StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Afacerea ta are nevoie de idei noi
FINANTE

Finante publice, legislatie fiscala, contabilitate, informatii fiscale, asistenta contribuabili, transparenta institutionala, formulare fiscale din domaniul finantelor publice si private (Declaratii fiscale · Fise fiscale · Situatii financiare · Raportari anuale)

StiuCum Home » FINANTE » finate publice
Trimite articolul prin email Cheltuieli pentru servicii publice generale, ordine publica, siguranta nationala si aparare : Finate publice Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Cheltuieli pentru servicii publice generale, ordine publica, siguranta nationala si aparare



Cheltuieli pentru servicii publice generale, ordine publica, siguranta nationala si aparare


Nivelul si structura cheltuielilor pentru servicii publice generale, ordine publica si siguranta nationala


In fiecare stat exista institutii publice chemate sa asigure functionarea in bune conditii a administratiei publice, care asi 959b12j gura ordinea publica interna, siguranta cetatenilor etc. Existenta lor reprezinta un raspuns la necesitatile publice de asigurare a structurilor si aparatului de stat care, prin activitati specifice, contribuie la dezvoltarea economico- sociala, la desfasurarea activitatilor in toate domeniile.




Serviciile publice generale satisfac necesitati publice cu caracter general si costul lor este suportat de intreaga societate, in principal pe seama resurselor bugetare.

Autoritatile publice generale cuprind:

Ø      Institutiile puterii si administratiei publice, in cadrul carora se cuprind:

Institutia prezidentiala;

Institutiile puterii legislative centrale si locale (parlamente, unicamerale sau bicamerale; consilii sau autoritati locale);

Institutiile puterii judecatoresti;

Institutiile executive centrale si locale (guvern, ministere, prefecturi, primarii si alte institutii);

Ø      Institutii de ordine publica care cuprind: politia, jandarmeria, servicii de informatii, servicii speciale de paza si protectie;

Atributiile aparatului de stat sunt prevazute in Constitutie si legi speciale care stabilesc modul de organizare si functionare a diferitelor structuri administrative, de ordine publica, de justitie etc.

Si aceasta categorie de cheltuieli publice, manifesta tendinta de crestere de la o perioada la alta, ca si celelalte cheltuieli publice. Printre factorii care influenteaza nivelul acestor cheltuieli se pot mentiona:

marimea si structura aparatului de stat si a structurilor de ordine publica, care reclama cheltuieli importante pentru intretinere si functionare;

nivelul salarizarii functionarilor publici;

dezvoltarea economica, sociala si urbana conduce la aparitia unor sarcini si atributii noi, complexe pentru aparatul de stat; trebuie solutionate probleme social pentru servicii economice, administrative, edilitar-gospodaresti, trebuie adaptate permanent formele de administratie la modificarile social-economice. Menirea principala a cheltuielilor publice se regasesc in rezolvarea unor probleme cum sunt: crima organizata, traficul de droguri, terorismul, coruptia, cresterea tensiunii sociale ca urmare a amplificarii somajului, cresterea concentrarii populatiei in centrele urbane s.a.

inzestrarea cu echipamente si aparatura informatica, mijloace de transport si alte mijloace tehnice specifice.



Cheltuielile pentru servicii publice generale difera de la o tara la alta si in principal difera in functie de gradul ei de dezvoltare economico-sociala si nivelul educational al populatiei.

In Romania , aceasta categorie de cheltuieli este inscrisa in bugetul de stat in doua pozitii distincte:

Cheltuieli cu autoritatile publice. In cadrul acestora se cuprind cheltuielile pentru: presedintie, autoritati legislative (Senat, Camera Deputatilor), autoritati judecatoresti (Ministerul Justitiei, Curtea Suprema de Justitie, Ministerul Public);autoritati executive si alte structuri ale autoritatii publice (Secretariatul General al Guvernului, Ministerele si celelalte institutii de specialitate ale administratiei publice centrale: Curtea de Conturi, Curtea Constitutionala, Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare, Avocatul Poporului etc.

Cheltuieli cu ordinea publica si siguranta nationala. In aceasta categorie se cuprind cheltuieli cu: politia, jandarmeria, granicerii, protectia si paza contra incendiilor, penitenciare, pasapoarte, arhivele statului.

Din punct de vedere al structurii economice, predomina cheltuielile curente care reprezinta circa 84% din total in cazul autoritatilor publice si chiar 90 % in cazul cheltuielilor cu ordinea publica; cheltuielile de capital reprezinta dotari cu echipamente, constructii s.a. Factorii care influenteaza nivelul acestor cheltuieli sunt: numarul (efectivele) de salariati, nivelul salariilor, indexarile si majorarile, marimea cheltuielilor materiale.

Sursa de finantare a cheltuielilor cu autoritatile publice o reprezinta bugetul de stat sau bugetele locale. In cazul unor ministere sau institutii publice centrale se pot realiza venituri incasate din activitatea specifica (taxe judiciare de timbru, taxe de timbru, amenzi, taxe consulare) care se retin si se utilizeaza in regim extrabugetar. O alta sursa o pot reprezenta creditele externe angajate de regula pentru sustinerea unor proecte investitionale mai ample. Sursa de finantare a cheltuielilor cu ordinea publica este tot bugetul de stat. Din anul 1991 ea incepe sa fie completata cu unele venituri proprii realizate din actiuni specifice (paza militara sau alte prestari de servicii) sau retinerea unor procente din amenzile si penalizarile incasate. Aceste venituri sunt retinute integral ca venituri extrabugetare si servesc la finantarea cheltuielilor materiale si de capital, conform normelor legale.


Nivelul si structura cheltuielilor pentru aparare


In orice stat apararea nationala reprezinta o componenta importanta a strategiei de asigurare a sigurantei nationale si, in acelasi timp, exprima continutul functiei externe a statului. Pentru apararea nationala se aloca anual importante resurse financiare. Aceste resurse servesc intretinerii si functionarii armatelor nationale, participarii la diferite aliante militare, purtarii de razboaie sau inlaturarii urmarilor acestora, mentinerii de baze militare pe teritorii straine, ajutoare militare acordate altor tari s.a.

Cheltuielile de aparare (militare) sunt de doua feluri: directe si indirecte. Cheltuielile directe cuprind cheltuielile cu intretinerea fortelor armate in tara sau in cadrul bazelor militare din alte tari si se concretizeaza in procurarea de bunuri si servicii reclamate de aceasta intretinere, precum si dotarea cu echipament, armament, tehnica de lupta. Aceste cheltuieli figureaza in bugetul Ministerului Apararii. In afara acestora, exista si alte cheltuieli militare, finantate din fonduri speciale sau exista cheltuieli “civile” cu finalitate militara, cuprinse in bugetele altor ministere. De asemenea, in diferite tari exista structuri diverse referitoare la aceste cheltuieli cum este cazul pensiilor militare sau cheltuielile legate de activitatea structurilor de jandarmi.

Cheltuieli militare indirecte sunt considerate cele legate de lichidarea urmarilor razboaielor sau pentru pregatirea unor viitoare actiuni armate, plati in contul datoriei publice contracte pentru inzestrarea armatei sau pentru ducerea razboaielor, despagubiri de razboi datorate de tarile invinse tarilor care au castigat razboiul, cheltuieli de refacere a propriei economii distruse, plati de pensii cuvenite orfanilor, invalizilor sau vaduvelor de razboi, cercetari stiintifice cu finalitate militara etc. Cunoasterea tuturor acestor categorii de cheltuieli si identificarea lor in ansamblul cheltuielilor publice ale statelor face posibila cuantificarea efortului financiar de natura militara. De exemplu in bugetul de stat al anului 2004, pentru Ministerul Apararii Nationale sursele financiare publice alocate inregistreaza o cota de 2,31 % din Produsul Intern Brut.








Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2021 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact