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Libertate financiara
FINANTE

Finante publice, legislatie fiscala, contabilitate, informatii fiscale, asistenta contribuabili, transparenta institutionala, formulare fiscale din domaniul finantelor publice si private (Declaratii fiscale Fise fiscale Situatii financiare Raportari anuale)

StiuCum Home » finante » finantele intreprinderilor » Asigurarile de bunuri, persoane sl raspundere civila
Trimite articolul prin email Elementele asigurarilor : Asigurarile de bunuri, persoane sl raspundere civila Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Elementele asigurarilor



Actele normative care reglementeaza asigurarile cuprind notiuni, termeni si elemente specifice, cum sunt urmatoarele :
a) Partile care intervin in raporturile juridice de asigurare, adica asiguratorul, asiguratul, contractantul si beneficiarul asigurarii.
' Asiguratorul este societatea care, in schimbul primei de asigurare incasate, isi asuma obligatia sa plateasca desubirea in caz de daunare a bunurilor asigurate sau suma asigurata in caz de accident sau deces a persoanelor asigurate. Astazi in tara noastra sunt asiguratori : Societatea Asigurarea Romaneasca S.A." ' ASIROM ', Societatea de asigurare-reasigu-rare Astra S.A.", Societatea CAROM. S.A.", alte societati cu capital mixt sau prit.
' Asiguratul poate fi orice agent economic si persoana fizica. Pentru dobandirea calitatii de asigurat, agentii ec



onomici si persoanele fizice trebuie sa plateasca anumite prime de asigurare in schimbul carora se asigura bunurile impotri anumitor riscuri sau se asigura persoana fizica in caz de accident, deces etc. Asiguratul poate fi si alta persoana decat aceea care a contractat asigurarea (tutorele incheie asigurarea pentru minor).
' Contractantul asigurarii este agentul economic cu capital de stat, o unitate cooperatista, mixta, prita etc. care contracteaza pentru lucratorii sai asigurari contra accidentelor si a altor riscuri, obligandu-se sa plateasca primele de asigurare ; acesle prime pot fi platite si de catre asigurati. De cele mai multe ori contractantul este insusi asiguratul.
' Beneficiarul asigurarii este persoana desemnata prin lege, contractul de asigurare, declaratie scrisa, testament etc. sa incaseze suma asigurata, in cazul cand se produce un accident, inliditatea sau decesul persoanelor asigurate sau sa incaseze desubirea la asigurarile de bunuri cand survin daunele. Desemnarea beneficiarului se poate face fie la incheierea contractului, fie in cursul executarii acestuia prin declaratie scrisa comunicata societatii de asigurare. Beneficiarii pot sa fie : sotia, sotul, copin, parintii, fratii, surorile sau alte persoane apropiate. Daca asiguratul nu a dispus altfel, atunci cand sunt mai multi beneficiari desemnati, acestia au drepturi egale asupra sumei asigurate.
b) Contractul de asigurare este actul juridic ce se incheie intre asigurat si asigurator care reglementeaza relatiile lor reciproce in functie de felul asigurarilor facultative. Asiguratul se obliga prin contract sa plateasca primele de asigurare la anumite termene, iar asiguratorul isi asuma obligatia sa acorde asiguratului sau beneficiarului asigurarii, la producerea cazului asigurat, desubiri pentru bunuri si sumele asigurate in asigurarile de persoane. incheierea contractului de asigurare presupune existenta cererii de asigurare prezentata de asigurat si a politei de asigurare eliberata de asigurator.
Contractul de asigurare cuprinde : numele si domiciliul sau sediul partilor contractante, bunurile si persoanele ce se asigura, data (anul, luna, ziua si ora) la care incepe si la care expira asigurarea facultati, stipulatiunile esentiale referitoare la riscuri, termenele de plata a primelor de asigurare, sumele asigurate, limitele platii sumei asigurate sau a desubirii in cazul survenini riscului, obligatia asiguratului de a apara si conser bunurile asigurate, de a lua masuri pentru prevenirea si limitarea pierderilor, cazurile in care asiguratorul are dreptul sa refuze plata desubirii ori a sumei asigurate.
c) Obiectul asigurarii poate fi un bun, o persoana fizica sau raspunderea civila acoperita prin asigurare.
d) Riscul asigurat este primejdia, posibilitatea de a suferi o uba, eventualitatea distrugerii bunului asigurat sau a survenirii evenimentelor asigurate ce pot afecta viata oamenilor sau integritatea lor corporala, care, fiind realizate, obliga pe asigurator sa plateasca asiguratului (beneficiarului) desubirea sau suma asigurata. Riscul mai poate fi definit ca fiind unul sau mai multe evenimente viitoare si nesigure, gradul de probabilitate al ivirii unei primejdii, precum si raspunderea care revine asiguratorului. De regula, aceste evenimente sunt intamplatoare, incerte si imprevizibile. Nu se poate cunoaste dinainte momentul izbucnirii calamitatilor naturii sau al producerii unor fenomene intamplatoare si a intensitatii lor, daca un astfel de eveniment surveni intr-ader intr-un anumit loc, daca el produce sau nu ube unor anumiti asigurati, iar in cazul in care s-ar ivi nu se poate sti care fi momentul, ce extindere avea si care fi marimea ubelor ce vor fi provocate.
Nu orice risc poate fi asigurat. Pentru ca un risc sa poata fi cuprins in asiguiare trebuie sa aiba urmatoarele caracteristici : survenirea evenimentului sa fie posibila dar nu ineviila, adica sa se poata produce, altfel asigurarea nu devine necesara ; survenirea evenimentului sa fie reala, respectiv sa prezinte un anumit grad de periculozitate pentru asigurat.; sa fie de domeniul viitorului, dar incerta ; producerea evenimentului sa fie posibila pe un teritoriu cat mai intins, astfel incat sa cuprinda un numar cat mai mare de asigurati ; caracterul intamplator, imprevizibil al c\ enimentului atat in ceea ce priveste evenimentul insusi (seceta, inundatie, cutremur de pamant, accident etc), cat si privind momentul survenirii si intensitatea evenimentului ; producerea evenimentului sa nu depinda (sa fie independenta) de vointa asiguratului sau a beneficiarului si nici a asiguratorului, sa fie urmarea hazardului ; producerea evenimentului sa aiba o anumita frecventa, o anumita regularitate ; pentru a fi accepile, riscurile trebuie sa fie indeajuns de diseminate (raspandite), adica nu trebuie sa se produca in acelasi timp si sa vizeze un foarte mare numar de asigurati ; sa poata fi cuprins in datele statisticii, adica sa aiba un caracter statistic, sa fie supus evidentei statistice si sa i se poata calcula probabilitatea ivirii ; sa fie eluabil, respectiv sa poata fi exprimat si determinat loric.
Riscul asigurat trebuie sa indeplineasca si unele conditii economice si juridice, si anume : sa fie convenabil si sa prezinte un minim de eficienta pentru asigurati; sa fie accesibil asiguratilor si sa aiba o anumita eficienta pentru asigurator ; cauza asigurarii (riscului) sa fie licita, sa nu fie contrara ordinii publice.
a) Eluarea in vederea asigurarii este operatiunea prin care se calculeaza loarea bunului ce se asigura. Ea se poate face pe baza preturilor de cumparare sau de nzare ; loarea bunului asigurat poate sa coincida cu loarea de inventar. Eluarea de asigurare trebuie sa fie cat mai aproape de loarea reala a bunului pentru a permite refacerea lui in caz de dauna ;
eluarea exagerata slabeste interesul asiguratului pentru pastrarea in bune conditii a bunului. Nu poate fi vorba de eluarea in vederea asigurarii pentru persoane, deoarece viata si capacitatea de munca a persoanei fizice nu se exprima in bani.
f) Norma de asigurare este suma cuprinsa in asigurare, silita prin lege, pe unitatea de obiect de asigurare (ha, m2, animal etc). Norma de asigurare se foloseste numai la asigurarile de bunuri prin efectul legii; ea este diferentiata pe feluri de cladiri, pe mediul urban si rural, pe feluri de »culturi agricole, pe rase de animale etc.
g) Suma cuprinsa in asigurare este nivelul maxim al desubirii de asigurare care poate sa fie platita asiguratului in caz de dauna ; in asigurarile de persoane este suma ce urmeaza a fi platita asiguratului sau beneficiarului asigurarii. in functie de aceasta suma, se calculeaza prima de asigurare. Suma cuprinsa in asigurare se obtine inmultind norma de asigurare cu numarul unitatilor de asigurare pentru care s-a incheiat o asigurare.
SA = Na-NrUA
Suma cuprinsa in asigurare poate fi mai mica sau cel mult egala eu loarea totala a bunului asigurat.
h) Prima de asigurare este suma pe care asiguratul o plateste asiguratorului pentru constituirea fondului de asigurare din care, in caz de dauna, sa primeasca desubirea sau suma asigurata. Ea se determina pe baza unor calcule matematice in functie de suma cuprinsa in asigurare. Prima de asigurare numita si tarifara se obtine inmultindu-se cota de prima cu suma cuprinsa in asigurare si apoi impartindu-se prin 100 sau 1 000, dupa cum cota este calculata in procente sau promile.
Cota de prima este suma datorata de asigurat asiguratorului, calculata pe unitatea de asigurare. Prima tarifara numita si prima bruta este formata din doua parti : a) prima neta ' din care se formeaza fondul pentru plata desubirilor de asigurare pe un numar anumit de ani, calculata pe baza indicelui mediu al desubirilor sau din care se platesc sumele asigurate la asigurarile de persoane. Indicele mediu al desubirilor de asigurare se calculeaza raportand desubirile de asigurare achitate la loarea totala a bunurilor asigurate dintr-un numar de ani.
si b) adaosul (suplimentul) la prima neta, din care se acopera cheltuielile ad-ministrative-gospodaresti, se finanteaza masurile de pr


evenire si de combatere a calamitatilor naturii, se formeaza fondul de rezer, profitul, se acorda premii etc.
Primele de asigurare sunt diferentiate in functie de felul riscului, categoriile de bunuri asigurate, dupa criterii teritoriale (zonale), situatia sociala a asiguratului. Pentru persoane, marimea primei de asigurare depinde de suma asigurata, rsta asiguratului, durata asigurarii, riscurile cuprinse in asigurare, frecventa producerii cazurilor asigurate etc.
Primele unice se platesc o singura data pentru intreaga perioada de asigurare, cele periodice se platesc lunar, trimestrial, semestrial sau anual. Primele constante sunt la fel de mari pe toata perioada asigurarii; cele riabile sunt, de regula, mai mari la inceput si mai mici catre sfarsitul duratei de asigurare sau invers. in practica se utilizeaza foarte frecvent primele constante, deoarece sunt mai usor de calculat, de urmarit si de administrat.I) Cazul asigurat este evenimentul asigurat deja produs, riscul implinit, accidentul care a avut loc sau survenirea unui alt fenomen pentru care s-a incheiat asigurarea si din care rezulta obligatia asiguratorului de a plati desubirea sau suma asigurata.
j) Paguba sau dauna reprezinta loarea stricaciunilor suferite de bunul asigurat, in expresie baneasca, ca urmare a survenirii evenimentului cuprins in asigurare. Paguba poate fi totala sau partiala din bunul asigurat.
k) Desubirea de asigurare este suma de bani pe care asiguratorul o plateste asiguratului pentru refacerea bunului ariat sau distrus. Cuantumul desubirii depinde de marimea ubei si el nu poate depasi suma cuprinsa in asigurare. Ideal ar fi ca aceste desubiri sa fie cat mai apropiate si chiar egale cu loarea bunurilor daunate ; dar aceasta presupune, evident, si incasarea unor prime de asigurari mai mari.
Desubirile ce se platesc de catre asigurator se silesc in functie de starea bunului in momentul producerii riscului asigurat si de cuantumul daunei. Desubirea se sileste in functie de raspunderea pe care si-a asumat-o asiguratorul. Aceasta raspundere poate fi : proportionala, dupa primul risc si limitata (plafonata).
Raspunderea proportionala consta in aceea ca desubirea se calculeaza si se plateste in raport cu marimea daunei, fiind direct proportionala cu suma asigurata, precum si in functie de loarea bunului asigurat.
Cand bunurile sunt distruse in intregime sau sunt asigurate la intreaga lor loare, dispar complet deosebirile intre raspunderea proportionala si raspunderea dupa primul risc. Datorita gradului diferit de raspundere pe care si-o asuma asiguratorul, primele de asigurare nu pot fi aceleasi in ambele feluri de raspundere ; ele sunt mai ridicate in cazul raspunderii dupa primul risc. in practica asigurarilor din tara noastra se foloseste mai mult raspunderea dupa primul risc.
Raspunderea limitata consta in aceea ca asiguratorul compenseaza numai partial dauna, si anume de la o anumita suma in sus, urmand ca ubele mici sau o parte fixa din daune numite fransize sa fie acoperite de catre asiguratii insisi. Raspunderea limitata simplifica si descongestioneaza in buna masura lucrarile de eluare a daunelor si plata desubirilor, economiseste timp, diminueaza costul asigurarii, stimuleaza asiguratii in buna conserre a bunurilor, in prevenirea daunelor etc.In asigurarea de raspundere civila pentru distrugerea sau arierea bunurilor, asiguratorul plateste desubiri de la 20 000 lei pana la 40 milioane lei.
1) Fransiza este partea din cuantumul ubei silita in prealabil care se suporta de catre asigurat. Fransiza se poate sili in procente sau in suma absoluta din suma asigurata sau din dauna. Practicarea fransizei urmareste atat influentarea asiguratului in luarea tuturor masurilor posibile pentru prevenirea daunei, deoarece el stie ca in caz de producere a acesteia suporta o parte din ea, cat si evitarea cheltuielilor determinate de constatarea, eluarea daunelor, silirea si plata desubirilor de asigurare corespunzatoare daunelor mici, care nu prezinta o importanta economica deosebita. Fransiza poate fi simpla (atinsa) cand asiguratorul suporta in intregime dauna pana la nivelul sumei asigurate, in toate cazurile in care aceasta (dauna) este mai mare decat fransiza. Fransiza absoluta (deductibila) se deduce in toate cazurile din dauna, adica asiguratorul acorda desubirea numai pentru partea din dauna care depaseste fransiza.
La asigurarile cu fransiza, cota de prima tarifara este mai redusa ativ cu cea silita la asigurarile la care nu se aplica fransiza.In mod frecvent, fransiza este intalnita la asigurarea marfurilor in timpul transporturilor internationale, la asigurarea navelor maritime etc.
m) Fondul de asigurare se constituie descentralizat din suma acumulata prin incasarea primelor de asigurare ; acest fond serveste la finantarea cheltuielilor de prevenire a daunelor, la plata desubirilor si a sumelor asigurate la acoperirea cheltuielilor asiguratorului, la constituirea profitului etc.
n) Varsta de asigurare indica rsta de cand incepe si pana cand poate fi contractata asigurarea ; rsta prezinta o importanta deosebita in asigurarile facultative de persoane.
o) Durata asigurarii exprima perioada de timp pentru care s-a incheiat asigurarea ; durata asigurarii precizeaza momentul inceperii si sfarsitului asigurarii, and importanta deosebita pentru asigurarile facultative. Nivelul primelor de asigurare este influentat de durata asigurarii.
p) Polita de asigurare este documentul eliberat de societatea de asigurare ; ea atesta incheierea asigurarii si plata primei initiale de asigurare.
f) Reasigurarea consta in asigurarea unei societati de asigurare la o alta societate de asigurari mai puternica sub aspect financiar prin cedarea partiala sau totala a unor riscuri si a unei cote din primele de asigurare. Prin reasigurare se divizeaza, se disperseaza si se omogenizeaza riscurile in timp si in spatiu.
Reasigurarile constituie o completare a asigurarilor, conducand la mentinerea silitatii societatilor de asigurare.In reasigurare intervin reasiguratul (erdentul), adica acel asigurator care cedeaza o parte din suma asigurata pe care apreciaza ca, in caz de dauna, n-ar putea s-o plateasca singur si reasiguratorul, adica societatea de asigurare care preia partial sau integral suma ce depaseste puterea de desubire a reasiguratului. Reasigurarea actioneaza numai prin mijlocirea asigurarii. La randul rau, reasiguratorul poate sa transmita o parte din suma asigurata (din raspunderea preluata) altei societati de asigurare considerata si mai puternica. Aceasta noua reasigurare incheiata de reasigurator poarta numele de retrocesiune, in care intervin : retocedentul si retrocesionarul.
Societatile de asigurare disperseaza raspunderea preluata prin asigurarile pe care le incheie, folosind reasigurarea unei parti din riscurile respect've la organizatii de reasigurare. Concomitent, societatile de asigurare au dezvoltat si primirea in reasigurare pentru riscuri contractate de alti asiguratori, ele and in aceasta privinta calitatea de reasiguratori. Deoarece prin intermediul reasigurarilor are loc completarea activitatii de asigurare pe calea cedarii si primirii unor riscuri se infaptuieste divizarea si omogenizarea raspunderilor asumate de catre societatile de asigurare.
s) Prima de reasigurare este partea din prima de asigurare pe care reasiguratul o cedeaza reasiguratorului, a carei nivel depinde de marimea partii de risc preluata de reasigurator de la reasigurat.
s) Coasigurarea consta in contractarea in acelasi timp a asigurarii de catre un asigurat cu cati asiguratori, care preiau fiecare asupra lor o cota silita din risc ce o suporta in functie de primele de asigurare incasate. Coasigurarea este, de asemenea, o cale de dispersare a riscurilor. in caz de dauna, fiecare asigurator acorda desubirea corespunzator cotei de risc preluata, insa de comun acord cu toti ceilalti asiguratori, ceea ce genereaza unele dificultati in lichidarea daunelor.





Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2022 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact

Despre asigurarile de bunuri, persoane sl raspundere civila

Functiile sl organizarea finantelor in economia de piata
Continutul finantelor private
Modelul de piata al rentabilitatii si riscului valorilor mobiliare
Modelul de evaluare a activelor financiare (capm) si modelul de arbitraj (apt)
Teoria optiunilor: fundamentele unei optiuni
Teoria optiunilor: utilizarea si evaluarea optiunilor
Decizia de investitii in mediu cert
Intreprinderea, ca un portofoliu de investitii
Selectionarea proiectelor de investitii probabiliste cu ajutorul capm
Decizia de finantare
Politica de dividend
Influenta structurii capitalurilor asupra valorii intreprinderii
Evaluarea patrimoniala si financiara a intreprinderii
Evaluarea mixta a intreprinderii
Analiza rezultatelor intreprinderii
Tabloul de finantare
Diagnosticul financiar al rentabilitatii si al riscului intreprinderii
Necesitatile de finantare a activitatii intreprinderii
Bugetele intreprinderii
Bugetul vanzarilor
Bugetul productiei
Bugetele liniare si neliniare ale exploatarii
Previziunea trezoreriei
Determinarea necesarului de finantare a ciclului de exploatare (nfce)
Finantarea ciclului de exploatare
Costul creditelor de trezorerie si costul creditelor de scont
Teoria pietelor financiare
Politica de investitii
Politica de finantare si de dividend
Evaluarea intreprinderilor
Analiza financiara
Gestiunea financiara pe termen scurt
Gestiunea financiara pe termen lung
Planificarea financiara
Necesitatea, continutul economic sl functiile finantelor romaniei
Finantele sl activitatea financiara a intreprinderii
Sistemul financiar-bancar
Investitiile intreprinderii, finantarea sl amortizarea lor
Gestiunea activelor s! pasivelor circulante
Bugetul de venituri sl cheltuieli al intreprinderii
Veniturile, cheltuielile si profitul agentilor economici din industrie
Mecanismul financiar al romaniei
Politica financiara a firmei
Capitalurile intreprinderii
Veniturile bugetare ale romaniei din impozitele directe
Imprumuturile de stat
Bugetul de stat
Cheltuieli bugetare ale romaniei
Asigurarile sociale de stat
Asigurarile de bunuri, persoane sl raspundere civila
Atragerea economiilor banesti ale populatiei la casa de economii sl consemnatiuni
Datoria publica externa







































CAUTA IN SITE
Termeni de cautare