Metodele indirecte de sprijinire a unor intreprinderi si sectoare

Metodele indirecte de sprijinire a unor intreprinderi si sectoare

Metodele indirecte de sprijinire a unor intreprinderi si sectoare se refera la:

a)       avantaje fiscale care nu reprezinta transferuri banesti, ci se constituie in facilitati si degrevari fiscale care mics 121i82b oreaza sarcina fiscala a intreprinderilor beneficiare. Ele nu apar inscrise explicit in buget ca si cheltuieli, statul renuntand insa la o parte din incasarile la care este indreptatit, motiv pentru care ele se numesc si cheltuieli fiscale. Formele pe care le imbraca avantajele fiscale sunt diverse: amanarea platii impozitelor fara perceperea de majorari de intarziere (credit fiscal); dreptul de a practica amortizarea accelerata a capitalului fix; reducerea impozitului pentru profitul reinvestit sau pentru profitul aferent productiei exportate; reduceri sau scutiri de taxe vamale pentru importul de tehnologie, masini si utilaje sau materii prime deficitare; dreptul de a constitui unele fonduri (de rezerva, de risc) pe seama profitului brut inainte de impozitare;

b)       Garantarea de catre stat a imprumuturilor bancare angajate de intreprinderi, statul asumandu-si obligatia ca, atunci cand debitorul devine insolvabil, sa asigure rambursarea imprumutului. Riscul ca aceasta cheltuiala virtuala sa devina certa este mai mare in cazul garantiilor acordate pentru exporturi in tari cu datorii externe mari si care prezinta riscuri politice.

Activitatile economice sunt finantate de intreprinderile respective pe seama resurselor proprii, obtinute in urma valorificarii si incasarii produselor si serviciilor realizate. Ele isi pot completa aceste resurse pe seama imprumuturilor bancare sau obligatare, in raport de necesitati si de posibilitatile de rambursare.

Cheltuielile publice pentru obiective si actiuni economice se finanteaza pe seama unor surse interne si externe si anume:

a)        bugetul de stat, ca principala sursa interna prin care sunt sustinute intreprinderile publice sau private aflate in dificultate, ce desfasoara activitati in conditii dezavantajoase sau au nevoie de sprijin pentru finantarea investitiilor;

b)        fondurile cu destinatie speciala constituite in afara bugetului si care se utilizeaza pentru dezvoltarea si modernizarea unor sectoare de activitate;

c)        fondurile comunitare cu caracter structural, ca sursa de finantare externa pentru tarile membre ale Uniunii Europene: Fondul european de orientare si garantie agricola (FEOGA), destinat infaptuirii politicii comunitare in domeniul agricol; Fondul european de dezvoltare regionala (FEDER), destinat finantarii investitiilor productive, dezvoltarii infrastructurii, a intreprinderilor mici si mijlocii, etc.;

d)        fondurile oferite de institutiile bancare si financiare internationale pentru finantarea actiunilor economice, in special in tarile in curs de dezvoltare (Banca Europeana pentru Investitii, Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare, Banca Mondiala).

Concepte cheie:

• monopol de stat;
• constrangeri guvernamentale;
• ajutoare financiare directe;
• ajutoare financiare indirecte;
• subventii de functionare;
• subventii pentru export;
• dobanda subventionata;
• investitii;
• avansuri rambursabile;
• facilitati fiscale.