StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Lumea poate si a ta
FINANTE

Finante publice, legislatie fiscala, contabilitate, informatii fiscale, asistenta contribuabili, transparenta institutionala, formulare fiscale din domaniul finantelor publice si private (Declaratii fiscale Fise fiscale Situatii financiare Raportari anuale)

StiuCum Home » finante » finantele intreprinderilor » Teoria optiunilor: fundamentele unei optiuni
Trimite articolul prin email Trimite articolul la prietenii tai din lista ta de yahoo messenger Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Preturile de exercitiu si scadentele optiunii



Pretul standard de exercitiu este silit in jurul cursului (pretului actual) al activului suport:


- la paritate fegal)sau foarte aproape de cursul actual;
- sub-paritate, la o diferentiere in minus de (2; 5; 10; 50 puncte) fata de pretul la paritate. Se fixeaza doua preturi sub-paritate;
- supra-paritate, la aceeasi diferentiere (de 2; 5; 10; 50 pct.) dar in plus fata de paritate Se fixeaza, de asemenea, doua preturi supra-paritate
Diferentierile standard sunt fixate intr-un el de catre autoritatile pietei de optiuni, in functie de ordinul de marime al cursului activului-suport. Pentru piata bursiera, din Romania, se pot propune, spre exemplu, urmatoarele diferentieri intre preturile de exercitiu :
- 500 lei pentru actiuni ce au cursuri in intervalul valoric 1.000 - 10.000 lei: 1.000; 1.500; 2.000 . 9.500; 10.000;
- 1.000 lei pentru actiuni ce au cursuri intre 10.001 si 20.000 lei: 11.000; 12.000; 13.000 19.000; 20.000;
- 2.000 lei pentru actiuni ce au cursuri intre 20.001 si 40.000: 22.000; 24.0000; 26.000 38.000; 40.000;
- 4.000 lei pentru actiuni situate intre 40.001 si 100.000: 44.000; 48.000; 52.000 96.000; 100.000;
- 10.000 lei pentru actiuni situate intre 100.001 si 200.000 lei: 110.000; 120.000; 130.000 190.000; 200.000
Pentru aceeasi scadenta sunt introduse cinci serii de optiuni, fiecare cu un pret de exercitiu standard. Exemplu: daca actiunea "X" coteaza 12.700 lei, la 3 ianuarie a.c, atunci cele cinci serii de optiuni, care vor putea fi tranzactionate pentru scadenta martie a.c, vor aa urmatoarele preturi de exercitiu: 11.000; 12.000; 13.000; 14.000 si 15.000. Un potential institor va hotara sa cumpere (in functie de anticipatiile lui privind evolutia viitoare a cursului optiuni) la urmatoarele preturi de exercitiu:
a) la paritate (at the money), egal sau apropiat de cursul actual (13.000 s 12.700);
b) sub-paritate (in the money):.
- mai mic decat cursul actual pentru CALL (11.000; 12.000)
- mai mare decat cursul actual pentru PUT (14.000; 15.000)


c) supra-paritate (out the money):
- mai mare decat cursul actual pentru CALL (14.000; 15.000)
- mai mic decat cursul actual pentru PUT (11.000; 12.000) Daca: E = S; CALL la paritate, PUT la paritate
E < S; CALL sub-paritate, PUT supra-paritate


E > S; CALL supra-paritate, PUT sub-paritate
Daca cursul activului-suport variaza intr-o marja importanta, respectiv daca el depaseste primul din preturile la sub-paritate sau ultimul din preturile la supra-paritate, atunci se vor fixa, pentru scadentele urmatoare, alte 5 serii de optiuni CALL si PUT. fn fiecare moment se ofera deci cinci serii de optiuni la preturi de exercitiu egal, doua inferioare si doua superioare cursului actual al activului suport.
In caz de crestere a capitalului social (printr-o emisiune de actiuni noi, prin plata dividendelor in actiuni, prin incorporarea rezerlor sau conrsia datoriilor in capital social), valoarea teoretica a actiunilor chi este afectata substantial prin efectul de diluare, fn mod corespunzator este afectata si valoarea unui contract optional.
Cantitatea ajustata este numarul de actiuni-suport la care exercitarea unei optiuni este posibila. Din ratiuni de simplificare, ajustarea nu se opereaza in cazul distribuirii de dividende in numerar, chiar daca operatiunea afecteaza substantial cursul actual al actiunii-suport si deci valoarea optiunii respecti3.
Scadentele optiunilor pe actiuni sunt fixate pentru sfarsitul trimestrelor anului calendaristic: martie, iunie, septembrie, decembrie. Fiecare optiune este cotata la urmatoarele trei scadente. Spre exemplu, daca suntem in ianuarie, se va cota pentru martie, iunie si septembrie.
Exercitarea optiunii se poate face diferit in raport cu scadenta ei, in functie de tipul de optiune: american sau european. O optiune de tip american poate fi exercitata oricand pe durata de valabilitate a contractului optional, pana la scadenta finala. O optiune de tip european nu poate fi exercitata decat la implinirea scadentei. Majoritatea ptiunilor sunt de tip american. Optiunile de tip european se contracteaza, in generaLpe termene lungi si asupra indicelui bursier. Ele prezinta, de asemenea, un interes aparte pentru constructia modelelor de evaluare pe baza teoriei optiunilor in care se face ipoteza exercitarii lor la scadenta.
Cu cat scadenta este mai indepartata, cu atat este mai incerta evolutia cursului activului-suport si, deci, cu atat o optiune valoreaza mai mult. Pe masura ce scadenta se apropie, valoarea optiunii se apropie de diferenta dintre cursul activului-suport la acea data si pretul ei de exercitiu. Daca diferenta este favorabila unei cumparari (pt. CALL) sau unei vanzari (pt. PUT), atunci valoarea optiunii este pozitiva si egala cu diferenta Si - E. Daca diferenta este nefavorabila cumpararii (pt. CALL) sau vanzarii (pt. PUT), atunci valoarea optiunii este nula, cumparatorul renunta la exercitarea ei si pierde institia facuta in aceste optiuni (prima platita).


loading...





Politica de confidentialitate Copyright © 2010- 2020 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact

Despre teoria optiunilor: fundamentele unei optiuni

Functiile sl organizarea finantelor in economia de piata
Continutul finantelor private
Modelul de piata al rentabilitatii si riscului valorilor mobiliare
Modelul de evaluare a activelor financiare (capm) si modelul de arbitraj (apt)
Teoria optiunilor: fundamentele unei optiuni
Teoria optiunilor: utilizarea si evaluarea optiunilor
Decizia de investitii in mediu cert
Intreprinderea, ca un portofoliu de investitii
Selectionarea proiectelor de investitii probabiliste cu ajutorul capm
Decizia de finantare
Politica de dividend
Influenta structurii capitalurilor asupra valorii intreprinderii
Evaluarea patrimoniala si financiara a intreprinderii
Evaluarea mixta a intreprinderii
Analiza rezultatelor intreprinderii
Tabloul de finantare
Diagnosticul financiar al rentabilitatii si al riscului intreprinderii
Necesitatile de finantare a activitatii intreprinderii
Bugetele intreprinderii
Bugetul vanzarilor
Bugetul productiei
Bugetele liniare si neliniare ale exploatarii
Previziunea trezoreriei
Determinarea necesarului de finantare a ciclului de exploatare (nfce)
Finantarea ciclului de exploatare
Costul creditelor de trezorerie si costul creditelor de scont
Teoria pietelor financiare
Politica de investitii
Politica de finantare si de dividend
Evaluarea intreprinderilor
Analiza financiara
Gestiunea financiara pe termen scurt
Gestiunea financiara pe termen lung
Planificarea financiara
Necesitatea, continutul economic sl functiile finantelor romaniei
Finantele sl activitatea financiara a intreprinderii
Sistemul financiar-bancar
Investitiile intreprinderii, finantarea sl amortizarea lor
Gestiunea activelor s! pasivelor circulante
Bugetul de venituri sl cheltuieli al intreprinderii
Veniturile, cheltuielile si profitul agentilor economici din industrie
Mecanismul financiar al romaniei
Politica financiara a firmei
Capitalurile intreprinderii
Veniturile bugetare ale romaniei din impozitele directe
Imprumuturile de stat
Bugetul de stat
Cheltuieli bugetare ale romaniei
Asigurarile sociale de stat
Asigurarile de bunuri, persoane sl raspundere civila
Atragerea economiilor banesti ale populatiei la casa de economii sl consemnatiuni
Datoria publica externa








































































CAUTA IN SITE
Termeni de cautare