StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Afacerea ta are nevoie de idei noi
FINANTE

Finante publice, legislatie fiscala, contabilitate, informatii fiscale, asistenta contribuabili, transparenta institutionala, formulare fiscale din domaniul finantelor publice si private (Declaratii fiscale · Fise fiscale · Situatii financiare · Raportari anuale)

StiuCum Home » finante » sisteme fiscale » Armonizarea impozitelor directe din romania la directivele comunitatii europene
Trimite articolul prin email Trimite articolul la prietenii tai din lista ta de yahoo messenger Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Impozitarea muncii in romania



Evolutia impozitului pe salarii in Romania
Pana la data de 1 aprilie 1991 in tara noastra s-a aplicat impozitul pe fondul total de retribuire al unitatilor socialiste de stat introdus in 1977 (Legea nr. 1/1977) si datorat de unitatile de stat, cooperatiste si obstesti. Impozitul aa forma impozitului proportional, cu cote diferentiale pe ramuri, subramuri si activitati economico-sociale, silite intre 14,50% si 17,50%.
Impozitul pe salarii propriu-zise aa un rol nesemnificativ, deoarece era datorat numai de salariatii angajati la persoane fizice si juridice particulare, romane sau straine. Or, asa cum se stie, sectorul particular era deosebit de restrans in regimul de dictatura comunista. Sistemul impozitului pe fondul t



otal de retribuire al unitatilor socialiste de stat aa un caracter static, deoarece nu era legat in mod direct de nilul salariilor individuale si de situatia personala a salariatilor. Ca atare, se prelua la stat un impozit silit direct proportional cu marimea fondului total de retribuire, fara sa se tina seama de nilul salariului realizat lunar de fiecare salariat si nici de situatia personala si familiala a acestuia.
Trecerea la economia de piata a impus adoptarea unui sistem de impozitare a salariilor mai flexibil si care sa tina seama de puterea contributiva a fiecarui subiect impozabil. in conditiile adoptarii sistemului salariilor brute in locul celor nete, s-a renuntat la impozitul pe fondul total de retribuire al unitatii, fiind introdus, de la data de 1 aprilie 1991, impozitul pe salarii, cu cote progresi cuprinse intre 6% si 45% pe transe de nit.In 1993 au fost aduse numeroase modificari si completari Legii privind impozitul pe salarii, iar aceasta a fost republicata. in sfarsit, in anul 1994 si apoi in 1995 si 1996, legea a suferit noi modificari si completari. Impozitul pe salarii constituie o sursa importanta pentru bugetul de stat. Astfel, spre exemplu, in bugetul de stat pe anul 1991, impozitul pe salarii a fost silit la suma de 93,5 miliarde de lei reprezentand 58,5% din impozitele directe, avand o pondere mai mare decat impozitul pe profit. in reglementarea impozitului pe salarii s-au adoptat numeroase solutii care aplica principii modeme ce pot fi avute in dere in silirea fiscalitatii.
Subiecti ai impunerii sunt persoanele fizice care realizeaza, pe teritoriul Romaniei, nituri sub forma de salarii si alte drepturi salariale. Nu se face deosebire intre persoanele fizice romane sau straine, ci, dimpotriva, li se aplica in general acelasi regim fiscal.
Obiectui impunerii il formeaza salariile realizate pe teritoriul Romaniei, pe care Legea privind impozitul pe salarii le defineste ca fiind „salariile in bani si in natura primite de salariati de la persoanele fizice sau juridice care au domiciliul sau sediul pe teritoriul Romaniei, precum si salariile primite din strainatate de persoanele care isi desfasoara activitatea in Romania.
O inovatie, binenita, a Ordonantei Gurnului nr. 17/1995 o constituie impozitarea separata a unor nituri. Astfel, sumele reprezentand premiul acordat, potrivit legii, personalului din institutiile publice, cele reprezentand stimulentele din fondul de participare la profit, acordate, potrivit legii, salariatilor agentilor economici si managerilor, dupa aprobarea bilantului conil, precum si sumele acordate, potrivit legii, pentru neefectuarea concediului de odihna se impoziteaza, potrivit prederilor Legii nr. 32/1991, separat de celelalte drepturi acordate in luna in care are loc plata acestora. Prin aceasta derogare, se realizeaza o anumita scadere a fiscalitatii, care, in cazurile mentionate, aa efectul diminuarii substantiale a niturilor, in lunile in care se plateau drepturile respecti.
O importanta completare a Legii nr. 32/1991 este cea adusa in 1993 privind asimilarea cu salariile si a drepturilor banesti pentru institii si inovatii. in acest sens, se prede ca sumele pentru institii si inovatii in cursul unui an calendaristic se defalca, in derea impunerii pe cele 12 luni ale anului, cumulandu-se cu alte recompense de aceasta natura, platite de unitate in cursul anului respectiv, chiar daca valoarea acestora este aferenta unei perioade mai mari de un an. in cazul in care suma platita este aferenta unei perioade mai mari de un an, aceasta se defalca, in derea impunerii, pe lunile la care se refera. Aceste drepturi se cumuleaza in derea impozitarii cu celelalte nituri realizate in unitatea unde salariatii au functie de baza.
Sunt de parere, insa, ca reglementarea nu era de natura sa stimuleze activitatea de inntii si inovatii atat de necesara in aplicarea reformei economice, deoarece, prin acumularea niturilor de aceasta natura, se aplica o cota de impozitare mai mare, mai ales in conditiile in care a fost introdusa si cota de 60%.
Sfera larga a bazei de impunere a impozitului pe salariu, silita in conditiile Legii nr. 32/1991 cu modificarile si completarile de rigoare, a determinat aplicarea unui regim fiscal uniform si unitar mai multor categorii de nituri care erau impuse diferit in acte normati distincte. in acest fel s-a realizat, totodata, si o importanta simplificare a cadrului juridic al unor nituri de natura asemanatoare.
Tinand seama de conditiile economico-financiare specifice fazei de tranzitie la economia de piata. Legea nr. 35/1993 instituie competenta Gurnului ca, o data cu indexarea, precum si in cazul acordarii de compensari la salarii, sa modifice in mod corespunzator: transele de nit lunar impozabil; nilul sumei a carei depasire determina aplicarea cotei de impunere de 60%; nilul sumei scutite de impozit pe salarii la unitatea unde salariatul are ftmctia de baza; nilul sumei care atrage diminuarea impozitului daca nilul lunar net al unui salariat, realizat la unitatea unde are functia de baza, se reduce sub acest nil. Prin aceste prederi s-a urmarit a se sili nilurile transelor de nit lunar impozabil si ale sumelor mentionate, astfel incat sa nu se anuleze efectul indexarii sau al compensarii acordate.
Prin Ordonanta Gurnului nr. 17/1995 s-a abrogat prederea cotei de 30% pentru impozitul suplimentar calculat asupra niturilor sub forma de salarii si alte drepturi salariale primite de la salariati pentru munca prestata in afara functiei de baza si a unitatii detinatoare a sectiunilor de munca (din Legea nr. 32/1991 republicata in 1993). Masura impozitarii suplimentare descuraja angajarea specialistilor cu inalta calificare la mai multe locuri de munca, castigul obtinut fiind mai redus decat cel de la locul de munca de baza.
Opinia autorului este ca procentul de impunere a impozitului pe salarii, de pana la 40% era necesar a fi redus, pentru a se asigura o crestere a puterii de cumparare a salariati1or si, in consecinta, al nilului de trai al acestora. Nilul atat de ridicat al cotelor de impunere este de natura a incuraja evaziunea fiscala. Este un fapt cunoscut in practica fiscala ca evaziunea sporeste o data cu cresterea cotelor de impunere, deci a ratei fiscalitatii.
Aplicarea cotei unice de impozitare a niturilor persoanelor fizice de 16% instituita de Ministrul de Finante lonut Popescu cu incepere de la 1 ianuarie 2005 a determinat o crestere a bunastarii individuale si colecti, conform declaratiilor oficialilor ministerului. Deoarece fiecare individ a beneficat de avantajele unei impozitari scazute, a putut dispune dupa propriile dorinte de surplusul de nit realizat, fie prin cresterea consumului propriu, fie prin economisirea acestuia. Aceste avantaje imediate sunt evidente. Ridicam insa problema dezavantajelor sistemului cotei unice de impozitare. Daca noul gurn aprecia ca aceasta regula simpla de impozitare - cota unica - determina evident transparenta sistemului fiscal si determina scaderea evaziunii fiscalle, ma intreb daca acest lucru este in totalitate adevarat. Evident ca aceasta cota unica determina transparenta, lucru cert, dar oare duce si la scaderea fraudelor fiscale? Nu putem sa trecem cu derea ca in Romania un mare numar de persoane fizice sunt oficial declarati cu salarii silite la nilul minim pe economie, desi in realitate castigul realizat este mai mare. Oare o cota unica determina angajatorii sa treaca aceste diferente de castig in sectiunea de munca? Putin probabil, atata timp cat restul contributiilor de dirse feluri (de asigurari sociale de sanatate, de somaj, etc) raman atat de multe si de mari si reprezinta procente considerabile aplicate asupra salariului de incadrare. Prin urmare am mari indoieli ca doar aceasta cota unica va determina reducerea evaziunii fiscale din domeniul muncii si fenomenul generalizat in tara noastra al muncii la negru (apreciez ca acest lucru se produce treptat, prin masuri colaterale deja anuntate de Gurnul roman - respectiv scaderea treptata a contributiilor sociale). In plus, este interesant de cunoscut un procent al celor care realizeaza nituri considerabil de mari din totalul salariatilor Romaniei si pentru care aceasta cota unica a determinat o crestere esentiala de nit si nu doar de cateva sute de mii de lei. O varianta de raspuns la aceasta dilema o gasim in ziarul Adevarul din 10 februarie 2005, unde in cadrul articolului intitulat „Noua politica fiscala buzunareste 92% din salariati" se arata ca Pentru cei cu nituri sub 10 milioane de lei, castigul datorat cotei unice de impozitare este nesemnificativ fata de majorarea preturilor", precizandu-se in continuare ca in conformitate cu calculele CNSLR - Fratia „in urma pachetului de masuri fiscale si financiare pe care gurnul Tariceanu 1-a pus in aplicare, 92 la suta din salariati vor saraci. Astfel, pentru cei 4.432.100 salariati din Romania, suma de 30.100 miliarde de lei obtinuta prin aplicarea cotei unice de impozitare se imparte disproportionat. 4.077.532 de salariati, care au nituri brute de pana la 10 milioane de lei lunar, beneficiaza de o majorare medie lunara de nici 50.000 de iei. Restul de 8 la suta, adica 354.568 de oameni, castiga in medie la leafa circa 7 milioane de lei. Salariatii care nu castiga mai nimic de pe urma introducerii cotei unice de impozitare vor fi, in schimb, cei mai afectati de masurile luate de Gurn pentru compensarea gaurii provocate bugetului de stat prin introducerea cotei. Astfel, inghetarea salariilor pentru personalul bugetar, cresterea preturilor la energia electrica, termica si la gaze, precum si accizarea suplimentara a unor produse de stricta necesitate vor fi o povara mai mare pentru salariatii cu nituri sub 10 milioane decat pentru cei cu nituri mari. in plus, mentinerea cotei de 49,5 la suta pentru contributiile la asigurarile sociale scade posibilitatea angajatorilor de a mari salariile. "Este evident ca, prin cumularea efectelor poziti nesemnificati rezultate in urma aplicarii cotei unice de impozitare cu efectele negati mult mai importante, salariatii si alte categorii de persoane cu nituri mici si medii vor plati factura unei politici fiscale nepopulare", se arata in comunicatul CNSLR-Fratia.".In plus, se ridica intrebarea de ce acest impozit proportional cu avantaje deosebite asa cum este prezentat de actualul gurn nu este o practica generalizata in randul statelor dezvoltate, care aplica, in majoritatea lor, sistemul progresiv de impunere pentru persoanele fizice. Ori, toate aceste tari nu au descoperit, la fel ca noi, sistemul minune al impozitarii cu cota unica? Este totusi greu de crezut. in plus, alte dezavantaje sunt palpabile si imediate. Gurnul silind aceasta cota de 16% se de in imposibilitatea de a-si procura suficente resurse bugetare, ori acest lucru este de nepermis in conditiile unei restrictii atat de strice de defict bugetar cum este cea silita de Uniunea Europeana si pe care Romania este obligata sa o respecte. Prin urmare, solutia este evidenta: se majoreaza alte impozite: pentru inceput impozitele pe niturile microintreprinderile care s-au dublat de la 1 ianuarie 2005 (de la 1,5% la 3%), iar proportia microintreprinderilor in totalul firmelor romanesti este una remarcabila si impozitele pe dividende se dubleaza de asemenea de la 5% la 10% (cote valabile pentru anul 2006). Aici se recomanda insa o precizare: si fostul Gurn Nastase recomandase aceeasi modificare a impozitarii dividendelor si tot incepand cu 1 ianuarie 2005. in continuare, se cauta si se gasesc noi cai de alimentare a bugetului statului cu resusele necesare: impozitarea dobanzilor, impozitarea castigurilor din tranzactiilor imobiliare, iar ulterior (mai 2005) se discuta si de o posibila impozitare a pensiilor. Asadar, cu ce a redus povara fiscala, pentru ansamblul societatii romanesti, cota de 16%? Este greu de spus. Oare nu tot cei cu nituri mari au avut de castigat iar, astfel au realizat si vor realiza nituri si mai mari?
Efectele poziti al aplicarii cotei unice de 16% se identifica din lucrarea profesorului unirsitar Constantin Tulai375: „Un impact favorabil al releaxarii fiscalitatii directe a fost acela al aparitiei in primele sase luni ale anului 2005 a 150.000 noi locuri de munca. Se presupune ca o buna parte din acestea au iesit la lumina in urma relaxarii fiscale si a solicitarii insistente ale lucratorilor la negru pentru legalizarea prestatiei lor, aceasta fiind o conditie pentru a aa acces la creditele de consum. Exista insa, dupa unele aparecieri, peste un milion de persoane care continua sa lucreze la negru, castigurile lor ramanand neimpozabile [.]. Relaxarea fiscala si-a dodit deci in buna masura valentele sale, iar pe termen lung efectele sale benefice se vor amplifica.". Asadar, practica a demonstrat ca o cota relaxata de impozitare a niturilor salariate ale persoanelor fizice determina aparitia de noi locuri de munca, dar deoarece in Romania, contributiile la fondurile sociale sunt in continuare impovatoare, doar aceasta masura fiscala nu a determinat aducerea la lumina a tuturor de niturilor obtinute la „negru", iar acelasi autor adauga ca: „este putin probabil ca patronii vor fi dispusi sa incheiei contracte de munca ia solicitarea angajatilor, cu toata reducerea impozitului asupra salariilor si deducerile existente, in conditiile in care nilul contributiilor la fondurile sociale ramane cel mai ridicate din Europa". impartasesc intru totul aceasta ultima opinie, care reda fidel atitudinea angajatorului roman, care in ciuda unei proande puternice a cotei unice de 16% isi calculeaza toate impozitele si taxele la plata caruia este obligat de legislatia in vigoare, odata cu incheierea unui contract de munca.
Legislatia actuala a impunerii niturilor persoanelor fizice mentine deducerile de baza si deducerile suplimentare pentru persoanele aflate in intretinere vor fi mentinute pentru ca persoanele care obtin nituri mici sa nu inregistreze scaderi ale nitului real disponibil in raport cu actualul sistem de impunere. De asemenea, vor fi apreciate, in limita silita de lege, deductibilitati pentru contribuabili la fondurile privind pensiile, contributiile la asigurarile de sanatate, cheltuieli pentru cumparare de computere si cheltuieli pentru reabilitare termica a locuintei. Apreciez grija legiutorului de a proteja persoanele cu nituri scazute, pentru ca acestia sa nu fie afectati de programul de relaxare fiscala implementat din 1 ianuarie 2005. De asemenea, consider ca impunerea cotei unice pe nit va conduce la reducerea semnificativa a costurilor de administrare fiscala.
Mai doresc sa subliez laudativ ca, fara indoiala, aceasta metoda determina simplificarea sistemului de impozitare - o cota unica este usor de aplicat, de asemenea se renunta de declaratiile pentru nitul global pentru persoanele fizice care realizeaza nituri de tip salarial de la mai multe locuri de munca. in plus, consider ca, in conditiile cresterii economice, aceasta cota poate atinge randamentele prognozate, intrucat momentul implementari acestei masuri fiscale este favorabil. Toate acestea, pe fondul intetirii controalelor agentilor fiscali, pot determina scaderea muncii la negru si prin urmare cresterea resurselor bugetului statului colectate pe seama impozitarii cotei unice de nit.
Dincolo de rezerle, dar si aprecierile favorabile deja exprimate, in privinta sistemului de impozitare al cotei unice, este necesara continuarea clarificarii acestei dileme printr-o dezvoltare a subiectului, folosind un bogat material bibliografic procurat de pe internet376, care reprezinta o dezbatere interesanta cu tema: „Reforma fiscala - relaxare fiscala sau doar o regandire (reasezare) a sistemului de impozite si taxe? Care este atitudinea romanilor fata de reforma fiscala si cota unica de impozitare a niturilor si profiturilor?". Pe baza acesteia, vom realiza o grupare a parerilor pro si a avantajelor cotei unice, precum si a parerilor contra si a dezavantajelor (carentelor) impozitarii unice.
Studiul realizat pleaca de la sublimarea cu partile bune ale unei cote unice de impozitare si cu sustinatorii acesteia:
1. Gurnul Tariceanu abordeaza cota unica ca fiind principala masura a programului sau de gurnare pentru perioada 2004-2008 in privinta politicii bugetare, al carei obiectiv major este relaxarea fiscala ce are in dere sustinerea intreprinzatorilor privati, atragerea institiilor straine si stimularea liberei initiati, ceea ce ar trebui sa conduca la consolidarea si dezvoltarea economiei de piata in Romania, una dintre principalele cerinte impuse Romaniei in procesul de aderare la Uniunea Europeana;
2. simplitatea unui impozit unic: aceeasi regula pentru toata lumea; o taxa fixa inseamna ca fiecare este impozitat cu acelasi procent. intr-un astfel de sistem, in locul unui set complex de reguli de impozitare, statul declara un prag deasupra caruia toata lumea plateste o taxa fixa pentru niturile proprii. Acest prag este in general destul de scazut, pentru a stimula cetatenii sa isi plateasca taxele, in loc sa incerce sa le evite. Un astfel de sistem se bazeaza pe faptul ca toate niturile sunt impozitate o singura data;
3. este aprobata in statele din Europa Centrala si de Est. Renasterea moderna a taxei unice pe nit a fost initiata de catre Estonia in 1991, urmata de Letonia (1994), Lituania (1994), Rusia (2001), Serbia (2003), Ucraina (2003), Slovacia (2003), Georgia (2004) si Romania (2005). Ungaria se pare ca ia in considerare introducerea unei rsiuni a taxei unice in viitorul apropiat;
4. sustinatorii taxei unice apreciaza ca avantajele sunt urmatoarele: ajuta la reducerea birocratiei; reduce inechitatile; contrabalanseaza evitarea taxelor si evaziunea fiscala; ofera stimulente pentru a munci si a insti; genereaza nituri bugetare mai mari, determina crestere economica; reduce costurile administrarii impozitelor; atrage institiile straine; elimina toate formele de scutiri si facilitati fiscale;
5. impozitele mai reduse cresc dorinta contribuabililor de a le plati, in plus determina o cantitate mai mare de lichiditati care circula si sunt institi in economie;
6. Comisia Europeana nu se opune unei astfel de masuri fiscale, considerand ca nu este nevoie de o armonizare transfrontaiiera a impozitelor directe in statele membre, iar cu conditia sa respecte regulile comunitare, statele membre sunt libere sa isi aleaga sistemele de impozite si taxe pe care le considera cele mai potrivite si conforme cu preferintele lor;
7. Adam Smith considera: „cota unica este o idee al carei moment a sosi si vor exista avantaje imense pentru cei care o adopta";
8. consilierul gurnamental german Wolfgang Wiegard, membru al grupului care a facut un pentru ministerul german de finante, declara ca „o taxa unica de impozitare asupra niturilor individuale si ale societatiilor ar creste institiile in cea mai mare economie europeana." Conform acestui , Germania ar trebui sa introduca o taxa unica de 30% pentru toate niturile personale si ale companiilor. "Majoritatea membrilor mai in varsta ai grupului sunt in favoarea taxei unice," a spus Wiegard. "Economistii mai tineri sunt cei care prefera sistemul dual de impozitare.";
9. Polonia are in propuneri pentru taxa unica la inceputul lui 2007 si nu in 2006, asa cum se semnalase initial, a spus Zbigniev Chlebowski, adjunct in grupul parlamentar Platforma Civica, care este asteptat de cei mai multi sa castige alegerile din iunie 2005;
10. Potrivit fostului prim-ministru ungar Viktor Orban, lider al principalului partid de opozitie, Budapesta nu va aa de ales decat sa sara in barca cotei unice, pentru a mentine competitivitatea tarii si a atrage o cota serioasa de institii straine;


11. alte argumente pro si efecte poziti:
• Cota unica nu contravine acquis-ului comunitar. Capitolul 10 Impozitare din acquis se refera la impozitele indirecte (TVA, accize) si nu la impozitele directe (din care categorie face parte si impozitul pe nit). Nu este necesara o armonizare transfrontaiiera a taxelor statelor membre UE.
• incurajeaza munca si scoate la suprafata munca la negru. Stimuleaza un al doilea loc de munca.
• Elimina procedura greoaie si costisitoare a declaratiilor anuale de nit pentru anumite categorii de contribuabili.
• Simplitate, transparenta si eficienta in colectare.
• Un sistem potrivit pentru state cu disciplina administrativa si fiscala scazuta.
• Reduce economia subterana. Scoate la iala o parte din economia gri si neagra.
• Simplifica procedurile de calculare, colectare si urmarire a impozitelor.
• Exceptiile, deducerile si regimurile speciale sunt mai usor de exploatat de cei instariti si informati decat de cei saraci.
• Egalizarea ratelor de impozit pentru nit si profit nu va mai stimula artificial un factor de productie in defavoarea altuia.
• Redistribuirea sociala se va face doar prin politicile de cheltuieli, nu prin cele de colectare a niturilor.
• Diferentierea deducerilor personale introduce o nota de progresivitate chiar si in cazul aplicarii cotei unice.
• Cota unica este in concordanta cu evolutiile din regiune privind politica fiscala. tari care au introdus-o sau urmeaza sa o introduca: Estonia, Letonia, Rusia, Ucraina, Slovacia, Polonia, Cehia, Ungaria, Slonia.
• impozitele reduse vor stimula institiile romanesti si vor atrage institii straine, permitand capitalizarea firmelor romanesti, care vor deni mai competiti pe


piata externa.
• Descurajarea tranzactiilor speculati si incurajarea instirii capitalurilor in afaceri producti generatoare de locuri de munca.
12 Graeme Justice, reprezentantul rezident al FMI in Romania, in cadrul unei discutii care a avut loc la sediul Gurnului: "Introducerea cotei unice de impozitare este in concordanta cu o buna politica fiscala si cu evolutiile din regiune".;
13 Calin Popescu-Tariceanu, prim-ministru: "Fiscalitatea impovaratoare practicata rina acum a impiedicat intreprinderile romanesti sa se capitalizeze si sa devina competiti pentru piata externa. Dorim ca, in urmatorii doi ani, economia romaneasca sa se intareasca si sa se capitalizeze, astfel incat sa faca fata competitiei o data cu intrarea in Uniunea Europeana. Aceasta politica fiscala are drept scop stimularea institiilor romanesti si exragerea institiilor straine".In continuare se realizeaza prezentarea criticilor la adresa aplicarii unei cote unice de impozitare si cu opozantii acesteia:
1. Criticii introducerii cotei unice de impozitare a niturilor si profiturilor au considerat ca este vorba de o masura pripita, nefundamentata pe o analiza de impact, care pune in pericol echilibrul bugetar. Ea va trebui insotita de majorari ale altor impozite si taxe, introducerea unor taxe noi, cresteri ale preturilor utilitatilor si reduceri ale cheltuielilor bugetare;
2. Pentru a acoperi golurile bugetare create de relaxarea fiscala, Ministerul de Finante, in urma negocierilor cu FMI, a trebuit sa propuna masuri fiscale nepopulare: dublarea impozitului pe cifra de afaceri a microintreprinderilor, blocarea reducerii ;ontributiilor de asigurari sociale, amanarea majorarii salariilor bugetarilor si a unei etape de recalculare a pensiilor, dublarea impozitului pe dividende la persoanele fizice, cresterea de 10 ori a impozitarii dobanzilor bancare si a castigurilor de pe piata de capital, impozitarea mai drastica a castigurilor din tranzactiile imobiliare si chirii etc;
3. Analistii sunt inclinati sa scoata in evidenta faptul ca, daca taxa unica era o regula in toate statele industrializate in prima jumatate a secolului XIX, primele cereri pronuntate raspicat pentru un sistem "puternic progresiv sau gradual de taxe" au aparut in manifestul comunist al lui Karl Marx din 1848. Dar, in cele din urma, statele capitaliste au fost cele care au adoptat un astfel de sistem. De atunci, ideea taxei unice a fost readusa la viata de cateva ori, un numar apreciabil de tari adoptand o varianta sau alta a regimului taxei unice. Si totusi, pana astazi, nici o economie occidentala "majora" nu a trecut inapoi la regimul taxei unice;
4. Cercetatori arata ca ca eficienta si succesul regimului taxei unice sunt dependente de nilul acestei cote unice: cu cat acesta este mai scazut, cu atat tinde sa devina mai eficient. Expertii mai semnaleaza si faptul ca, in afara de sistemul de taxe sau tipul de sprijin acordat noilor intreprizatori. competitivitatea unei tari este determinata si de alti factori. Daca este adevarat, in general, ca taxele mai reduse determina lichiditatile sa circule in cantitati sporite si sa fie instite intr-o economie si ca taxele fixe cresc dorinta cetatenilor de a le plati, impozitele scazute pot de asemenea sa se concretizeze si in nituri bugetare mai reduse, deficite bugetare mari si neacoperirea cheltuielilor bugetare.
5. Mai mult, cativa lideri ai economiilor mai puternice ale Europei, printre care si cancelarul german Gerhard Schroder si premierul suedez Goran Persson, au aratat ca economiile in tranzitie din Est isi permit sa reduca taxele, nu in ultimul rand pentru ca orice nituri pierdute sunt compensate cu varf si indesat de subntiile UE. Acest argument a fost respins in mod repetat de statele in tranzitie vizate.
6. Totusi, economistul german Alexander Klemm a spus pentru BBC News ca, potrivit analizelor realizate in Rusia dupa introducerea cotei unice in 2001, "in general reforma fiscala nu a fost profiila, in sensul ca reducerea cotelor de impozitare nu a dus la nituri mai mari pentru buget".
7. Primul ministru ceh Stanislav Gross, desi este de asemenea in favoarea unui sistem de taxe simplificat, a anuntat ca tara sa are o rata de crestere de doua ori mai mare decat media zonei euro, adaugand ca Praga nu va introduce o cota unica de impozitare;
8. Alte argumente contra si efecte negati:
• Lipsa de coerenta a declaratiilor si masurilor gurnamentale;
• Lipsa de consultare cu patronatele si sindicatele in privinta modificarii politicii fiscale;
• Lipsa de silitate si predictibilitate a politicii fiscale;
• Diminuarea fondurilor din impozitul pe nit la bugetele locale;
• intreprinzatorii nu mai pot evalua efectele noilor impozite si taxe introduse pentru a contracara efectele cotei unice asupra bugetului;
• Echitatea fiscala si justitia sociala presupun impozitarea diferentiata, progresiva, in functie de capacitatea contributiva data de marimea arii, niturilor si consumului fiecaruia;
• Modificarea Codului Fiscal s-a facut prin ordonanta de urgenta si nu prin lege, iar modificarea trebuia operata de regula cu 6 luni inainte de a-si face efect



ul;
• Aceasta decizie de politica fiscala s-a luat fara consultarea Bancii Mondiale, FMI si Uniunii Europene, este contrara practicilor din tarilor dezvoltate ale UE si nu este sustinuta de o buna parte din clasa politica (opozitia parlamentara: PSD, PRM) si de sindicate. Puterea si opozitia au filosofii fiscale diametral opuse. Introducerea cotei unice impune regandirea bugetului de stat;
• Pune pe acelasi impozitarea pentru bogati si saraci. Mareste diviziunile sociale, ii avantajeaza net doar pe 1% dintre romani;
• Cresterea impozitului pe dobanzile la depozitele bancare si pe castigurile de pe piata de capital (institiile de capital);
• Cresterea pretului la utilitati (electricitate, energie termica, gaze);
• Dublarea impozitului pe dividende la persoanele fizice;
• injumatatirea deductibilitatii la niturile din chirii, lipsa de renilitate a business-ului imobiliar de inchiriere a imobilelor, tentatia de a inchiria imobile la negru, fara a plati impozitele aferente;
• Dublarea impozitului pe cifra de afaceri la microintreprinderi pentru anul 2006;
• Devansarea calendarului de marire a accizelor connit cu UE la benzina, tigari, cafea si alcool;
• Amanarea uneia dintre etapele de recalculare a pensiilor;
• Majorarea impozitului pe niturile din tranzactii imobiliare;
• Aplicarea cotei unice ar putea afecta procesul de reducere a inflatiei (dezinflatie) in anul 2005 prin cresterea niturilor populatiei si implicit a consumului. Cresterea cererii de produse si servicii va genera cresterea preturilor, adica inflatie;
• Cresterea selectivitatii asistentei sociale si reducerea ajutoarelor sociale;
• inghetarea majorarii salariilor bugetarilor.
9. Fostul ministru de finante, Mihai Tanasescu, deputat PSD si presedinte al Comisiei de Buget, Finante, Banci: "Reforma fiscala a Cabinetului Tariceanu nu e vazuta cu ochi buni de organismele financiare internationale si nu va aduce o crestere reala a -ilului de trai pentru romani."
10. Stefan Varfalvi, vicepresedinte UGIR: "Toate solicitarile FMI-ului sunt in censul prudentialitatii, pentru ca, probabil, sunt iritati de primele masuri luate. Vor recomanda orice masura care presupune cheltuieli mai mici si aducerea de nituri la buget. Problema majora o reprezinta modalitatea in care Gurnul va negocia cu FMI si ce autoritate isi vor impune. Va fi pus in fata a doua alternati: ori accepta acest punct de dere al FMI-ului, ori va accepta discutiile cu sindicatele, care vor fi mai putin placute. Daca vor respecta aceasta recomandare in privinta inghetarii salariilor bugetarilor, vor aa probleme majore pe intern cu sindicatele".
11. Deputatul PSD Mihai Tudose, presedintele Comisiei Economice din Camera Deputatilor: "Ordonanta de Urgenta prin care se introduce cota unica de impozitare de 16% a fost blocata in Parlament la cererea Ministerului Finantelor. Am primit numai informatia ca ordonanta va fi suspendata pana la momentul la care Gurnul o va modifica printr-o alta Ordonanta pentru a introduce si modificarile connite cu FMI. Lipsa unei estimari corecte a impactului reducerii de impozite si taxe asupra colectarii de nituri la bugetul de stat a determinat introducerea ulterioara de modificari de impozite si taxe."
12. Varujan Vosganian, presedintele Comisiei de Buget, Finante, Banci din Senatul Romaniei (din anul 2007, ministrul finantelor): "Reforma fiscala promovata de Cabinetul Tariceanu ii fericeste in acest an doar pe salariati. in schimb, conturile agentilor economici vor fi mai goale, de vreme ce vor fi nevoiti sa plateasca impozitul pe profit la nilul celui de anul trecut, adica 25%, insa pentru profitul aferent acestuia se aplica noua cota de impozit pe dividende, 10%, dublu fata de 2004."
13. Mediul de afaceri a reactionat dur la dublarea impozitului pe cifra de afaceri a microintreprinderilor si a impozitului pe dividende care diminueaza profitul firmelor. Cei mai afectati de aceasta masura vor fi micii intreprinzatori. Pana la finele lui 2004, multi institori gaseau mai renil sa-si inregistreze firma ca microintreprindere. Scapau in felul acesta de fiscalitatea impovaratoare. Mai mult, solutia infiintarii unei microintreprinderi era preferata si de salariati.
14. Presedintele Federatiei Patronatelor din Industria Usoara, Maria Grapini, este hotarata sa atace decizia Gurnului la Curtea Constitutionala: "Eu personal si alti oameni de afaceri vom plati 5%. Este o mare incalcare a Constitutiei. Pe mine m-a dezamagit si m-a surprins nota Ministerului Finantelor. Daca aceasta decizie se mentine in norme, vom merge la Curtea Constitutionala".
15. Vasile Turcu, vicepresedintele Consiliului National pentru IMM: "Am fost pacaliti. in 2005, oamenii de afaceri nu beneficiaza de relaxare fiscala".
16. Marian Milut, presedintele UNPR: "Dublarea impozitului pe dividende nu se poate aplica pentru anul 2004. Este o chestiune nefericita, pentru ca arata o neintelegere intre ministrul finantelor si prim-ministru. Ganditi-va ca sunt angajamente financiare, sunt firme care au instit in Romania si actionarii trebuie sa-si traga banii inapoi. Acesti bani trebuie platiti la nilul connit prin contractele de management. Administratorii vor trebui sa se imprumute pentru aceasta. Ei vor inchide anul cu un deficit de 5% pentru partea de cash-flow. Gurnul trebuie, la randui lui, sa iaca plati si n-are bani in contul curent. N-are bani de salarii. Asta este ratiunea dublarii impozitului pe dividende si aplicarii lui retroacti."
17. Bogdan Baltazar, presedintele firmei de consultanta financiara BBP: "Nici mie nu-mi convine, ca am si eu actiuni la BRD, dar este o regula dupa care s-a lucrat intotdeauna, obiceiul pamantului, cum se spune. Dividendele sunt impozitate la cota din momentul platii. Ce este putin suparator este aceasta neconcordanta de pareri. Cand spui oamenilor ca este 5%, cand 10%. Dar sa fim intelegatori."
18. Conducerea Consiliului National al intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR): "Pentru 2004 am platit 25% impozit pe profit. Ar fi trebuit sa platim 5% impozit pe dividende, dar vom plati 10%. Asa ca, in loc sa platim 30%, platim 35% pentru banii pe 2004. Pentru o microintreprindere la care patronul este si director, si secretara si nu poate fi propriul angajat, luandu-si banii ca dividende, dublarea impozitului chiar si pentru dividendele aferente anului 2004 este o crunta lovitura".
19. Ovidiu Nicolescu, presedintele Consiliului National pentru IMM (CNIPMMR): "Cresterile de preturi la utilitati, noile taxe si impozite vor afecta substantial costurile firmelor si vor duce la diminuarea sau disparitia profiturilor acestora. in final, agentii economici vor fi obligati sa creasca preturile. Va fi foarte greu pentru intreprinzatori".
20. Florea Parvu, vicepresedintele CNIPMMR: "Agentii economici isi tin banii in depozite bancare, nu in conturi curente. Dublarea impozitului pe dividende si cresterea impozitului pe dobanzile la depozitele bancare sunt o tentatie pentru agentul economic de a nu mai lucra corect si a incepe sa-si ascunda profiturile".
21. Maria Grapini, presedintele Aliantei pentru Dezvoltarea Economica a Romaniei (ADER): "Gurnul Tariceanu a demarat cu o lipsa de coerenta. Declaratiile gurnantilor sunt contradictorii, fapt ce induce o lipsa de credibilitate. Daca Gurnul ar fi actionat cu o strategie de sistem, nu una de birou sau minister, nu ar mai fi fost loc de ambiguitati. intreprinzatorii sunt extrem de derutati. in flecare zi se modifica reteta, apar alte taxe si impozite care contracareaza efectele cotei unice de impozitare. in aceste conditii, micii intreprinzatori nu mai ajung sa aiba profit ca sa poata beneficia de relaxarea fiscala".
22. Sectorul public ramane doar cu majorarea de 8% din decembrie a salariilor. Cei mai probabil, FMI incearca sa atenueze astfel presiunea inflationista generata de cota unica.
23. Marius Petcu, presedintele CNSLR Fratia: "Este foarte grav! Salariile pentru ianuarie au fost deja calculate. Am semnale ca Gurnul nici macar nu vrea sa aplice majorarile pentru salariile bugetarilor care au fost connite de anul trecut."
Cu 23 de voturi negati fata de 13 voturi pro am putea fi tentati sa apreciez ca sistemul impozitarii cu cota unica nu este unul binenit pentru Romania. in realitatea insa acesta este un subiect de dezbatere inepuizabil si doar experienta practica a tarii noastre din urmatoarea perioada ne asigura oferi raspunsul la intrebarea: „Este sau nu cota unica de 16% de impozitare a niturilor persoanelor fizice si profiturilor societatilor comerciale benefica pentru societatea noastra si pentru dezvoltarea economiei Romanesti?".
La data de 31 mai 2007, primul ministrul al Romaniei Calin Popescu-Tariceanu si ministrul de Finante Varujan Volsganian, in cadru! unui conferinte de presa anuntau triumful cotei unice de impozitare de 16% si sustineau ca, pentru prima oara in istoria fiscala postrevolutionara a Romaniei, nu este nevoie de o schimbare a legislatiei fiscale. Asadar cota de 16% a asigurat fonduri indestulatoare ia bugetul statului, ceea ce a determinat chiar si silitate legislativa: pentru prima oara, din anul 2008, nu vom mai fi nevoiti sa ne aliniem modificarilor Codului fiscal, care din 2003 pana in 2007 (inclusiv) s-au produs an de an. Apreciez ca pentru tara noastra introducerea unei cote unice s-a dodit un succes, dar subliniez ca acest lucru nu s-a datorat numai unei masuri legislati de ordin fiscal, ci si mediului economic in ansamblul sau - deoarece Romania a inregistrat un proces remarcabil de crestere economica, care la randul sau a asigurat extinderea bazei de impozitare, care impreuna cu programul fiscal al gurnului Tariceanu a asigurat acest succes. Evident succesul gurnantilor romani este fara indoiala memorabil pentru tara noastra si apreciez ca el trebuie consemnat ca atare.
Reglementarile nationale privind impozitul pe nit globalIn reformarea sistemului fiscal din Romania, o etapa importanta o constituie implementarea impozitului pe niturile persoanelor fizice, pe principiile economiei de piata, caracterizata prin impunerea tuturor niturilor realizate de cetatenii romani, precum si a persoanelor fizice nerezidente pentru niturile realizate pe teritoriul Romaniei. Modernizarea sistemului fiscal, inceputa in anul 1993, prin introducerea taxei pe valoarea adaugata a fost continuata cu introducerea impozitarii prin globalizarea niturilor persoanelor fizice. Aceasta impozitare (promulgata de Ordonanta nr.73/augustl999 publicata in Monitorul Oficial nr.419/31 august 1999 modificata si abrogata de Ordonanta nr.7/august 2001 publicata in Monitorul Oficial 435/3 august 2001), a fost dictata de imprejurarile in care Romania trebuia sa se alinieze la legislatia comunitara, sa revizuiasca si sa armonizeze legislatia fiscala conform Acordului European de Asociere intre Romania si Comunitatile Europene, intrat in vigoare la 1 februarie 1995.
Impozitele pe nitul global, desi reprezinta o sursa superioara de nituri pentru buget, au fost in general greu de introdus datorita formularitatilor cerute de modul de impozitare si a complexitatii sistemului de calcul. Introducerea impozitului pe nitul global are la baza, ca principiu esential, cumularea tuturor niturilor, respectiv a castigurilor realizate fii tara si in strainatate de o persoana fizica, intr-o perioada de un an si supunerea nitului global unui singur impozit, determinat in conformitate cu prederile legii.
Specific acestui tip de impozit este faptul ca e! pretinde perfecta cunoastere a principiilor conilitatii, competenta si corectitudine in administratia fiscala, precum si desavarsita organizare a activitatii economice. Cerintele acestea nu sunt greu de satisfacut avand in dere avantajele generate de impozitele pe nitul personal, dintre care putem mentiona:


• unificarea legislatiei impozitarii niturilor;
• impozitarea niturilor conform unor principii recunoscute si aplicabile pe international;
• transparenta pentru contribuabili a bazelor de impunere prin definirea unor categorii de nituri si a unor reguli pentru determinarea niturilor;
• impartirea egala a sarcinii fiscale asupra contribuabililor;
• impozitarea in functie de posibilitatile economice individuale ale contribuabililor;
• reducerea porii fiscale pentru cetatenii cu forta economica scazuta;
• impozitarea echiila prin introducerea deducerilor personale;
• eliminarea evaziunii fiscale si repartitia egala pe cat posibil a nitului;
• corectitudinea metodologiei de calcul ativ cu cele ale altor impozite;
• flexibilitatea metodologiei de calcul referitor la posibilitatile de calcul al impozitului;
• influenta acestor impozite asupra preturilor este mai mica decat a altor impozite, reprezentand deci un element de silizare macroeconomica.
Aceste avantaje explica de ce tarile cu un nit mare pe locuitor au tendinta de a se baza pe impozitul pe nitul personal, cum ar fi: SUA, Germania, Franta, Italia, Belgia, Marea Britanie, Ungaria, etc.
Cu toate acestea insa, avand in dere ca in prezent niturile realizate de persoanele fizice sunt supuse separat impunerii si ca nu sunt supuse impunerii toate niturile (cum ar fi, de exemplu: dobanzile, pensiile, unele nituri din castigurile de capital, etc), introducerea impozitului pe nitul global prezinta unele implicatii deosebite.
Se apreciaza ca includerea in baza de impunere poate fi stimulativa pentru activitatea economica daca am in dere faptul ca este neeconomica obtinerea unei rate a profitului mai mare prin constituirea unor depozite bancare, decat din instirea banilor intr-o activitate productiva sau din desfasurarea unei activitati producti. Pe de alta parte, se apreciaza ca acest lucru poate influenta atitudinea persoanelor care incaseaza dobanzi de a lichida depozitele existente cu unele consecinte asupra circulatiei monetare. Acest aspect ar putea fi insa depasit daca s-ar urmari de exemplu numai impozitarea dobanzii real poziti.In legatura cu pensiile din sistemul asigurarilor sociale de stat, acestea sunt neaparat separate din fondul care au fost deja impuse, neputand fi deduse din baza impozabila la nilul persoanei fizice. Pentru solutionarea acestei probleme pot fi avute in dere doua variante:
• fie scutirea de impozit a pensiilor acordate prin sistemul de asigurari sociale, ceea ce ar contrani principiului general de a impozita toate niturile personale;
• fie includerea acestora in baze impozabile, ceea ce ar necesita nilul acestora in sume brute astfel incat prin aplicarea sistemului de impunere, sa nu se afecteze nilul pensiilor platite.
Includerea niturilor agricole in nitul total trebuie sa fie privita din punct de dere al eficientei impozitului, respectiv al cheltuielilor necesare silirii si administrarii lui in noile conditii, din cel al completarii declaratiei de impunere, precum si al facilitatilor acordate, prin deducerile efectuate pentru achizitionarea unor bunuri de capital, de catre cei care lucreaza in agricultura.
In ceea ce priste impunerea castigurilor din capitalul imobiliar subliniez ca in prezent prin sistemul de asezare a taxelor de timbru se preia o parte din nitul realizat de persoana fizica din tranzactiile de aceasta natura. Prin urmare, prin includerea castigurilor de capital in baza impozabila va trebui revazut sistemul acoperirii serviciului de transcriere a dreptului de proprietate.
O adevarata modificare se va putea produce in cazul persoanelor fizice care au calitatea de asociati in societatile in nume colectiv, in societatile cu raspundere limitata si in societatile in comandita simpla care realizeaza nituri in acest mod care vor putea fi supusi, bineinteles in urma exercitarii optiunii lor, la plata impozitului pe nit global. Prin urmare ar aparea situatia in care acestia sa nu mai fie priviti din punct de dere fiscal ca entitati obligate la plata impozitului pe profit ce vor putea opta ca obligatia de plata a -npozitului pe profit sa fie transferata asociatilor proportional cu cota de participare la capitalul social in derea impozitarii personale.In atie cu Ordonanta Gurnului nr. 73/1999, Ordonanta Gurnului nr. "2001 in vigoare, imbunatateste sistemul de impunere in favoarea persoanelor fizice, prin largirea sferei de cuprindere a niturilor neimpozabile. Astfel, aceasta ordonanta cuprinde in plus urmatoarele nituri:
• niturile sub forma darurilor acordate copiilor minori ai angajatilor cu ocazia zilei de 1 iunie si a sarbatorilor de sfarsit de an, precum si angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie, in limita sumei de 1.000.000 lei chi pentru fiecare persoana si eniment;
• ajutoarele pentru inmormantare, ajutoarele pentru pierderi insemnate in gospodariile proprii ca urmare a calamitatilor naturale, precum si in cazul unor boli gra sau incurabile ale angajatului;
• sumele primite, potrivit dispozitiilor legale, pentru acoperirea cheltuielilor de mutare in interes de serviciu;
• indemnizatiile de instalare ce se acorda o singura data, la incadrarea intr-o unitate situata intr-o alta localitate decat cea de domiciliu, in primul an de activitate dupa absolvirea studiilor, in limita unui salariu de baza la angajare.
Aceste adaugiri au drept scop sa imbunatateasca atat starea sociala cat si conditiile de munca si sa impulsioneze tinerii angajati.
O serie de noi imbunatatiri ale sistemului de impunere a niturilor persoanelor fizice sunt aduse prin Titlului III al Codului fiscal , pastrand principiul de globalizare a niturilor realizate de persoanele fizice romane, precum si sistemul deducerilor personale din nitul anual global introduse incepand cu 1 ianuarie 2004. in plus fata de sistemul precedent de determinare a nitului anual global, proiectul introduce o serie de deduceri din nitul anual global alaturi de pierderile reportate, cum sunt:
• deducerile pentru reabilitarea termica si amenajarea locuintei de domiciliu;


• prime de asigurare pentru locuinta de domiciliu;
• contributii la schemele facultati de pensii ocupationale in limita echivalentului in lei a 200 euro pe an;
• contributii pentru asigurarile private de sanatate in limita echivalentului in lei maxim de 200 euro pe an;
• cotizatia de sindicat silita potrivit legislatiei in materie, a carei deducere a fost introdusa inca din cursul anului 2003, urmare prederilor Legii sindicatelor nr.54/2003;
• dobanda la creditul ipotecar contractat pentru locuinta de domiciliu.
O consecinta a acestui sistem s-a resimtit in anul 2005 odata cu determinarea impozitului pe nitul anual realizat in anul 2004, cand o serie de contribuabili nu vor mai datora impozit pe nit, alaturi de alte categorii la care rambursarile din impozit vor fi de asemenea considerabile.
Sustin ca prin Codul fiscal sunt puse in aplicare, cu incepere de la 1 ianuarie 2004, cateva din principiile OCDE. Spre exemplu, toti rezidentii sunt considerati acum contribuabili. Definitia rezidentilor se extinde asupra tuturor persoanelor care au domiciliul in Romania, care depasesc in total 183 de zile de sedere in tara noastra pe parcursul oricarui interval de 12 luni consecuti sau care au centrul intereselor vitale in Romania. Aceasta este o imbunatatire a legislatiei in materie, deoarece in Ordonanta Gurnului nr. 7/2001 privind impozitul pe nit, rezidentii erau cetatenii romani cu domiciliul in Romania. De asemenea, deducerile personale de baza, ca si cele suplimentare, se extind si asupra cetatenilor straini, care devin rezidenti. Apreciez aceasta predere ca fiind intemeiata si rezonabila, deoarece cetatenii straini denind rezidenti platesc impozit pe nitul global, deci automat trebuie sa beneficieze de deducerile aferente.
Expertii in domeniul fiscalitatii'77 considera ca „un element complet nou este introducerea niturilor pentru societatea offshore (care are un impozit cu 30% mai mic decat cel din Romania si care limiteaza accesul la informatie). Daca un rezident roman detine o cota de participare intr-o astfel de societate de peste 10%, atunci el este obligat sa aduca aceasta la cunostinta autoritatilor fiscal, iar niturile astfel obtinute vor fi impozabile in Romania."
Alte noutati sunt intalnite in ceea ce priste impunerea niturilor obtinute din Romania de nerezidenti si in legatura cu impozitul pe reprezentantele firmelor straine infiintate in Romania. Cateva imbunatatiri fata de legislatia actuala ar trebui subliniate si ele se refera la:
• impunerea niturilor obtinute de persoane fizice nerezidente din exercitarea activitatii de administrator, fondator sau membru in consiliul de administratie intr-o societate din Romania, prin aplicarea unui sistem de impunere similar cu cel aplicat persoanelor fizice romane;
• impunerea niturilor din proprietati imobiliare si din transferul titlurilor de participare detinute de nerezidenti, prin aplicarea prederilor privind impozitul pe nitul global, in cazul persoanelor fizice si prin aplicarea prederilor privind impozitul pe profit in cazul persoanelor juridice;
• scutirea premiilor acordate nerezidentilor care participa la festivaluri culturale, artistice si sporti internationale finantate din fondurile publice, corelat cu prederile conntiilor de evitare a dublei impuneri.In iunie 2005, se produce din nou confuzie in cadrul contribuabililor din Romania. Modificari legislati isi produc efectele cu incepere din data de 4 iunie 2005, iar timp de 3(trei) zile nimeni nu a stiut cu exactitate ce cadru legal mai este in vigoare. Confuzia a fost generata de dispozitiile referitoare la impozitul pe nitul din dobanzi, piata de capital si tranzactii imobiliare din OUG nr.24/2005 au fost abrogate prin OUG nr.45/2005 care a intrat in vigoare pe 1 iunie 2005. Astfel, pana la data intrarii in vigoare a Legii 163/2005, respectiv 4 iunie 2005, calculul impozitului pe nitul din dobanzi, din tranzactii mobiliare, imobiliare si din operatiunile de vanzare-cumparare de valuta la termen este cel prevazut in OUG nr, 138/2004. Noile prederi legislati (nascute din discutii indelungate pe baza modulului VIII din Titlul 111 - Impozitul pe nit) incep sa-si produca efectele asadar din 4 iunie 2005 si afecteaza persoanele care instraineaza casele sau terenurile in mai putin de 3(trei) ani de la dobandirea lor. Aceste persoane vor fi obligate sa plateasca impozite catre stat. Cu alte cuvinte, in ideea de a stopa speculatiile privind tranzactiile imobiliare sunt impozitate cu o cota de 10% (cu incepere din 4 iunie 2005) si respectiv, cu o cota de 16% (cu incepere din ianuarie 2006). dar aceste impozite se aplica numai atunci cand tranzactia se produce la mai putin de trei ani de la achizitie. Alte prederi prisc: impozitarea castigurilor din dobanzi si din jocul la bursa. in perioada 1 iunie 2005 - 4 iunie 2005, in Romania s-a produs o situatie ilara cand bancherii si brokerii (cei care au obligatia colectarii acestui impozit) nu au avut nici cea mai vaga idee cu privire ia ceea ce au de facut, ajungandu-se la situatii in care unele banci aplicau un impozit de 1%, in vreme ce altele considerau impozitul de 10% ca fiind cel in vigoare.
Opinia autorului ca situatiile absurde de genul celor de mai sus -produse la mijlocul inului 2006 -nu pot continua, in conditiile in care Romania este deja membra in Uniunea Europeana, unde transparenta si silitatea legislatiei sunt cerinte obligatorii. Modificarile si adaugirile la Codul fiscal nu determina deloc simplificarea fiscalitatii romanesti, ci din contra determina haos, iar acest lucru devine intolerabil daca am pretentia ca tara noastra este o membra a spatiului Comunitatii Europene.Inceputul anului 2007 aduce completari ale codului fiscal romanesc in privinta impozitului pe nit, astfel:
- eliminarea scutirii de impozit a niturilor din salarii ca urmare a activitatii de programare informatica, incepand cu 1 ianuarie 2007, masura ceruta expres de Consiliul Concurentei;
- retinerea unui impozit in timpul anului pentru niturile din tranzactii cu titluri de valoare si din operatiuni de vanzare-cumparare de valuta la termen pe baza de contract si regularizarea cu un impozit de 16% pe baza castigului net anual;
- extinderea bazei de impunere prin cuprinderea in niturile din activitati agricole si a niturilor din valorificarea produselor agricole obtinute dupa recoltare, in stare naturala de pe terenurile agricole proprietate privata sau luate in arenda catre unitati specializate pentru colectare, unitati de procesare industriala sau catre alte unitati pentru utilizare ca atare;
- acordarea posibilitatii deducerii din niturile impozabile din salarii obtinute la functia de baza a cheltuielilor aferente economisirii sistem colectiv pentru domeniul locativ in limita unei sume maxime de 300 lei pe an/pe persoana fizica.
Consider necesar sa mentionez o parte favorabila a cotei unice de impozitare de 16%: aplicarea acestei cote asupra niturilor din salarii a determinat simplificarea impozitarii glogale a niturilor din salarii realizate in Romania. Daca pana in anul 2005 inclusiv, schimbarea locului de munca in cursul anului fiscal, impunea obligativitatea persoanei fizice de a depune declaratia de nit global, incepand cu anul 2006 (pentru niturile salariale realizate in 2005) aceasta obligatie dispare, intrucat cota unica a determinat simplificarea acestei proceduri. Apreciez favorabil acest demers legislativ care a redus volumul de munca pentru functionarii Administratiilor Financiare Romanesti, mai putina maculatura de completat pentru persoanele fizice din tara noastra (contribuabili), implicit reducerea birocratiei si scaderea costurilor de administrare a acestui impozit.
Posibilitati viitoare de imbunatatire a randamentului pietei romanesti a fortei de munca prin masuri fiscale
Reducerea presiunii fiscale asupra impozitelor de tip salarial ar trebui sa fie o prioritate permanenta a urilor gurnamentale romanesti pentru urmatorii ani. Asigurarea unui astfel de demers ar putea aa la baza experientele statelor comunitare din perioada anilor '90, care au demonstrat efectele poziti evidente ale scaderii fiscalitatii care afecteaza favorabil piata fortei de munca.Impartasesc opinia3 8 conform careia un obiectiv important al politicii fiscale viitoare pentru tarile membre si candidate la Uniunea Europeana ar trebuie fie asigurarea unei impozitari cat mai reduse asupra niturilor de tip salarial, apreciezz ca scaderea impozitelor asupra muncii pentru a determina in

loading...





Politica de confidentialitate Copyright © 2010- 2020 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact

Despre armonizarea impozitelor directe din romania la directivele comunitatii europene

Arbitrajul pret - valoare si eficienta pietei financiare
Analiza echilibrului financiar
Gestiunea ciclului de exploatare. gestiunea stocurilor
Sistemul fiscal - concepte, interdependente, teorii
Obiectivul armonizarii fiscale a sistemului fiscal comunitar
Elemente comune pentru sistemele fiscale din uniunea europeana
Caracteristici esentiale ale sistemelor fiscale ale tarilor comunitare
Comparatii intre sistemele fiscale ale statelor membre din uniunea europeana(studiu de caz)
Elemente de armonizare ale sistemului fiscal romanesc
Implementarea aquis-ului comunitar in domeniul fiscalitatii indirecte in romania
Cresterea eficientei aparatului fiscal romanesc
Armonizarea impozitelor directe din romania la directivele comunitatii europene
Implementarea aquis-ului comunitar privind evaziunea fiscala in romania
Evolutia sistemului fiscal romanesc
Prioritati ale reformelor viitoare ale sistemului fiscal al uniunii europene
Modelarea cresterii economice sub impactul fiscalitatii
Armonizarea sistemelor fiscale in comunitatea europeana
Concluzii generale si recomandari de politica fiscala








































































CAUTA IN SITE
Termeni de cautare