StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Libertate financiara
FINANTE

Finante publice, legislatie fiscala, contabilitate, informatii fiscale, asistenta contribuabili, transparenta institutionala, formulare fiscale din domaniul finantelor publice si private (Declaratii fiscale Fise fiscale Situatii financiare Raportari anuale)

StiuCum Home » finante » finate publice » Acquis-ul comunitar si uniunea economica si monetara
Trimite articolul prin email Uniunea europeana si romania : Acquis-ul comunitar si uniunea economica si monetara Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Uniunea europeana si romania



Scurt istoric al relatiilor dintre Romania si Uniunea Europeana


1993
- 1 februarie - Romania semneaza Acordul European (Acordul European instituie o asociere intre Romania, pe de o parte, si Comunitatile Europene si Statele Membre ale acestora, pe de alta parte);
- mai - se incepe aplicarea prevederilor comerciale din Acordul European, prin intermediul unui Acord Interimar.
1995


- 1 febuarie - intra in goare Acordul European;
- iunie - Romania depune cererea de aderare la Uniunea Europeana. 1997
- iulie - Comisia Europeana adopta Agenda 2000, care include Opinia asupra cererii de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana.
1998
- martie - Uniunea Europeana lanseaza, in mod oficial, procesul de extindere;
- noiembrie - Comisia Europeana publica primele Raporturi de Tara prind p



rocesul de aderare al Romaniei (si al tuturor celorlalte tari candidate) la Uniunea Europeana.
- iunie - Romania adopta ul National de Aderare la Uniunea Europeana;
- noiembrie - Comisia Europeana publica cel de-al doilea Raport de Tara prind progresele Romaniei in procesul de aderare la Uniunea Europeana;
- decembrie - la Helsinki, Consiliul European decide inceperea negocierilor cu sase tari candidate, printre care si Romania.
- februarie - in cadrul reuniunii Consiliului UE pentru Afaceri Generale, dedicate lansarii Conferintei Interguvernamentale, are loc deschiderea oficiala a negocierilor de aderare a Romaniei;
- martie - Romania adopta Strategia Economica pe Termen Mediu (SETM) si o prezinta in cadrul reuniunii Consiliului de Asociere Romania - Uniunea Europeana;
- in primul semestru al anului (in timpul Presedintiei Portugheze a UE) se deschid spre negociere 5 module: intreprinderi mici si mijlocii" (Cap. 16), Stiinta si cercetare" (Cap. 17), Educatie si formare profesionala" (Cap. 18), Relatii externe" (Cap. 26) si Politica externa si de securitate comuna" (Cap. 27), care sunt si inchise prozoriu;
- mai - guvernul Romaniei adopta Programul National de Aderare la Uniunea Europeana (actualizat), precum si ul de Actiune si Cadrul Macroeconomic, complementare SETM;
- 24 octombrie - in timpul Presedintiei Franceze a UE - au fost deschise 2 module de negociere Statistica" (Cap. 12) si Cultura si audiozual" (Cap. 20);
- 8 noiembrie - se publica al tretfea Raport de Tara asupra progreselor inregistrate de Romania in pregatirea pentru aderare;
- 14 noiembrie - sunt deschise inca 2 noi module de negociere: Telecomunicatii si tehnologia informatiei" (Cap. 19) si Politica in domeniul concurentei" (Cap. 6). Pana la sfarsitul anului este inchis un singur modul - Statistica";
- decembrie - Consiliul European de la Nisa adopta pozitia comuna a Uniunii Europene prind reformele institutionale necesare extinderii. Consiliul edentiaza ca, odata cu intrarea in goare a Tratatului de la Nisa si cu reforma institutionala aferenta, Uniunea Europeana va putea primi ca noi state membre pe acelea dintre tarile candidate care vor fi pregatite la sfarsitul anului 2002.
2001
- ianuarie-iunie: in timpul Presedintiei suedeze a UE sunt deschise spre negociere 5 noi module: Dreptul societatilor comerciale" (Cap. 5); Pescuitul (Cap. 8); Uniunea vamala" (Cap. 25); Libera circulatie a capitalului" (Cap. 4) si Politica in domeniul transporturilor" (Cap. 25). Un singur modul este inchis pe durata acestei presedintii: Pescuitul;
- 13 noiembrie - al patrulea Raport de Tara este publicat;
- noiembrie - Comisia prezinta o editie rezuita a Parteneriatului pentru Aderare cu Romania;
- 14-l5 decembrie - Consiliul European de la Laeken nominalizeaza, pentru prima data, tarile candidate susceptibile sa incheie negocierile de aderare pana la sfarsitul anului 2002. Zece dintre tarile candidate sunt nominalizate, cu exceptia Romaniei si Bulgariei;
- iunie-decembrie (in timpul Presedintiei Belgiene a UE) - alte trei module sunt deschise: Cap. 10 - Impozitare", Cap. 13 - Politici sociale si de ocupare a fortei de munca" si Cap. 23 - Protectia consumatorilor si a sanatatii". Doua module sunt inchise: Cap. 5 -Dreptul societatilor comerciale" si Cap. 23 - Protectia consumatorilor si a sanatatii";
- decembrie - numarul modulelor de negociere inchise de catre Romania ajunge la 9.


2002
- ianuarie-mai (in timpul Presedintiei Spaniole a UE) - sunt dechise 9 module: Cap. 1 - Libera circulatie a marfurilor", Cap. 2 - Libera circulatie a persoanelor", Cap. 11 - Uniunea Economica si Monetara", Cap. 14 - Energie", Cap. 21 - Politica regionala si de coordonare a instrumentelor structurale", Cap. 22 - Protectia mediului", Cap. 24 -, Justitie si afaceri interne", Cap. 28 - Control financiar" si Cap. 30 - Institutii". Trei module sunt inchise: Cap. 13 - Politica sociala si de ocupare a fortei de munca", Cap. 11 - Uniunea Economica si Monetara" si Cap. 30 - Institutii;
- 9 octombrie - Comisia Europeana publica al cincilea Raport de Tara;
- 13 noiembrie - Comisia adopta cate o Foaie de parcurs" pentru Romania si Bulgaria;
- 20 noiembrie - Parlamentul European ia in considerare data de 1 ianuarie 2007 ca data tinta pentru aderarea Romaniei la Uniunea Europeana;
- 12-l3 decembrie - Consiliul European de la Copenhaga decide asupra aderarii a 10 noi state membre si adopta foile de parcurs pentru Romania si Bulgaria;
- iunie-decembrie (in timpul Presedintiei daneze a UE) - sunt deschise ultimele 4 module de negociere: Cap. 15 - Politica industriala", Cap. 7 - Agricultura", Cap. 3 - Libera circulatie a serciilor" si Cap. 29 - Prevederi financiar-bugetare". Tot in cursul acestei presedintii sunt inchise 4 module: Cap. 15 - Politica industriala", Cap. 19 - Telecomunicatii si tehnologia informatiei", Cap. 20 - Cultura si audiozual" si Cap. 25 - Uniunea vamala".
2003
- 26 martie - Comisia Europeana prezinta editia rezuita a Partene-riatului de Aderare cu Romania;
- ianuarie-mai (in timpul Presedintiei Elene a UE) - sunt inchise trei module: Cap. 1 - Libera circulatie a marfurilor", Cap. 4 - Libera circulatie a capitalurilor" si Cap. 10 - Impozitarea";
- 5 noiembrie - este dat publicitatii Raportul de Tara prind progresele Romaniei in procesul de aderare;
- iunie-decembrie (in timpul Presedintiei Italiene a UE) - sunt inchise inca trei module: Cap. 2 - Libera circulatie a persoanelor", Cap. 9 - Politica in domeniul transporturilor" si Cap. 28 -Control financiar";
- decembrie - din cele 30 de module, 22 sunt inchise prozoriu. 2004
- ianuarie-iunie - (in timpul Presedintiei Irlandeze a UE) alte trei module de negociere au fost inchise: Cap. 7 - Agricultura". Cap. 14 - Energie" si Cap. 29 - Prevederi financiare si bugetare".
- 30 iunie - la finalul Presedintiei Irlandeze a UE, 25 din 30 de module de negociere au fost inchise.
- 17 decembrie - la Consiliul European de la Bruxelles, Romania a primit confirmarea politica a incheierii negocierilor de aderare la Uniunea Europeana. Romaniei i se recomanda sa continue reformele si sa implementeze angajamentele referitoare la acquis-ul comunitar, in special in domeniile: Justitie si afaceri interne. Concurenta si Mediu. Uniunea Europeana a continuat monitorizarea pregatirilor de aderare si considera ca Romania va fi capabila sa-si asume obligatiile de membru de la 1 ianuarie 2007. De asemenea, Consiliul European a recomandat semnarea Tratatului de aderare comun pentru Romania si Bulgaria in aprilie 2005, dupa primirea azului Parlamentului European, si aderarea efectiva la 1 ianuarie 2007.
Uniunea Europeana este un organism international ce are la baza o structura bine definita, independenta, formata din: Consiliul European (Consiliul Ministrilor), Comisia Europeana, Parlamentul European, Curtea Europeana de Justitie, Curtea Europeana de Conturi, Comitetul Economic si Social, Comitetul Regiunilor si Banca Centrala Europeana.
Consiliul European, factorul cel mai important in luarea deciziilor, este format din reprezentanti ai guvernelor statelor membre (de regula ministri) care se schimba in functie de natura si subiectul discutiilor, avand o pozitie speciala deoarece decide asupra principalelor linii directoare ale actitatii itoare a UE - fiecare ministru are un numar de voturi in functie de marimea statului pe care il reprezinta - ce are ca competente: autoritatea legislativa, autoritatea bugetara si autoritatea de a incheia tratate.
Comisia Europeana, reprezentand comitetul executiv, are ca sarcini: superzarea tratatelor si controlul respectarii legislatiei comunitare, puterea de decizie, dreptul de initiativa in propunerea legislatiei pe diverse domenii, negocierea de acorduri internationale cu state terte sau organizatii internationale, autoritatea consultativa (de azare).
Parlamentul European (Camera Reprezentantilor) are urmatoarele competente: competenta bugetara, competenta de supraveghere a Comisiei Europene, competenta legislativa pentru aprobare, consultare si cooperare, competenta consultativa (consultare obligatorie sau la propria initiativa).
Curtea Europeana de Justitie asigura respectarea legislatiei comunitare la interpretarea tratatelor.
Curtea Europeana de Conturi controleaza veniturile si cheltuielile Comisiei Europene.
Comitetul Economic si Social azeaza propunerile facute de Comisia Europeana.
Comitetul Regiunilor ofera autoritatilor locale posibilitatea de a-si exercita influenta directa asupra politicilor europene.
Banca Centrala Europeana, componenta a Sistemului Bancilor Centrale Europene (impreuna cu bancile centrale din fiecare tara membra), elaboreaza si implementeaza politica monetara a Uniunii, avand ca principal scop mentinerea silitatii preturilor.
Am prezentat informatii esentiale referitoare la Uniunea Europeana ca sa stim mai exact incotro ne indreptam si spre ce tindem, lucru tal in a ne raspunde la intrebarea daca avem nevoie cu adevarat sa luam parte la acest act"; informatii necesare ca baza de plecare pentru orice lucrare din literatura de specialitate.In prezent, Uniunea Europeana numara 27 membri odata cu incheierea negocierilor de aderare cu Romania si Bulgaria. in prezent, tarile candidate sunt: Croatia si Turcia.
Uniunea Europeana se bazeaza pe o comunitate ce evolueaza catre Uniunea Economica si Monetara, precum si pe cooperarea intre statele membre in domeniul politicii interne si externe.
Uniunea Europeana are misiunea de a organiza, intr-o maniera coerenta si solidara, relatiile intre statele membre prin:
» promovarea progresului economic si social (realizarea Pietei Unice incepand din 1993, lansarea monedei unice europene din 1999);
» afirmarea identitatii europene pe scena internationala (ajutoare umanitare europene tarilor terte, politica externa si de securitate comuna, interventii pentru gestionarea crizelor internationale, pozitia comuna a statelor membre in cadrul organizatiilor internationale);
» instaurarea unei cetatenii europene (care completeaza cetatenia nationala fara a o inlocui, si care confera cetateanului european anumite drepturi politice si cile);
» crearea unui spatiu al libertatii, securitatii si justitiei (strans legat de functionarea Pietei Unice si de libera circulatie a persoanelor);
» mentinerea si dezvoltarea acquis-ului comunitar (ansamblul textelor juridice adoptate de catre institutiile europene, inclusiv tratatele fondatoare).
Avantajele si dezavantajel


e aderarii Romaniei la UE
Romania a depus cerere de aderare la UE in iunie 1995 si a fost acceptata ca stat candidat, la Consiliul European de la Luxemburg din decembrie 1997. Deschiderea negocierilor cu Romania a avut loc in urma deciziei luate de Consiliul European de la Helsinki din decembrie 1999. Aici s-a hotarat ca singurul criteriu care trebuie indeplinit inaintea inceperii negocierilor este criteriul politic. Criteriile economice, legislative si administrative den necesare abia in momentul aderarii. in esenta, aderarea la UE consta in adoptarea, aplicarea si dezvoltarea acquis-ului comunitar care reprezinta intreaga legislatie primara si derivata, precum si ansamblul politicilor si institutiilor create pentru a asigura aplicarea si dezvoltarea corespunzatoare si continua a acestei legislatii.
Acquis-ul comunitar este grupat in 31 de module deschise succesiv negocierii, care cuprind de la libera circulatie a bunurilor, persoanelor, serciilor si capitalurilor, trec prin politica industriala, cultura si audio-zual pentru a ajunge la uniunea vamala si controlul financiar. Negocierile se desfasoara in cadrul unei Conferinte la care participa negociatorul tarii candidate si Consiliul Uniunii. Sarcina Comisiei Europene este de a identifica impreuna cu statul candidat acele concesii ce ar putea fi acceptate de catre Consiliul UE si care trebuie sa intruneasca acordul unanim al statelor membre.In cazul identificarii unor dificultati serioase si demonstrabile intr-un anumit domeniu prind aplicarea acquis-ului comunitar la data aderarii, se pot formula doua tipuri de cereri: o perioada de tranzitie sau o adaptare speciala a acquis-ului comunitar, in cazul cand statul candidat reuseste sa connga ca acea parte legislativa nu este suficient de evoluata. Negocierile au scopul de a sili conditiile de participare ale noului stat membru la politicile comune ale UE si contributia la bugetul UE.
A adera la Uniunea Europeana inseamna a deveni adeptul acestui organism cunoscandu-i principiile, ideologia, strategiile, legislatia, politicile, cu alte cunte a deveni parte la actiunile promovate fara un acord semnat in prealabil. Integrarea europeana aduce dupa sine includerea in acest sistem, inglobarea, amortizarea intru tot, dupa ce s-a realizat modificarea unor elemente proprii dupa principiile, ideologia, strategiile, legislatia, politicile acesteia. De aici si negocierile de integrare pentru ca Romania sa dena stat membru al acestei organizatii.
Conform ideologiei UE, aderarea consta in adoptarea, aplicarea si dezvoltarea acquis-ului comunitar care reprezinta intreaga legislatie primara si derivata, ca si ansamblul politicilor si institutiilor create pentru asigurarea, aplicarea, respectarea si dezvoltarea corespunzatoare si continua a acestei legislatii. Daca statul candidat are dificultati serioase si demonstrabile in aplicarea acquis-ului comunitar la data aderarii intr-un anumit domeniu, el poate formula doua tipuri de cereri. Prima este legata de perioada de tranzitie (caracteristica si situatiei actuale a Romaniei), iar a doua de adaptarile speciale ale acquis-ului (doar in cazul in care statul demonstreaza ca o anumita parte a modulelor nu sunt suficient de evoluate ativ cu legislatia din statul respectiv). Negocierile sunt considerate incheiate atunci cand ambele parti s-au pus de acord asupra tuturor modulelor de negociere, ceea ce inseamna ca un modul asupra caruia s-a cazut de acord, in principiu, poate fi redeschis pe parcursul negocierilor daca intre timp a survenit o schimbare a acquis-ului sau pentru orice alt motiv care poate justifica negocieri suplimentare, de unde rezulta faptul ca negocierile pot dura foarte mult, in functie de fiecare tara.In principiu, Uniunea Europeana s-a format din nevoia unei silitati politice, dar si de dominare, din nevoia de echilibru economic, dar si de control al resurselor, din nevoia de organizare rationala, dar si dintr-o anarhizare profiila si controlata, din cautarea de sensuri si repere democratice, dar si din negarea lor. Astfel, nevoile alternative si complementare den uneori mai coerente, alteori mai iresponsabile.In ceea ce priveste Romania, cu siguranta procesul de integrare va dura foarte mult in principal datorita faptului ca valorile de baza ale societatii, cum ar fi increderea, autodeterminarea, responsabilitatea, hotararea, speranta sunt erodate, fapt care a dus la urmari grave asupra domeniului economic, cultural, social pana la politic. Este edent ca toate acestea s-au produs datorita trecerii printr-o perioada foarte dificila: trecerea de la valul" de dezvoltare economica de tip centralizat la cel de tip capitalist datorita conjuncturilor internationale. Situatia actuala, completata cu lipsa investitiilor substantiale in sistemul de invatamant, cercetare, agricultura, sanatate, furnizarea serciilor si alte domenii, face ca procesul de reforma, de descentralizare sa dena greoi si anevoios. in tot acest cadru, sectorului nonprofit ii rene un rol foarte important, la fel de important ca sectorului administrativ, politic sau economic deoarece nevoile actuale s-au amplificat de un caracter acut si profund.
ONG-urile joaca un rol foarte important in toate domeniile: sercii sociale, protectia mediului, sercii de sanatate, educatie, democratizare, comunicare, dezvoltare economica pana la sustinerea si elaborarea de politici publice dintre aceste domenii, de strategii de dezvoltare etc. Sectorul nonguvernamental, nonprofit nu este optional pentru integrarea Europeana, ci este absolut necesar. Daca uneori acest sector are imagine negativa se datoreaza faptului ca organizatiile au fost folosite gresit, liderii au intrat in conflict ori au pierdut sprijinul tuturor structurilor, factori ce sunt caracteristici transformarilor care au loc in societatile aflate in tranzitie. Este foarte important ca ONG-urile sa faca planificari strategice in ceea ce priveste domeniul sau de actitate pentru a intelege cadrul larg din care fac parte si domeniile prioritare.
Pentru a-si desfasura actitatea, ONG-urile au nevoie de resurse financiare; ele pot fi prite dintr-un anumit unghi ca o posibilitate de acoperire sau realizare a unor sercii la costuri foarte mici. O mare dificultate a ONG-urilor o reprezinta strangerea de fonduri pentru dezvoltarea de proiecte care sa acopere nevoile sociale sau care sa rezolve problemele cu care se confrunta acestea, in functie de domeniul de actitate al grupul tinta. Cu aceasta dificultate se confrunta indeosebi asociatiile de tineret, dificultate datorata lipsei de experienta sau a neprofesionalismului in strangerea de fonduri. Resursele financiare sau de alta natura n de fiecare data in momente diferite si pentru lucruri specifice.
Uniunea Europeana sprijina noile state, candidate la integrare, pentru a-si rezolva dificultatile interne, a-si dezvolta sectoarele defavorizate pentru ca negocierea acquis-ului comunitar sa se faca in conditii cat mai bune si intr-un timp cat mai scurt. Acest sprijin se realizeaza prin fonduri speciale puse la dispozitia statelor mai putin dezvoltate. Spre exemplu, perspectivele financiare UE pe anul 2002 sunt pentru: agricultura 43.900.000.000 euro, fonduri structurale si fonduri de coeziune 30.865.000.000 euro, sprijin pre-aderare tarii candidate 3.120.000.000 euro, alte politici si actitati, respectiv administrativ 16.100.000.000 euro, alocari cu destinatie precisa (angajamente) 93.955.000.000 euro, alocari pentru posibili noi membri 4.140.000.000 euro, total alocari pentru plati 98.360.000.000 euro.
Dupa cum se vede, Comisia Europeana a propus o deschidere progresiva a unui mare numar de programe destinate tarilor candidate, prevazut inca din iulie 1997 in documentul Agenda 2000. Toate tarile candidate pot deja sa participe in programele UE care sprijina cooperarea, schimburile transfrontaliere de cetateni si afaceri si includ educatia si formarea profesionala, cultura, cercetarea, energia, mediul si IMM-urile. Asociatiile de tineret au un rol foarte important in administrarea acestor fonduri deoarece foarte multe dintre aceste programe le sunt adresate tinerilor, iar vastitatea acestor domenii nu pot fi cuprinse de sectorul public, iar celelalte sectoare nu le cunosc atat de bine problemele, nevoile, tendintele, aspiratiile, veleitatile si valorile.
O exemplificare a acestor programe ar fi: programe de instruire si tineret (Socrates II, Youth, Leonardo da Vinci II), media (Media II), cultura (Culture 2000), mediu (Life III), energie (Carnot, Etap, Altener, Save II, Sure), cercetare si dezvoltare (Programul Cadru V de cercetare, Programul Cadru V Euratom), programe sociale (Sanse egale pentru femei si barbati), sanatate (ul comunitar de actiune impotriva cancerului, ul comunitar de actiune pentru prevenirea dependentei de droguri, ul comunitar de actiune pentru promovarea sanatatii, ul comunitar de actiune pentru prevenirea SIDA si a altor boli transmisibile, ul comunitar de monitorizare a sanatatii, ul comunitar pentru bolile legate de poluare, ul comunitar pentru bolile rare, ul comunitar pentru prevenirea ranirilor), actiune impotriva olentei (Daphne), intreprinderi (Ida II), vama (Costoms 2002), impozitare indirecta (Fiscalis).
Unele dintre aceste programe nu sunt deschise inca pentru Romania, fie din cauza ca nu se afla inca in discutie in cadrul Consiliului ministrilor UE, fie din cauza ca Romania nu a depus cerere pentru a fi introdusa in program.


Avantajele aderarii Romaniei la UE sunt:
» beneficiul apartenentei la o mare familie de natiuni si la securitatea pe care aceasta apartenenta o confera;
» oportunitatea participarii la cea mai mare piata unica din lume, cu toate posibilitatile legate de cresterea economica si crearea de locuri de munca;
» consolidarea ireversibila a reformelor economice si politice realizate dupa 1989;
» facilitarea accesului la Fondurile Structurale destinate dezvoltarii regiunilor mai putin prospere ale Uniunii, fonduri care s-au dovedit benefice pentru tari ca Irlanda sau Portugalia, in primii ani dupa aderare.
Sunt exprimate opinii, conform carora ar exista si dezavantaje, constand in asa-zisa pierdere de suveranitate, de identitate nationala si vulnerabilitati in fata concurentei de pe Piata Unica. De fapt, nu este o pierdere de suveranitate, ci o largire a acesteia prin cuprinderea sa intr-un interes" mai larg, cresterea greutatii" in organismele internationale. Este adevarat ca o concurenta sporita presupune o restructurare corespunzatoare, proces care ar putea avea impact negativ pe termen scurt asupra unor segmente ale societatii cile.




Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2021 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact