StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Afacerea ta are nevoie de idei noi
FINANTE

Finante publice, legislatie fiscala, contabilitate, informatii fiscale, asistenta contribuabili, transparenta institutionala, formulare fiscale din domaniul finantelor publice si private (Declaratii fiscale Fise fiscale Situatii financiare Raportari anuale)

StiuCum Home » finante » finantele intreprinderilor » Teoria optiunilor: fundamentele unei optiuni
Trimite articolul prin email Trimite articolul la prietenii tai din lista ta de yahoo messenger Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Organizarea pietei optiunilor negociabile



Negocierea acestor active financiare la un curs bursier (pret de piata, altul decat prima platita) are loc pe pietele financiare (si nu numai financiare) cele mai active din lume (Chicago, New-York, Londra, Tokyo, Paris), fn privinta tranzactiilor cu optiuni, aceste piete sunt foarte bine reglementate juridic, operational, informational etc.
Aceasta reglementare specifica a pietei optiunilor se refera, in principal, la doua grupe de masuri:
- existenta si functionarea unei camere de compensare (de clearing) si
- standardizarea elementelor contractuale ale unei optiuni.
La nivelul fiecarei piete a optiunilor se organizeaza un sistem de depozit si compensare a primelor si a activelor-suport. Cumparatorii si nzatorii de optiuni nu negociaza direct intre ei tranzactionarea optiunilor, ci prin intermediul camerei de compensare.
Cumparatorul plateste camerei prima, in schimbul optiunilor cumparate, iar nzatorul incaseaza prima de la camera, in schimbul activelor-suport depozitate. Ordinul de exercitare a optiunii se adreseaza camerei de catre cumparator impreuna cu suma de bani pentru cumpararea activelor-suport, in cazul CALL, sau cu activele-suport, in cazul PUT, al nzarii acestora . Camera cedeaza cumparatorului activele-suport la pretul de exercitiu presilit, in cazul exercitarii CALL (sau suma de bani din nzarea activelor suport, in cazul PUT), fara a mai cere acordul nzatorului (acesta fiind implicit). in acelasi timp camera transfera nzatorului suma de bani, in cazul exercitarii CALL (sau cantitatea de active-suport, in cazul exercitarii PUT). Camera asigura deci exercitarea optiunii (CALL sau PUT), fara nici-un risc, pentru cumparator, de a-si exercita dreptul sau.
Daca titularul unei optiuni decide exercitarea acesteia, atunci camera de compensatie alege, prin tragere la sorti printre nzatori (ce au o pozitie deschisa in seria de optiuni corespunzatoare), pe cel care trebui sa raspunda solicitarii titularului.
fn scopul asigurarii lichiditatii pietei optiunilor negociabile si a unei cotatii permanente, anumiti operatori (aderenti), denumiti fauritori de piata (market makers), iau pozitii simetrice pe piata pentru a face contrapartida la unele operatiuni mai importante de cumparare sau de nzare de optiuni.
Camera de compensare are, de asemenea, rolul de a asigura securitatea pietei optiunilor, controland, indeosebi, procedurile specifice de acoperire, impuse operatorilor pe piata.
Standardizarea contractelor optionale priveste cantitatea de active suport, pretul lor de exercitiu si scadenta acestora1. Nu pot fi cumparate/ndute decat optiuni standard in cate riante standard, privind cantitatea, pretul si scadenta lor.
O cantitate standard, ce putea fi cumparata/nduta optional, se refera la o cantitate fixa (una si aceeasi) de active suport ce putea fi tranzactionata la exercitarea optiunii, exemplu:


100 buc. sau tone marfuri (cafea, grau, minereu etc.)
50, 100, 100 buc. actiuni


100, 150 mii. intr-o anumita luta.
In cea mai mare parte, cantitatea standard pentru actiuni este de 100 buc. Exista si alte standarde dar pentru actiuni ce au preturi de exercitiu mai joase (exemplu, 550 actiuni EUROTUNEL sau 1100 actiuni EURODISNEY) sau care au preturi mai ridicate (exemplu, 20 actiuni EUROTUNEL sau L'OREAL).


loading...





Politica de confidentialitate Copyright © 2010- 2020 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact

Despre teoria optiunilor: fundamentele unei optiuni

Functiile sl organizarea finantelor in economia de piata
Continutul finantelor private
Modelul de piata al rentabilitatii si riscului valorilor mobiliare
Modelul de evaluare a activelor financiare (capm) si modelul de arbitraj (apt)
Teoria optiunilor: fundamentele unei optiuni
Teoria optiunilor: utilizarea si evaluarea optiunilor
Decizia de investitii in mediu cert
Intreprinderea, ca un portofoliu de investitii
Selectionarea proiectelor de investitii probabiliste cu ajutorul capm
Decizia de finantare
Politica de dividend
Influenta structurii capitalurilor asupra valorii intreprinderii
Evaluarea patrimoniala si financiara a intreprinderii
Evaluarea mixta a intreprinderii
Analiza rezultatelor intreprinderii
Tabloul de finantare
Diagnosticul financiar al rentabilitatii si al riscului intreprinderii
Necesitatile de finantare a activitatii intreprinderii
Bugetele intreprinderii
Bugetul vanzarilor
Bugetul productiei
Bugetele liniare si neliniare ale exploatarii
Previziunea trezoreriei
Determinarea necesarului de finantare a ciclului de exploatare (nfce)
Finantarea ciclului de exploatare
Costul creditelor de trezorerie si costul creditelor de scont
Teoria pietelor financiare
Politica de investitii
Politica de finantare si de dividend
Evaluarea intreprinderilor
Analiza financiara
Gestiunea financiara pe termen scurt
Gestiunea financiara pe termen lung
Planificarea financiara
Necesitatea, continutul economic sl functiile finantelor romaniei
Finantele sl activitatea financiara a intreprinderii
Sistemul financiar-bancar
Investitiile intreprinderii, finantarea sl amortizarea lor
Gestiunea activelor s! pasivelor circulante
Bugetul de venituri sl cheltuieli al intreprinderii
Veniturile, cheltuielile si profitul agentilor economici din industrie
Mecanismul financiar al romaniei
Politica financiara a firmei
Capitalurile intreprinderii
Veniturile bugetare ale romaniei din impozitele directe
Imprumuturile de stat
Bugetul de stat
Cheltuieli bugetare ale romaniei
Asigurarile sociale de stat
Asigurarile de bunuri, persoane sl raspundere civila
Atragerea economiilor banesti ale populatiei la casa de economii sl consemnatiuni
Datoria publica externa








































































CAUTA IN SITE
Termeni de cautare