StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Afacerea ta are nevoie de idei noi
FINANTE

Finante publice, legislatie fiscala, contabilitate, informatii fiscale, asistenta contribuabili, transparenta institutionala, formulare fiscale din domaniul finantelor publice si private (Declaratii fiscale Fise fiscale Situatii financiare Raportari anuale)

StiuCum Home » finante » piata actiunilor » Back offices
Trimite articolul prin email Departamentul marja : Back offices Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Departamentul marja



Cand P&S trimite departamentului casierie o copie a confirmarii, trimite una si departamentului marja. Denumirea acestui departament este improprie. Personalul sau se ocupa, intr-ader, de toate calculele referitoare la tranzactiile in marja, dar nu numai de atat. De fapt membrii acestui departament raspund de verificarea tuturor conturilor firmei - in marja sau alte tipuri - in privinta indeplinirii tuturor cerintelor financiare ale diferitelor organisme de reglementare.
Insa, inainte de a trece in revista celelalte sarcini ale acestuia, sa urmarim cum functioneaza un cont in marja. Clientii pot cumpara actiuni in doua tipuri de conturi. intr-un cont de numerar (cash account) ei platesc integral titlurile de loare cel tarziu la data decontarii (settlement date). De exemplu, un client cumpara 100 actiuni ZAP la 42. Prin urmare, loarea de piata a titlurilor de loare este 4.200$ (100 actiuni ZAP x 42$ - ignorand comisioanele si alte cheltuieli). Clientul plateste integral pentru cumparare si, prin urmare, capitalul propriu (equity) din cont este de 4.200$. Daca ZAP creste la 60$ per actiune, loarea de piata de



vine 6.000$ (100 ZAP x 60$) si capitalul propriu al clientului devine 6.000$.Intr-un cont in marja (margin account), clientul depune un anumit procent din pretul tranzactiei, iar firma de brokeraj depune restul. Numerarul pe care clientul il depune in cont este capitalul propriu" (equity), iar partea firmei de brokeraj se numeste marja" (margin) sau sold debitor" (debit balance) care este doar o alta denumire pentru imprumut. Firma ia cu imprumut suma pentru marja de la o banca comerciala, la o anumita rata si o imprumuta clientului la o rata mai mare (clientul plateste dobanda). Firma pastreaza actiunile cumparate in seiful sau drept colateral pentru ambele imprumuturi: cel catre client si cel de la banca.
Cat trebuie sa plateasca clientul pentru a cumpara actiuni in marja? Procentul este determinat de catre Consiliul Guvernatorilor Rezervei Federale prin Regulamentul T (desi regulamentul este elaborat de catre FED, el este impus de catre NYSE si NASD). Reg T" cere in mod curent clientilor sa depuna initial cel putin 50% din pretul de cumparare. FED are autoritatea sa modifice aceasta cerinta. De exemplu, un client care vrea sa cumpere actiuni in marja in loare de 10.000$ trebuie sa depuna 5.000$ in cont (50% din 10.000$). Firma de brokeraj ii imprumuta clientului ceilalti 5.000$. Pentru simplificare, nu luam in considerare comisioanele si alte taxe. Acest cont arata acum astfel:
Valoarea curenta de piata 10.000$ (1.000 actiuni x 10$)
Minus: Sold debitor ' 5.000$


Capitalul propriu 5.000$
Dupa cum stim, in general preturile actiunilor nu raman aceleasi foarte mult timp. Sa presupunem ca pretul de piata ZAP creste la 12$ per actiune. In acest caz, contul arata astfel:
Valoarea curenta de piata 12.000$ (1.000 actiuni x 12$)
Minus: Sold debitor ' 5.000$


Capitalul propriu 7.000$
Datorita faptului ca loarea de piata a actiunii a crescut, capitalul propriu al clientului a crescut. Nu exista nici o indoiala ca, astfel, contul clientului indeplineste cerinta de 50%: 7.000$
reprezinta mai mult decat capitalul propriu initial de 5.000$ (50% din 10.000$). Se spune ca respectivul cont are un excedent de capital" (excess equity) de 2.000$ (7.000$ minus cerinta initiala de 5.000$).
Sa presupunem insa ca loarea de piata ZAP a scazut la 8$ per actiune. Acum, contul arata astfel:
Valoarea curenta de piata 8.000$ (1.000 actiuni x 8$)
Minus: Sold debitor 5.000$


Capitalul propriu 3.000$
Acum, capitalul propriu (3.000$) este considerabil mai mic decat cerinta de 50%, adica 5.000$ (50% din 10.000$). Dupa cum puteti vedea, capitalul propriu scade odata cu loarea de piata. Dar, totul este in ordine, deoarece cerinta de 50% nu se mai aplica; ea este doar o cerinta initiala (initial requirement).
Valoarea curenta de piata a unei actiuni in marja poate sa scada intrucat, fara ca firma sa trebuiasca sa apeleze" clientul pentru bani suplimentari. De fapt, loarea de piata poate sa scada fara un apel in marja" (margin caii) pana cand capitalul propriu devine mai mic de o treime din soldul debitor, dupa cum a silit firma de brokeraj. Aceasta este numita cerinta de mentinere" (maintenance requirement). in exemplul dat, capitalul propriu este 3.000$, iar soldul debitor 5.000$. Acest cont este, in mod corespunzator, inca in marja. Daca, sa zicem, loarea de piata scade la 6,50$, atunci contul are nevoie de mai multi bani:
Valoarea curenta de piata 6.500$ (1.000 actiuni x 6,50$)


Minus: Sold debitor 5.000$


/> Capitalul propriu 1.500$
Capitalul propriu este de numai 1.500$ - adica mai mic de o treime din soldul debitor de 5.000$. Cand se intampla aceasta, firma de brokeraj emite un apel de mentinere" (maintenance call) sau un apel in marja" (margin call Apelul fi pentru cel putin inca 167$, suficient pentru a aduce capitalul propriu la 1.667$ care reprezinta o treime din 5.000$. Daca loarea de piata scade din nou, se emite un alt apel.
Cerinta minima de mentinere silita de NYSE este de 25%. Cand, intr-un cont de pozitie, capitalul propriu este mai putin de un sfert din soldul debitor, firma trebuie sa emita un apel obligatoriu" (mandatory callin scopul aducerii contului la aceasta limita.
Obsertie: in timp ce FED sileste cerinta initiala de 50% (care este supusa modificarii), bursele si alte organisme de reglementare au permisiunea - pe care adesea o si folosesc - de a sili cerinte mai mari, atat pentru marja initiala, cat si pentru marja de mentinere. Adeseori, firmele de brokeraj silesc cerinte chiar si mai mari in scopul autoprotejarii. Asa cum clientii trebuie sa depuna bani in urma unui apel (callmoney) daca pretul de piata al actiunii scade, in mod similar ei au dreptul sa foloseasca orice excedent de capital din cont, daca pretul creste. De exemplu cand pretul ZAP a crescut la 12$, contul avea un excedent de capital de 2.000$. Clientul poate sa retraga acesti bani sau sa-i foloseasca . pentru a cumpara mai multe actiuni.
Sa presupunem ca un client doreste sa cumpere in marja actiuni ABC cu cei 2.000$. Cate actiuni poate sa cumpere clientul? Care este puterea de cumparare" (buying power) a excedentului de capital? Pentru a raspunde acestei intrebari, aveti nevoie de o formula simpla:
Puterea de cumparare = Excedentul de capital : Rata marjei (Buying power) = 2.000$ : 0,50
= 4.000$
Acest client poate cumpara ABC, la 40$ per actiune, in loare de pana la 4.000$ cu excedentul de capital (2.000$) si cu un imprumut de la firma de brokeraj (2.000$). Daca, atat ZAP cat si ABC cresc suficient in loare, orice excedent de capital care rezulta poate fi folosit pentru a cumpara si mai multe actiuni. Dupa cum puteti vedea, cumpararea in marja este o tehnica excelenta de obtinere a unui efect de levier (leverage) - un mod de a controla cat mai multe actiuni posibil cu dolarii disponibili pentru investitie. Cat timp pretul actiunilor continua sa urce, pe o piata in crestere, efectul de levier al excedentului de capital poate continua la nesfarsit. Cand preturile scad, se intampla contrariul. Pe masura ce loarea curenta de piata a actiunilor scade, scade si capitalul propriu. Pe masura ce declinul preturilor continua, sunt emise din ce in ce mai multe apeluri in marja, iar proprietarii actiunilor trebuie sa decida daca sa raspunda apelurilor sau, pur si simplu, sa lichideze actiunile, asumandu-si pierderile. Prin urmare, pe o piata in scadere se intampla doua lucruri: intensificarea apelurilor in marja precum si a lichidarilor. Cu cat scaderea pretului este mai brusca, cu atat sunt mai frecvente apelurile in marja si lichidarile. Pe langa supravegherea conturilor de numerar si in marja, personalul departamentului marja:
* Instruieste casieria sa emita cecuri sau sa livreze titluri de loare.
* Anunta responsabilii de cont care sunt lorile datorate" (items due), ca de exemplu numerarul sau titlurile de loare datorate de clienti.
* Depune cereri pentru amanarile de plati pentru apelurile in marja.
* Lichideaza pozitii cand este necesar.




Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2021 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact