StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Afacerea ta are nevoie de idei noi
FINANTE

Finante publice, legislatie fiscala, contabilitate, informatii fiscale, asistenta contribuabili, transparenta institutionala, formulare fiscale din domaniul finantelor publice si private (Declaratii fiscale Fise fiscale Situatii financiare Raportari anuale)

StiuCum Home » finante » piata actiunilor » Piata secundara
Trimite articolul prin email Instructiuni suplimentare ale ordinelor : Piata secundara Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Instructiuni suplimentare ale ordinelor



Ordinele limita si ordinele stop pot fi clasificate dupa instructiunile suplimentare care pot afecta tacticile si/sau timingul bro-kerilor in multimea care tranzactioneaza.
Ordin de o zi (Day order). Acesta este valabil numai pentru ziua de tranzactionare in care este introdus. Toate ordinele sunt automat considerate ordine de o zi daca nu se specifica altfel.
Ordin valabil-pana-la-anulare (Good-till-canceled (GTC) order). Un ordin GTC sau ordin deschis" (open order) ramane valabil pana cand clientul il anuleaza sau pana cand este executat.
Unele firme de brokeraj isi sersc clientii acceptand ordine valabile pe o saptamana, pe o luna sau pana la o zi specificata. Din cauza ca aceste ordine nu pot fi introduse in ringul de tranzactionare, ele trebuie introduse ca simple ordine GTC. Firma membra isi asuma raspunderea pentru anularea ordinului daca el nu poate fi executat pana la incheierea tranzactiilor din data specificata. Daca firma nu face acest lucru, ea trebuie sa suporte orice ob



ligatie financiara care rezulta din aceasta greseala.
Ordin nu tine (Not held (NH) order). Acesta permite unui broker de ring sa-si foloseasca propriul rationament la determinarea pretului si momentului de executare a unui ordin, desi uneori libertatea de decizie este doar pentru 1/8 sau 1/4. Brokerii nu sunt facuti raspunzatori de pierderea pietei daca rationamentul lor se dodeste a fi gresit. Specialistii nu pot accepta niciodata aceasta instructiune de la un client deoarece raspunderea lor principala este de a mentine o piata corecta si ordonata, nu de a tranzactiona in numele clientilor.
Ordin participa, dar nu initia (Participate but do not initiate (PNI) order). Clientii institutionali pot folosi instructiunea PNI pentru ordine mari de cumparare sau vanzare de actiuni cat timp o astfel de activitate nu creeaza un pret nou. Acest tip de tranzactie permite cumparatorilor si vanzatorilor acumularea sau distribuirea actiunilor fara a perturba fortele pietei.
Ordin totul sau nimic (All or none (AON) order). Clientul doreste sa cumpere (sau sa vanda) o cantitate mare de actiuni, din-tr-o data si la un pret desemnat. Brokerilor le este interzisa anuntarea acestei instructiuni in multimea care tranzactioneaza. Ei trebuie sa se intereseze de cotatie si cantitate, sa urmareasca cu atentie conditiile pietei pana cand atat pretul cat si cantitatea disponibila, pot satisface ordinul: sau totul sau nimic. Doar atunci brokerii pot executa ordinul. in mod normal, ordinele AON sunt lasate la specialisti si au, de obicei, o dimensiune mare, fiind utilizate de institorii institutionali pentru a testa adancimea pietei.
Ordin dintr-o data sau deloc (Fill or kill (FOK) order). Aceasta instructiune impune cumpararea sau vanzarea imediata si integrala a unei cantitati specificate de actiuni sau renuntarea la executare. Daca brokerul nu poate executa ordinul imediat dupa intrarea in multime, ordinul este anulat automat1 (adica lichidat"). Ordinul este un mijloc de testare imediata a adancimii pietei si este adesea folosit pentru obtinerea unui pret mai bun in cadrul spreadului.
Ordin imediat sau anuleaza (Immediate or cancel (IOC) order). Clientul doreste ca o parte sau intregul ordin sa fie executat prompt, imediat ce este introdus in multimea care tranzactioneaza, iar partea neexecutata a ordinului sa fie imediat anulata. Cand bro-kerul de ring face cererea (sau oferta):
* Daca raspunde cineva, dar ordinul este executat doar partial, brokerul accepta, anuleaza partea neexecutata a cererii (ofertei), se retrage din aria de tranzactionare si raporteaza clientului un succes partial.
* Daca nu raspunde nimeni, brokeail retrage cererea (oferta), paraseste aria de tranzactionare si raporteaza clientului ca ordinul a fost anulat.
Ordinul este asemanator cu dintr-o data sau deloc", cu exceptia ca respectivul client este dispus sa accepte mai putin decat totul.
Ordin scalat (Scale order). Ordinele scalate sunt ordine cu limite multiple care sunt introduse la preturi diferite, dar in acelasi timp. Multiplii de loturi standard (100 actiuni) pot fi ori cumparati la preturi care scad treptat fata de o valoare data ori vanduti la preturi care cresc treptat fata de o valoare data. Sa presupunem ca un client plaseaza un ordin scalat de cumparare pentru 400 actiuni, primele 100 la 51, iar apoi fiecare cate 100 din actiunile ramase, la preturi de executare care sunt succesiv cu 1/8 mai mici. Acest ordin inseamna ca 100 actiuni trebuie cumparate la 51, 100 la 497/8, 100 la 493/4 si 100 la 495/8. Acesta este un exemplu de scalare descendenta. Alt 'client, plaseaza un ordin scalat de vanzare pentru 300 actiuni, 100 la 15 1/4, crescand treptat" cu cate 1/4 pentru restul de 200 actiuni. Prin acest ordin, 100 actiuni sunt vandute la 15 1/2, 100 la 15 3/4 si 100 la 16.
In ambele cazuri, scopul este de a obtine un pret mediu" favorabil de cumparare sau vanzare. Acesta este avantajul. Dezavantajul este ca intregul ordin poate sa nu fie niciodata executat daca actiunea nu fluctueaza intr-un interval destul de mare de pret.
Ordin la inchidere (At the close order). Acest tip de ordin este executat la bursa, la inchiderea zilei de tranzactionare. Sfarsitul tranzactionarii este semnalat de sunetul unui clopotel, timp de 30 de secunde. Totusi, aceasta poate sa nu fie tranzactia finala a acelui titlu de valoare; un alt broker ar putea sa aiba o sincronizare mai buna in timpul acelor ultime 30 de secunde.
Ordin alternativ (ori/ori) (Alternati (either/or) order). Brokeru-lui i se dau doua posibilitati: fie sa cumpere la o limita cat mai curand posibil, fie sa cumpere acelasi titlu, la piata. Executarea unei parti a ordinului o anuleaza automat pe cealalta. Prin acest tip de ordin un client incearca sa cumpere la un anumit pret, daca este posibil, iar daca nu, sa cumpere titlul oricum.
Ordin de vanzare peste (Sell plus order). Brokerul are fie un ordin la piata, fie un ordin limita de vanzare pentru un titlu de valoare la un pret mai mare decat pretul tranzactiei precedente pentru acea actiune. De exemplu, daca pretul precedent a fost 36, atunci pretul curent de vanzare este 361/8 pentru ordinul de vanzare peste.
Ordin de cumparare sub (Buy minus order). Brokerul are un ordin la piata sau un ordin limita de cumparare pentru un titlu de valoare la un pret mai mic decat pretul tranzactiei precedente pentru acea actiune. De exemplu, daca pretul precedent a fost 54, atunci pretul curent de executare pentru acest ordin va fi 537/s.
Ordinul switch (conditionat ori swap) (Switch (contingent or swap) order). Clientul introduce un ordin limita de vanzare (sau cumparare) pentru o actiune. Cand acesta este executat, el introduce un ordin limita la piata de cumparare (sau vanzare) pentru alta actiune. Tranzactia mai poate 11 numita vanzare cu reins-tirea nitului" (proceeds sale) daca nitul din ordinul de vanzare este folosit pentru a face cumpararea aferenta ordinului de cumparare.
Ordin de anulare (Cancellation order). Desi anularea nu este in realitate un ordin, ea poate influenta semnificativ activitatile din ringul de tranzactionare. Anularea este revocarea sau modificarea unui ordin de cumparare sau vanzare, actiune ce este permisa oricand inainte de executarea unui ordin.Incrucisarea actiunilor
Pentru a incrucisa actiuni" (cross stock) brokerul combina sau imperecheaza un ordin de cumparare cu un ordin de vanzare pentru acelasi titlu de valoare, in acelasi timp si la acelasi pret, dar pentru clienti diferiti. Sa luam un exemplu. Clientul A introduce un ordin la piata de cumparare pentru 2.000 actiuni Chrysler in acelasi timp in care clientul B introduce un ordin la piata de vanzare long pentru 2.000 actiuni Chrysler. Ambele ordine ii sunt date aceluiasi broker de ring care duce ordinele in multimea Chrysler. Fiecare actiune se tranzactioneaza la locul ei silit, la un post denumit multime" care este, desigur, condus de catre specialistul ei desemnat. Daca permit conditiile pietei, brokerul poate incrucisa ordinele - adica executa ambele ordine in acelasi timp - facand ca respectivul client A sa cumpere de la clientul B. Scopul incrucisarii (cross) este de a permite atat clientului A cat si clientului B sa obtina un pret mai bun. Pentru a incrucisa actiunile, brokerul trebuie sa se asigure de trei lucruri. in primul rand, actiunile trebuie incrucisate la postul de tranzactionare desemnat, in cadrul cotatiei existente acolo. in al doilea rand, spreadul trebuie sa fie de cel putin 1/4 cand brokerul intra in aria de tranzactionare; 1/8 nu este suficient pentru incrucisarea in interiorul sprea-dului. Brokerul trebuie sa imperecheze ordinele la un pret in cadrul cotatiei. Daca actiunea ar fi cotata 13 cererea - 13 1/4 oferta, crossul intentionat s-ar face la 13 1/8 si nu la 13 ori la 131/4. O cotatie 13 - 131/8 nu lasa loc intre preturile cererii si ofertei pentru a executa un cross, deoarece, in acest caz, tranzactia ar trebui facuta ori la 13, ori la 131/8; deci crossul nu ar putea fi facut in cadrul cotatiei. in al treilea rand, brokerul trebuie sa dea. fiecarui client oportunitatea sa-si imbunatateasca pretul la care ordinele urmeaza sa fie incrucisate/imperecheate. in acest scop, brokerul care executa crossul, fie ofera un pret cu 1/8 mai mic, fie cere un pret cu '/g mai mare decat pretul de incrucisare.


Vanzarea short
Vanzarea short este vanzarea unei actiuni pe care institorul nu o poseda. in consecinta, vanzatorul este considerat a fi short" pe titlul de valoare. Principiul vanzarii short de succes este vinde scump si cumpara ieftin" la o data ulterioara, de obicei in anticiparea unui declin al pretului. Firma de brokeraj a vanzatorului ii da acestuia cu imprumut actiunea, pentru livrarea catre firma cumparatorului. Firma vanzatoare poate aranja acest


imprumut de actiuni" (stock loan) imprumutand clientul cu actiunea din seiful propriu, sau de la alta firma. Institorul vanzator plateste dobanda pentru actiunea imprumutata, exact cum ar face pentru un imprumut de bani. Cand clientul inchide pozitia short cumparand actiunea de pe piata deschisa, ea este inapoiata creditorului. Pentru a se asigura ca actiunea imprumutata va fi restituita, o vanzare short poate fi tranzactionata numai intr-un cont in marja. Dintre toate tranzactiile, vanzarea short presupune cel mai mare risc.
Exemplul urmator va clarifica cum functioneaza o vanzare short. Clientul Patel vinde short 100 actiuni Hitek la 30'/g, astep-tandu-se la o scadere a pretului. Firma lui de brokeraj, Langley and Bros scoate 100 actiuni Hitek din seiful sau pentru a face livrarea catre firma cumparatorului la data decontarii.
O saptamana mai tarziu, pretul Hitek scade la 27 1/4. Patel plaseaza un ordin la piata de cumparare pentru 100 actiuni pe care le foloseste pentru a inchide pozitia short deschisa. Actiunile sunt inapoiate firmei Langley. Acest ordin inchide pozitia short in mod profiil. Patel a primit 3.012,50$ din vanzarea short si a cumparat actiunile cu 2.725$, inchizand pozitia cu un profit de 287,50$. Chiar scazand comisioanele, taxele si dobanzile, aceasta vanzare short este un succes.
Repetam, nu toate vanzarile short au succes. Daca, dupa vanzarea short, actiunile cresc in pret, pozitia short se transforma, din ce in ce mai mult, intr-o pierdere.
Reamintim ca toate vanzarile short trebuie executate intr-un cont in marja (explicat in Capitolul 10). De asemenea, vanzarile short nu pot fi executate atunci cand este posibil ca ele sa mareasca intensitatea1 (momentum) declinului pietei. SEC cere ca o vanzare short sa fie executata la un plus tick" sau la un zero plus tick, cunoscute ca upticks"2. Adica, tranzactia trebuie executata la un pret mai mare decat cel al ultimei vanzari diferite cu decontare normala a titlului de valoare.
De exemplu, daca ultima tranzactie Hitek a fost la 30, ordinul de vanzare short al lui Patel nu ar putea fi executat la un pret mai mic. insa, o tranzactie la 30 V8 ar constitui un uptick.
Vanzarea short poate fi efectuata, de asemenea, la un zero plus tick", adica la un pret egal cu cel al tranzactiei precedente, dar mai mare decat ultimul pret diferit. Sa presupunem ca doua loturi standard Hitek se tranzactioneaza in aceasta ordine: la 297/8 si 30. O vanzare short poate fi executata la urmatoarea tranzactie la 30 sau mai sus. Prima tranzactie la 30 este un plus tick; ea reprezinta o crestere a pretului. A doua tranzactie la 30 este un zero plus tick, iar vanzatorului in aceasta tranzactie i se permite sa fie vanzator short.
Va amintiti ca actiunea din seif a fost livrata cumparatorului din vanzarea short a lui Patel. Se poate naste intrebarea daca creditorul are dreptul sa primeasca dividendele ce ar putea fi declarate pe acea actiune. Raspunsul este da. Creditorii titlurilor de valoare au inca dreptul sa primeasca orice dividende platite in timpul perioadei cat titlurile de valoare sunt imprumutate. Vanzatorul short este responsabil in mod personal de protejarea intereselor creditorului si de plata dividendelor, chiar daca certificatele creditorului sunt deja reinregistrate pe numele noului cumparator.
Pentru a asigura aceasta protectie, firma creditoare trebuie sa mentina inregistrari corecte ale tuturor titlurilor de valoare imprumutate. Daca corporatia emitenta declara un dividend in numerar, firma imprumutata trimite firmei creditoare un cec pentru contravaloarea dividendului. Clientul ale carui certificate au fost imprumutate nu isi da niciodata seama cand broker/dealerul nu mai poseda titlul de valoare. Contul in marja al vanzatorului short este debitat cu suma efectiva a dividendului sau cu dobanda la data inregistrarii", data de la care vanzatorul short devine raspunzator de plata.


Tranzactii institutionale
Vanzarea sau cumpararea unui bloc mare de actiuni - cum ar fi 100.000 actiuni sau mai mult - de catre un institor institutional ar putea aa o influenta perturbatoare asupra pietei, in functie de actiunea respectiva. intr-un asemenea caz, firma de broke-raj poate cere permisiunea din partea NYSE pentru a utiliza una din urmatoarele proceduri speciale pentru pachete mari (special block procedures):


* Distribuiri sau achizitii pe bursa
* Oferte sau cereri speciale


* Distribuiri secundare
Distribuirea pe bursa (exchange distribution). Pentru a o explica, sa luam un exemplu. Un client institutional al unei firme de brokeraj, un fond de pensii, intentioneza sa vanda 100.000 actiuni CNF. Vanzatorul certifica in scris catre NYSE ca el este proprietarul tuturor actiunilor si ca aceasta cantitate reprezinta totalitatea titlurilor de valoare ce urmeaza sa fie vandute intr-o perioada rezonabila. Firma de brokeraj, in loc sa se indrepte direct spre ring, cere altor firme (de obicei una sau doua) sa solicite clientilor lor ordinele de cumparare corespunzatoare (care nu sunt obligatorii). Odata ce firma de brokeraj vanzatoare este sigura de un interes suficient pentru cumparare, ordinul mare de vanzare si toate ordinele de cumparare sunt trimise in ringul bursei unde sunt, oficial, incrucisate la pretul curent al pietei". Fondul de pensii plateste fiecaruia un comision special". Tranzactia este afisata pe ela electronica si identificata cu literele DIST" (Distribution) care preced simbolul titlului de valoare si volumul.
Daca fondul de pensii ar dori sa cumpere un bloc mare de actiuni, tranzactia ar fi denumita achizitie pe bursa (exchange acquisition). Firma de brokeraj a fondului ar solicita cumparatori, actiunile ar fi incrucisate, iar literele ACQ" (Acquisition) ar indica tranzactia pe ela electronica.
O distribuire secundara (secondary distribution) presupune o cantitate atat de mare de actiuni listate, incat ea nu poate fi in mod normal tranzactionata pe bursa. Ea este mai bine tranzactionata in afara, ringului", adica pe piata extrabursiera. Adesea, distribuirea este efectuata colectiv de un numar de firme de brokeraj actionand fie ca dealeri (cumparand si apoi revanzand actiunile, ca in cazul unei firme de distribuire), fie ca brokeri (vanzand in numele clientului institutional si incasand comisioane). Deoarece blocul de actiuni este vandut in afara bursei de catre un grup de firme, intrucatva similar unei oferte primare, tranzactia se numeste distribuire secundara".
Astfel de tranzactii enorme trebuie sa indeplineasca un numar de conditii:
* Firma de brokeraj vanzatoare trebuie sa obtina permisiunea bursei.
* Pretul fixat al distribuirii nu poate fi mai mare decat cel al ultimei tranzactii a titlului de valoare la bursa in momentul inceperii ofertei.
* Vanzatorul incaseaza toate comisioanele.
* In ringul bursei toate ordinele de cumparare ale caror preturi sunt egale sau mai mari decat pretul ofertei trebuie executate primele.
* Daca oferta incepe (asa cum se intampla de obicei) dupa orele de tranzactionare la bursa, distribuitorul trebuie sa faca in asa fel, incat pretul special sa fie disponibil cel putin 30 de minute dupa inchidere.
Desi, intr-o asemenea oferta ela electronica nu indica tranzactiile efecti (ele sunt in afara bursei"), ea anunta finalizarea sau continuarea ofertei, de la o zi la alta, dupa caz.
Toate regulile si regulamentele - fie impuse de SEC, de bursa sau de firmele insesi - au in comun acelasi scop: sa mentina principii de tranzactionare juste si echiile. Pentru ca piata sa fie corecta fata de orice participant trebuie sa li se permita fortelor ofertei si cererii sa determine preturile. insa, nu exista o lume perfecta! Daca li s-ar da libertatea, unii participanti pe piata ar orchestra tranzactii in scopul manipularii preturilor. Altii, in incercarea sincera de a-si proteja interesele, ar putea plasa ordine care ar crea insilitate. Prin urmare, este nevoie de reguli si regulamente chiar si pentru ca o piata libera sa fie ordonata.
Dar, mai este nevoie de inca ceva. in fiecare secunda a zilei de tranzactionare ordinele de cumparare si de vanzare exercita presiuni asupra pretului unei actiuni, urcandu-l sau coborandu-l. Ce regula sau regulament poate dicta ce trebuie facut in fiecare situatie de moment? in care clipa este piata sila si in care este amenintata sa devina volatila? Este nevoie de cineva in ringul de tranzactionare a carui datorie principala sa fie supragherea fiecarei actiuni, clipa de clipa si sa faca pe loc ceea ce este necesar pentru mentinerea unei piete corecte si ordonate.




Politica de confidentialitate
Copyright © 2010- 2021 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact