StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Libertate financiara
FINANTE

Finante publice, legislatie fiscala, contabilitate, informatii fiscale, asistenta contribuabili, transparenta institutionala, formulare fiscale din domaniul finantelor publice si private (Declaratii fiscale Fise fiscale Situatii financiare Raportari anuale)

StiuCum Home » finante » finantele intreprinderilor » Teoria optiunilor: fundamentele unei optiuni
Trimite articolul prin email Trimite articolul la prietenii tai din lista ta de yahoo messenger Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Operatiuni de cumparare si de vanzare de optiuni



Asa cum am mai mentionat, cumparatorul de optiuni vizeaza acoperirea si chiar castigul ce pot fi obtinute din variatia cursului bursier, intr-un sens si-ntr-o marime previzibila. Daca previziunea nu se adereste, acesta va inregistra o pierdere limitata la marimea primei platite (entual majorata cu factorul de capitalizare pe intervalul de valabilitate al optiunii). Prima incasata si estimarea celuilalt sens de evolutie a cursului bursier (decat cel prevazut de cumparator) sunt motile pentru care vanzatorul accepta acest contract optional.


Cumpararea unei optiuni de cumparare (CALL)
Cumparatorul estimeaza o crestere, in viitor, a cursului activului- suport, fn schimbul platii unei prime, el se asigura ca va putea cumpara actile-suport, contractate pana la scadenta optiunii la un pret de exercitiu presilit. El va inregistra un castig (TE) daca, in viitor, cursul activului-suport (Si) va depasi pretul de exercitiu (E) plus prima platita (Co). in sens inrs, va inregistra pierderi limitate la marimea primei.
Vanzatorul acestei optiuni "este tinut" (prin contract) sa vanda activul-suport la pretul de exercitiu (E), indiferent care va fi evolutia viitoare a cursului bursier. El castiga cert prima incasata dar isi asuma un risc nelimitat pentru cazul de crestere a cursului bursier.
Exemplu: un CALL pt. 100 actiuni "X" a fost cumparata cu o prima (Co) de 130.000 lei, la un pret de exercitiu de 13.000 lei per actiune si o scadenta de 3 luni. Care va fi rezultatul operatiunii daca, la scadenta, cursul actiunii va fi a) = 11.000; b) 13.000; c) 14.300 si d) 15.000?
a) Pierderea potentiala = 1.100.000 - (1.300.000 + 130.000) = - 330.000 lei. in fapt, se pierde prima (-l30.000 lei). Valoarea optiunii este nula si se abandoneaza.
b) Pierdere = 1.300.000 - (1.300.000 +130.000) = -l.300.000. Idem.
c) Rezultat = 1.430.000 -l.300.000 + 130.000) = 0. Valoarea optiunii este egala cu prima. Este indiferenta exercitarea sau nu a optiunii.
d) Castig = 1.500.000 - (1.300.000 + 130.000) = 70.000 lei. Optiunea se exercita.


Cumpararea unei optiuni de anzare (PUT)
Cumparatorul unei PUT se asigura impotriva scaderii previzibile a cursului activului-suport. Pentru aceasta, el plateste o prima (Po) ca sa dobandeasca dreptul de a vinde activul-suport, la un pret de exercitiu presilit (E). Castigul sau (11) va rezulta din scaderea de curs (Si), la care ar putea recumpara actile sale daca aceasta scadere depaseste prima platita. in caz de crestere a cursului, el va inregistra pierderi dar nu mai mari decat prima platita.
Vanzatorul unei PUT incaseaza cert prima si spera ca, in viitor, cursul nu va scadea. Daca previziunea lui nu se adereste, el isi asuma riscuri pe masura cresterii cursului activului-suport.
Interesul, pentru institia in optiuni, consta in efectul de levier foarte important al acestor operatiuni. Cu un capital instit (limitat la marimea primei platite), institorul poate aa castiguri importante asupra activului-suport de valori mult mai importante si riscuri limitate. in schimb, institia directa in acti-suport ii poate aduce aceleasi castiguri, dar cu un capital alocat mult mai mare si cu riscuri foarte mari.


loading...





Politica de confidentialitate Copyright © 2010- 2020 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact

Despre teoria optiunilor: fundamentele unei optiuni

Functiile sl organizarea finantelor in economia de piata
Continutul finantelor private
Modelul de piata al rentabilitatii si riscului valorilor mobiliare
Modelul de evaluare a activelor financiare (capm) si modelul de arbitraj (apt)
Teoria optiunilor: fundamentele unei optiuni
Teoria optiunilor: utilizarea si evaluarea optiunilor
Decizia de investitii in mediu cert
Intreprinderea, ca un portofoliu de investitii
Selectionarea proiectelor de investitii probabiliste cu ajutorul capm
Decizia de finantare
Politica de dividend
Influenta structurii capitalurilor asupra valorii intreprinderii
Evaluarea patrimoniala si financiara a intreprinderii
Evaluarea mixta a intreprinderii
Analiza rezultatelor intreprinderii
Tabloul de finantare
Diagnosticul financiar al rentabilitatii si al riscului intreprinderii
Necesitatile de finantare a activitatii intreprinderii
Bugetele intreprinderii
Bugetul vanzarilor
Bugetul productiei
Bugetele liniare si neliniare ale exploatarii
Previziunea trezoreriei
Determinarea necesarului de finantare a ciclului de exploatare (nfce)
Finantarea ciclului de exploatare
Costul creditelor de trezorerie si costul creditelor de scont
Teoria pietelor financiare
Politica de investitii
Politica de finantare si de dividend
Evaluarea intreprinderilor
Analiza financiara
Gestiunea financiara pe termen scurt
Gestiunea financiara pe termen lung
Planificarea financiara
Necesitatea, continutul economic sl functiile finantelor romaniei
Finantele sl activitatea financiara a intreprinderii
Sistemul financiar-bancar
Investitiile intreprinderii, finantarea sl amortizarea lor
Gestiunea activelor s! pasivelor circulante
Bugetul de venituri sl cheltuieli al intreprinderii
Veniturile, cheltuielile si profitul agentilor economici din industrie
Mecanismul financiar al romaniei
Politica financiara a firmei
Capitalurile intreprinderii
Veniturile bugetare ale romaniei din impozitele directe
Imprumuturile de stat
Bugetul de stat
Cheltuieli bugetare ale romaniei
Asigurarile sociale de stat
Asigurarile de bunuri, persoane sl raspundere civila
Atragerea economiilor banesti ale populatiei la casa de economii sl consemnatiuni
Datoria publica externa








































































CAUTA IN SITE
Termeni de cautare