StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Afacerea ta are nevoie de idei noi
FINANTE

Finante publice, legislatie fiscala, contabilitate, informatii fiscale, asistenta contribuabili, transparenta institutionala, formulare fiscale din domaniul finantelor publice si private (Declaratii fiscale · Fise fiscale · Situatii financiare · Raportari anuale)

StiuCum Home » finante » sisteme fiscale » Armonizarea impozitelor directe din romania la directivele comunitatii europene
Trimite articolul prin email Trimite articolul la prietenii tai din lista ta de yahoo messenger Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Reglementarea impozitului pe profit in romania in contextul aderarii la uniunea europeana



Istoricul legislatiei privind impozitarea profitului in tara noastra
Imediat dupa Revolutia din 1989, una dintre cele mai importante masuri de construire a unui sistem fiscal modern si eficient a fost adoptarea Legii privind impozitul pe profit. Instituirea acestui impozit a denit necesara pentru a se crea un cadru juridic unitar privind impozitul pe profit datorat de persoanele juridice. Anterior intrarii in vigoare a legii (1 ianuarie 1991), agentii economici persoane juridice erau supusi unui regim fiscal diferentiat. Astfel, de exemplu: unita



tile economice de stat datorau impozit pe beneficiu silit in cote progresi, pe transe de renilitate; unitatile cooperatiei mestesugaresti plateau un impozit pe nit silit in cote progresi; unitatile cooperatiei de consum si unitatile economice ale organizatiilor obstesti datorau un impozit pe nit silit in cote proportionale; intreprinderile mici si asociatiile cu scop lucrativ particulare suportau un impozit pe beneficiu in cote progresi; societatile comerciale cu participare straina datorau un impozit pe beneficiu in cota fixa. Prin urmare, impozitele datorate de persoanele juridice erau diferite nu numai din punct de dere al categoriilor de cote de impunere, dar si in ce priste nilul acestor cote, baza impozabila, calculul impozitului si alte elemente ale impunerii. in consecinta, la acelasi nil de profit obtinut, agentii economici din dirse domenii de activitate datorau un impozit in cuantum diferentiat.Inca de la inceput, trebuie precizat ca reglementarea impozitului pe profitul s-a caracterizat prin insilitate, cauzata de numeroasele modificarile silite in mod succesiv printr-un ansamblu de acte normati (Legea nr. 12/1991, Legea nr. 55/1991, Legea nr. 35/1991, Hotararea de Gurn nr. 804/1991, Ordonanta Gurnului nr. 70/1994, modificata prin Ordonanta Gurnului nr. 34/1995, Ordonanta Gurnului nr. 23/1996, Legea nr. 73/1996, Ordonanta Gurnului nr. 40/1998, Ordonanta de urgenta nr. 47/1999 si Ordonanta de urgenta nr. 6/2000, Legea nr. 414/2002, Legeaa nr. 571/2003-Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare).
Legea nr. 12/1991 si-a propus sa asigure participarea echiila a tuturor agentilor economici la formarea niturilor bugetului public in raport cu marimea nitului obtinut. Prin modul in care a fost reglementat impozitul pe profit, s-a realizat si o importanta simplificare legislativa. Astfel, au fost abrogate numeroase reglementari anterioare, fiind adoptata o lege care aducea multe prederi noi, inspirate din legislatiile fiscale moderne. Pe de alta parte, trebuie subliniat modul mai stiintific de reglementare atat in ce priste delimitarea clara a subiectilor impozabili si a bazei impozabile, precum si cu privire la silirea unor facilitati fiscale relativ stimulati. De aceea se poate aprecia ca, prin intrarea in vigoare a legii 12/1991, la 1 ianuarie 1991, impozitul pe profit a fost conceput ca un instrument fiscal nou, inlocuind numeroasele impozite existente in aceasta materie.
Practic, in anul J991, s-a aplicat impunerea prin cote progresi pe transe de profit, transa pana la 25.000 lei fiind exonerata. Pentru restul de 66 de transe, cotele au fost cuprinse intre 2,5% si 77%. Numarul mare de cote si transe nu a asigurat o previzionare optima a cuantumului monetar al fluxurilor fiscale si a incidentei acestora asupra gestiunii financiare a agentilor economici.
Pe parcurs, au fost adoptate noi reglementari privind impozitarea niturilor persoanelor juridice, in acord cu evolutia reformei legislati. Astfel, in aplicarea art. 37 din legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale, care prede acordarea pentru asociati a unei cote-parti din profit sub forma de dividende, proportional cu participarea la capitalul social, a fost introdus impozitul pe dividende.
De asemenea, un nit distinct al agentilor economic a fost reglementat pentru prima iata prin Legea privatizarii societatilor comerciale constand in posibilitatea vanzarii unor acti ce reprezinta unitati ce pot fi organizate si pot functiona independent (de exemplu: fabrici, ateliere, magazine, etc.).Prin urmare, s-a instituit impozitul pe sumele obtinute din vanzarea actilor societatilor comerciale cu capital de stat. in cadrul sistemului impozitului pe profit a fost inclus si impozitul obtinut din vanzarea actilor societatilor comerciale cu capital de stat, deoarece nitul obtinut din valorificarea actilor respecti s-ar fi inclus in rezultatele financiare ale societatilor comerciale vanzatoare si astfel crestea profitul acesteia. Impunerea distincta a sumelor obtinute din vanzarea actilor era in avantajul societatilor comerciale, deoarece cota de impunere era de 20%, deci inferioara celei a impozitului pe profit.In perioada 1992-l994 s-a aplicat impunerea prin cote proportionale pe doua transe de profit. Transa pana la 1 milion de lei a intrat sub incidenta unei cote de 30%, iar pentru Drofitul care depasea acest plafon valoric s-a aplicat o cota de 45%. Aceasta decizie desi a contribuit la simplificarea administrarii impozitului si a prognozarii dimensiunii prelevarii, nu a fost corelata cu dimensiunea si cu potentialul financiar real al agentilor economici. Practic s-a urmarit cresterea neutralitatii impozitului.
Pe de alta parte, se poate aprecia ca a fost promovata proliferarea scutirilor de impozit pe profit ca urmare ca s-au acordat scutiri in cascada pentru aceiasi contribuabili, a iipsei unui sistem de ajustare neutra in raport cu evolutia inflatiei, a actilor si a pasilor societatilor comerciale, in scopuri fiscale, ceea ce a avut drept consecinta erodarea bazei de impunere. Rezultatul practic al acestei politici a fost acela ca firmele private si cele mixte aproape ca nu au platit impozit. Cu alte cuvinte, principiul neutralitatii a fost denaturat de ansamblul facilitatilor fiscale silite, prin care nu s-a reusit atingerea finalitatilor dorite, iar toate acestea au facilitat evaziunea fiscala.In plus, din dorinta de a atrage institii prin Legea nr. 35/1991 s-a acordat un tratament fiscal discriminatoriu fata de institorii autohtoni. Scutirile de impozit intre 2-5 ani acordate acestora in atie cu 6 luni - 5 ani pentru intreprinzatorii romani nu au constituit facilitati pentru atragerea de capital strain, ci dimpotriva bariere, din urmatoarele moti:
• pentru impozitul scutit in Romania, institorii straini platesc impozit in tara de rezidenta- de regula cu cote mult mai mari sau cu cote din conntiile de evitare a dublei impuneri:
• se transfera in acest fel dreptul de impunere a statului roman tarilor de origine ale institorilor straini, astfel incat fiscul din aceste tari isi asigura cresterea nitului pe seama profiturilor realizate in Romania.
Consecinta acordarii acestor facilitati discriminatorii acordate institiilor straine a determinat proliferarea intr-o proportie covarsitoare a societatilor comerciale cu participare straina, avand un aport strain redus la capitalul social. Aceste societati au obtinut profituri mari care au fost impozitate in strainatate, fara a fi impozitate in tara noastra, ceea ce echivaleaza cu un export de produs national.
Mai trebuie subliniate si facilitatile fiscale acordate in scopul stimularii aparitiei unui sector privat viabil. in practica, aceasta obiectiv nu s-a realizat. Aceste exonerari temporare au fost utilizate in scopul sustragerii de la plata impozitului, prin infiintarea de noi societati in scopul de a beneficia de scutirile legale. Practicarea evaziunii fiscale legale, impreuna cu acordarea de facilitati suplimentare institorilor straini, au influentat asupra incasarilor cunite statului si au contribuit la distorsionarea pe cale legislativa a relatiilor concurentiale de pe piata.In ultimii ani, sarcina fiscala a persoanelor juridice a crescut simtitor, o data cu introducerea unor contributii pe care erau obligate sa le plateasca pentru alimentarea unor fonduri speciale, cum sunt de exemplu: cele pentru fondul de cercetare-dezvoltare, fondul de invatamant, fondul de sanatate, fondul de risc si accidente, fondul pentru pensii, de asigurari sociale al agricultorilor. Prin aceste contributii s-a erodat insasi baza de impunere a profiturilor, ceea ce a impus reexaminarea nilului cotelor de impozitare aplicabile in cazul impozitului pe profit.
Tinand seama, printre altele, de neajunsurile prezentate anterior ale reglementarilor legale din Legea nr. 12/1991 si Legea nr. 35/1991, a aparut necesara perfectionarea cadrului juridic al impozitarii profitului realizat de persoanele juridice. in acelasi scop a fost adoptata Ordonanta Gurnului nr. 70/1994 privind impozitul pe profit. Aceasta reglementare aduce importante schimbari in conceptia de impunere a profitului, dintre care se pot mentiona urmatoarele: baza de impunere poate fi corelata in raport cu nilul inflatiei; scutirile de impozit au fost eliminate, atat cele aplicabile institorului roman, cat si cele ce favorizau institorii straini, la determinarea impozitului; se ia in considerare cresterea patrimoniului net intr-un an fiscal, care include atat profiturile realizate din activitati efectuate de contribuabili, cat si castigurile de capital; se reglementeaza amortizarea accelerata a mijloacelor fixe; se face o distinctie, din punct de dere fiscal, intre contribuabilii in mari si mici; cota de impozit s-a redus de la 45% la 38%, iar pentru agricultura la 25%. Pentru agentii economici a caror nituri realizate provin din jocuri de noroc, baruri si cluburi de noapte in proportie de peste 50% s-a instituit o cota aditionala de 22%. in silirea nilului cotei de impunere realizat de Banca Nationala a Romaniei, s-a avut in dere una din tehnicile utilizate pe mondial, respectiv lasarea unei parti din profit la dispozitia bancii de emisiune pentru realizarea sistemului de decontari intre banci. In consecinta, dupa scaderea cheltuielilor deductibile si a fondului de rezerva legal. niturile ramase intra sub incidenta unei cote de 80%.In acelasi timp s-a reglementat dreptul de reportare a pierderilor si continutul creditului fiscal. Regimul de recuperare a pierderilor inregistrate a fost silit in mod diferentiat. Contribuabilii mari si persoanele juridice straine au beneficiat de dreptul de a reporta si recupera pierderile in urmatorii cinci ani fiscali din profiturile impozabile realizate. In schimb, contribuabili mici reportau pierderea lunar pana la recuperarea acesteia, dar fara a depasi 36 de luni de la data inregistrarii.
Cu exceptia contribuabililor mici, restul contribuabililor (mari si persoane juridice straine) au beneficiat de actualizarea la inflatie a elementelor patrimoniale inscrise in activul si pasivul bilantului de la inceputul si respectiv sfarsitul anului.
Se impune a remarca regimul fiscal diferit a amortizarii deductibile fiscal pentru contribuabilii mari, alaturi de persoanele juridice straine, ativ cu cel aplicat contribuabililor mici. Pentru acestia din urma, amortizarea fiscala a coincis cu amortizarea economica inclusa in cheltuielile de exploatare, in functie de gradul de utilizare, fara a fi actualizata la inflatie. Pentru contribuabilii mari si persoanele juridice straine, amortizarea deductibila fiscal s-a calculat dupa o metodologie specifica care consta in urmatoarele: impartirea mijloacelor fixe amortizabile in functie de durata de functionare in sase grupe fiscale, silirea cotelor de amortizare fiscala, actualizarea la inflatie a valorii mijloacelor fixe si influentarea amortizarii deductibile fiscal cu gradul de utilizare a mijloacelor fixe.
In urma introducerii creditului fiscal, s-a admis deducerea sau compensarea unor sume din impozitul datorat, precum: sumele platite cu titlu de dobanzi, comisioane, dividende, prime de asigurari; impozitul pe profit platit in strainatate, impozitul pe profit platit la nil de asociat pentru niturile rezultate dintr-o asociere care nu da nastere la o persoana juridica, plati facute in avans in contul impozitului pe profit. Numai contribuabili mici au beneficiat de un credit fiscal sub forma reducerii cu 50% a impozitului aferent profitului utilizat pentru: modernizarea tehnologiilor de fabricatie, extinderea activitatii in scopul obtinerii de profituri suplimentare si protectia mediului inconjurator.
Veniturile pronite din dividende, distribuite de societatile comerciale, au ramas in continuare impozitate distinct, potrivit Legii nr. 40/1992. in schimb, impozitul pe sumele din vanzarea actilor societatilor cu capital de stat a fost desfiintat, ca urmare a abrogarii Legii nr. 54/1992 prin Ordonanta Gurnului nr. 70/1994. Drept urmare, sumele obtinute din vanzarea actilor societatilor comerciale cu capital de stat sunt incluse in niturile societatilor respecti, ca orice alt nit si, deci li se aplica impozitul pe profit.
Asa cum a fost deja subliniat, reglementarea instituita prin Ordonanta nr. 70/1994 inlatura unele din deficientele prederilor Legii nr. 12/1991, insa prezinta ea insasi unele neajunsuri, ceea ce a determinat numeroase critici.
Gruparea, din punct de dere fiscal, a contribuabililor in mari si mici, numai cu scopul de a aplica tehnologii diferite pentru determinarea profitului impozabil a Test considerata ca nejustificata. Se creeaza o diferentiere artificiala de regim fiscal, cu consecinta ca cei 2.400 de contribuabili mari sa plateasca impozitul in functie de cresterea patrimoniului net (activului net), actualizat la inflatie, iar restul de circa 500.000 contribuabili mici, in raport de diferenta dintre nituri si cheltuieli, fara actualizare la inflatie. Prin aceasta solutie, fiscalitatea contribuabililor mari creste simtitor, sporeste foarte mult activitatea de evidenta prin tinerea de evidente duble (fiscale si conile), se introduce un sistem greu de condus si de controlat, se impoziteaza nituri neincasate, practic se impun blocajul financiar si stocurile de marfuri in curs de livrare, unele cheltuieli cu care se majoreaza rata de impozitare.
Gruparea in cele doua categorii de contribuabili apare ca o anomalie, fiind bazata pe criterii arbitrare si nu de natura economica sau fiscala.
Reglementarea din Ordonanta Gurnului nr. 70/1994, pentru determinarea profitului impozabil al contribuabililor mari, instituie impartirea mijloacelor fixe amortizabile, din punct de dere fiscal, in sase grupe, cu cote fiscale anuale de amortizare mai mari in raport cu cele silite prin Legea privind amortizarea capitalului imobilizat in acti corporale si necorporale. in acest fel, pe langa amortizarea conila, prevazuta de Legea nr. 14/1994 si aplicabila in cazul contribuabililor mici, se introduce o noua amortizare, adica cea fiscala, obligatorie numai pentru contribuabili mari si care, in fapt, se utilizeaza numai in cadrul metodologiei de calcul si profitului impozabil. Prin aceasta solutie, considerata ca fiind una inutila, se creeaza din nou, un sistem complicat de evidenta, greu de aplicat si costisitor.
Actualizarea la inflatie, aplicabila numai la determinarea profirului impozabil al contribuabililor mari (nu si la contribuabilii mici), creeaza o noua complicatie in evidenta si introduce o metodologie de ajustare lunara la inflatie greoaie. Aceasta metodologie se refera la toate elementele patrimoniale (acti fixe, materii prime, materiale, combustibili, produse finite) determinand o cresterea preturilor corespunzator indicelui preturilor cu amanuntul, indiferent daca preturile unor contribuabili mari prezinta o evolutie: de mentinere, reducere sau crestere, mai mica sau mai mare.In masura in care se intentiona a se stimula activitatea economica a contribuabililor mici, aceasta se putea realiza, mai simplu si mai eficient, prin instrumente de natura fiscala, cum ar fi, spre exemplu, silirea unor cote de impunere mai reduse. in acest mod s-ar putea obtine simplificarea metodologiei de determinare a profitului impozabil si a evidentei conile, care nu se justifica a fi diferite pentru anumite categorii de contribuabili. Aceasta este si solutia ce se aplica in alte state, cu o practica fiscala recunoscuta ca fiind organizata si eficienta.
Pe de alta parte, se mai poate sublinia si faptul ca, prin reglementarea legala examinata, s-a realizat un sistem clasic al impozitului pe profit, prin impozitarea integrala a profitului obtinut de agentii economici si separat impozitarea profitului distribuit sub forma de dividende actionarilor sau asociatilor societatilor comerciale, respectiv o dubla impozitare.In timp, au aparut numeroase imbunatatiri ale Ordonantei nr. 70/1994, cum ar fi cea referitoare la reducerea nilului impozitului pe profitul reinstit. Aceasta initiativa de reducere a fiscalitatii trebuie apreciata si, de asemenea, apare evident faptul ca, astfel de masuri, in limitele suportate de bugetul statului, sunt de natura sa contribuie la redresarea economiei, la atragerea de institori, ceea ce se va reflecta intr-o crestere de ansamblu a niturilor bugetului de stat.
Dintre modificarile ulterioare ale Ordonantei nr. 70/1994 amintim: renuntarea la distinctia dintre contribuabilii mari si mici, eliminarea tehnicii de actualizare la inflatie, unificarea regimului de amortizare deductibila fiscal cu cel economic, a perioadelor diferentiate de timp pentru reportarea pierderilor si eliminarea limitarii maxime a cheltuielilor cu dobanzile care pot fi deduse fiscal. Cu unele exceptii, tehnica impunerii profitului a denit aproape identica cu cea aplicata anterior contribuabililor mici.
Exonerarile la plata impozitului au fost extinse. Astfel, s-au acordat exonerari pentru asociatiile de binefacere, organizatii de nevazatori si invalizi, asociatiile persoanelor handicapate, unitatile apartinand cultelor religioase.In anul 1997, cheltuielile cu amortizarea deductibile fiscal au corespuns regimului aplicat anterior contribuabililor mici. Din anul 1998, ca urmare a modificarilor aduse Legii privind amortizarea capitalului imobilizat in acti corporale si necorporale, valoarea amortizarii economice si a celei deductibile fiscal a fost influentata. Din martie 1998 se revine asupra gradului de utilizare a mijloacelor fixe si asupra calcului amortizarii incluse in cheltuieli de exploatare considerate deductibile fiscal. De asemenea, tot din anul 1998, intervalul de timp acceptat legal pentru recuperarea din profiturile impozabile a pierderilor inregistrate in exercitiile financiare precedente a fost extins la cinci ani.
O alta modificare a cadrul legal cu privire la impozitul pe profit a fost data de Legea nr. 414/26.06,2002 privind impozitul pe profit si Hotararea Gurnului nr. 859/16.08.2002 pentru aprobarea instructiunilor privind metodologia de calcul a impozitului pe profit.
Legea nr. 414/2002 a intrat in vigoare la data de 1 iulie 2002. Cota de impozit pe profit silita prin aceste reglementari este de 25% si ea este valabila pana la ora actuala. Ca noutati ale Legii nr. 414/2002, amintim: contribuabilii care obtin nituri din activitatile desfasurate pe baza de licenta in zona libera platesc o cota de impozit pe profit de 5% , iar contribuabilii care au incasat printr-un cont bancar din Romania, nituri in valuta din exportul bunurilor si/sau al prestarilor de servicii, realizate din activitatea proprie platesc o cota de impozit pe profit de 6% din partea din profitul impozabil care corespunde ponderii acestor nituri in volumul total al niturilor. incepand cu 1 ianuarie 2003, cota de impozit este de 12,5% pentru partea din profitul impozabil care corespunde ponderii niturilor incasate din export in volumul total al exporturilor. Legea precizeaza de asemenea ca dupa i ianuarie 2004 cota de impozit este de 25%. Stimularea exporturilor este motivatia silirii cotelor de impunere reduse pana in anul 2004.
In plus, apare o noutate in cazul cheltuielilor cu dobanzile. Acestea sunt integral deductibile in cazul in care gradul de indatorare a capitalului este mai mic decat unu. in cazul in care gradul de indatorare este peste unu, inclusiv, cheltuielile cu dobanzile sunt deductibile pana la nilul sumei niturilor plus 10% din celelalte nituri ale contribuabilului. Cheltuielile cu dobanzile ramase nedeductibile se reporteaza in perioada urmatoare in aceleasi conditii, pana la deductibilitatea integrala a acestora. Prin urmare vorbim de o limitare a cheltuielilor cu dobanzile.
O alta noutate apare in cazul cheltuielilor din diferente de curs valutar, care daca depasesc niturile din diferentele de curs valutar, diferenta va fi tratata ca o cheltuiala cu dobanda. in pius, prin aceasta reglementare a impozitului pe profit a urmarit eliminarea unor facilitati fiscale care distorsioneaza mediul de afaceri, restrangerea numarului de cheltuieli deductibile si eliminarea unor contributii cu caracter special, simplificarea modului de evidentiere a impozitului pe profit prin introducerea trimestriala a calculului si efectuarii platii, precum si imbunatatirea unor prederi in scopul diminuarii riscului de evaziune fiscala.In prezent, impozitul pe profit este reglementat de Codul fiscal, care aduce numeroase imbunatatiri a sistemului de impozitare din acest domeniu369, dintre acestea amintim:
• fundamentarea impunerii persoanelor juridice, conform principiilor Codului de conduita privind impozitarea afacerii, respectiv: prederi fiscale neutre care sa nu determine localizarea afacerilor;
• regulile de determinare a profitului, inclusiv pentru operatiunile din cadrul unui grup sunt concordante cu principiile acceptate si mai ales cu regulile connite de OECD; in acest sens sunt acordate credite fiscale pentru contribuabilii care realizeaza nituri care sunt impozitate atat in Romania, cat si in statul strain (anti avoidance rules);
• armonizarea cadrului legal intern cu Directiva Consiliului Europei 90/434 pentru sistemul comun de impozitare aplicabil fuziunilor, divizarilor, transferului de acti si schimbului de participanti privind companiile din diferite state ale Uniunii Europene, prin aplicarea unor reguli fiscale pentru: contributiile cu acti ale unei persoane catre o persoana juridica, in schimbul titlurilor de participare ale acelei persoane juridice, distributiile de acti ale unei persoane juridice catre alta persoana juridica;
• introducerea unui tratament favorabil in ceea ce priste debitele nerecuperabile ale contribuabililor, prin recunoasterea unor cheltuieli cu provizioanele in limita unui solutie, considerata ca fiind una inutila, se creeaza din nou, un sistem complicat de evidenta, greu de aplicat si costisitor.
Actualizarea la inflatie, aplicabila numai la determinarea profitului impozabil al contribuabililor mari (nu si la contribuabilii mici), creeaza o noua complicatie in evidenta si introduce o metodologie de ajustare lunara la inflatie greoaie. Aceasta metodologie se refera la toate elementele patrimoniale (acti fixe, materii prime, materiale, combustibili, produse finite) determinand o cresterea preturilor corespunzator indicelui preturilor cu amanuntul, indiferent daca preturile unor contribuabili mari prezinta o evolutie: de mentinere, reducere sau crestere, mai mica sau mai mare.In masura in care se intentiona a se stimula activitatea economica a contribuabililor mici, aceasta se putea realiza, mai simplu si mai eficient, prin instrumente de natura fiscala, cum ar fi, spre exemplu, silirea unor cote de impunere mai reduse. in acest mod s-ar putea obtine simplificarea metodologiei de determinare a profitului impozabil si a evidentei conile, care nu se justifica a fi diferite pentru anumite categorii de contribuabili. Aceasta este si solutia ce se aplica in alte state, cu o practica fiscala recunoscuta ca fiind organizata si eficienta.
Pe de alta parte, se mai poate sublinia si faptul ca, prin reglementarea legala examinata, s-a realizat un sistem clasic al impozitului pe profit, prin impozitarea integrala a profitului obtinut de agentii economici si separat impozitarea profitului distribuit sub forma de dividende actionarilor sau asociatilor societatilor comerciale, respectiv o dubla impozitare.In timp, au aparut numeroase imbunatatiri ale Ordonantei nr. 70/1994, cum ar fi cea referitoare la reducerea nilului impozitului pe profitul reinstit. Aceasta initiativa de reducere a fiscalitatii trebuie apreciata si, de asemenea, apare evident faptul ca, astfel de masuri, in limitele suportate de bugetul statului, sunt de natura sa contribuie la redresarea economiei, la atragerea de institori, ceea ce se va reflecta intr-o crestere de ansamblu a niturilor bugetului de stat.
Dintre modificarile ulterioare ale Ordonantei nr. 70/1994 amintim: renuntarea la distinctia dintre contribuabilii mari si mici, eliminarea tehnicii de actualizare la inflatie, unificarea regimului de amortizare deductibila fiscal cu cel economic, a perioadelor diferentiate de timp pentru reportarea pierderilor si eliminarea limitarii maxime a cheltuielilor cu dobanzile care pot fi deduse fiscal. Cu unele exceptii, tehnica impunerii profitului a denit aproape identica cu cea aplicata anterior contribuabililor mici.
Exonerarile la plata impozitului au fost extinse. Astfel, s-au acordat exonerari pentru asociatiile de binefacere, organizatii de nevazatori si invalizi, asociatiile persoanelor handicapate, unitatile apartinand cultelor religioase.In anul 1997, cheltuielile cu amortizarea deductibile fiscal au corespuns regimului aplicat anterior contribuabililor mici. Din anui 1998, ca urmare a modificarilor aduse Legii privind amortizarea capitalului imobilizat in acti corporale si necorporale, valoarea amortizarii economice si a celei deductibile fiscal a fost influentata. Din martie 1998 se revine asupra gradului de utilizare a mijloacelor fixe si asupra calcului amortizarii incluse in cheltuieli de exploatare considerate deductibile fiscal. De asemenea, tot din anul 1998, intervalul de timp acceptat legal pentru recuperarea din profiturile impozabile a pierderilor inregistrate in exercitiile financiare precedente a fost extins la cinci ani.
O alta modificare a cadrul legal cu privire la impozitul pe profit a fost data de Legea nr. 414/26.06.2002 privind impozitul pe profit si Hotararea Gurnului nr. 859/16.08.2002 pentru aprobarea instructiunilor privind metodologia de calcul a impozitului pe profit.
Legea nr. 414'2002 a intrat in vigoare la data de 1 iulie 2002. Cota de impozit pe profit silita prin aceste reglementari este de 25% si ea este valabila pana la ora actuala. Ca noutati ale Legii nr. 414/2002, amintim: contribuabilii care obtin nituri din activitatile desfasurate pe baza de licenta in zona libera platesc o cota de impozit pe profit de 5% , iar .con.tribuabili



i care au incasat printr-un cont bancar din Romania, nituri in valuta din .exportui bunurilor si/sau al prestarilor de servicii, realizate din activitatea proprie platesc o .cota de impozit pe profit de 6% din partea din profitul impozabil care corespunde ponderii acestor nituri in volumul total al niturilor. incepand cu 1 ianuarie 2003, cota de impozit este de 12,5% pentru partea din profitul impozabil care corespunde ponderii niturilor -casate din export in volumul total al exporturilor. Legea precizeaza de asemenea ca dupa ianuarie 2004 cota de impozit este de 25%. Stimularea exporturilor este motivatia rabilirii cotelor de impunere reduse pana in anul 2004.In plus, apare o noutate in cazul cheltuielilor cu dobanzile. Acestea sunt integral rceductibile in cazul in care gradul de indatorare a capitalului este mai mic decat unu. in cazul in care gradul de indatorare este peste unu, inclusiv, cheltuielile cu dobanzile sunt reductibile pana la nilul sumei niturilor plus 10% din celelalte nituri ale contribuabilului. Cheltuielile cu dobanzile ramase nedeductibile se reporteaza in perioada urmatoare in aceleasi conditii, pana la deductibilitatea integrala a acestora. Prin urmare vorbim de o limitare a cheltuielilor cu dobanzile.
O alta noutate apare in cazul cheltuielilor din diferente de curs valutar, care daca depasesc niturile din diferentele de curs valutar, diferenta va fi tratata ca o cheltuiala cu dobanda. in plus, prin aceasta reglementare a impozitului pe profit a urmarit eliminarea onor facilitati fiscale care distorsioneaza mediul de afaceri, restrangerea numarului de cheltuieli deductibile si eliminarea unor contributii cu caracter special, simplificarea modului de evidentiere a impozitului pe profit prin introducerea trimestriala a calculului si efectuarii platii, precum si imbunatatirea unor prederi in scopul diminuarii riscului de evaziune fiscala.In prezent, impozitul pe profit este reglementat de Codul fiscal, care aduce numeroase imbunatatiri a sistemului de impozitare din acest domeniu369, dintre acestea amintim:
• fundamentarea impunerii persoanelor juridice, conform principiilor Codului de conduita privind impozitarea afacerii, respectiv: prederi fiscale neutre care sa nu determine localizarea afacerilor:
• regulile de determinare a profitului, inclusiv pentru operatiunile din cadrul unui grup sunt concordante cu principiile acceptate si mai ales cu regulile connite de OECD; in acest sens sunt acordate credite fiscale pentru contribuabilii care realizeaza nituri care sunt impozitate atat in Romania, cat si in statul strain (anti avoidance rules);
• armonizarea cadrului legal intern cu Directiva Consiliului Europei 90/434 pentru sistemul comun de impozitare aplicabil fuziunilor, divizarilor, transferului de acti si schimbului de participanti privind companiile din diferite state ale Uniunii Europene, prin aplicarea unor reguli fiscale pentru: contributiile cu acti ale unei persoane catre o persoana juridica, in schimbul titlurilor de participare ale acelei persoane juridice, distributiile de acti ale unei persoane juridice catre alta persoana juridica;
• introducerea unui tratament favorabil in ceea ce priste debitele nerecuperabile ale contribuabililor, prin recunoasterea unor cheltuieli cu provizioanele in limita unuiLegea nr. 414'2002 a intrat in vigoare la data de 1 iulie 2002. Cota de impozit pe profit silita prin aceste reglementari este de 25% si ea este valabila pana la ora actuala. Ca noutati ale Legii nr. 414/2002, amintim: contribuabilii care obtin nituri din activitatile desfasurate pe baza de licenta in zona libera platesc o cota de impozit pe profit de 5% , iar .con.tribuabilii care au incasat printr-un cont bancar din Romania, nituri in valuta din .exportui bunurilor si/sau al prestarilor de servicii, realizate din activitatea proprie platesc o .cota de impozit pe profit de 6% din partea din profitul impozabil care corespunde ponderii acestor nituri in volumul total al niturilor. incepand cu 1 ianuarie 2003, cota de impozit este de 12,5% pentru partea din profitul impozabil care corespunde ponderii niturilor -casate din export in volumul total al exporturilor. Legea precizeaza de asemenea ca dupa ianuarie 2004 cota de impozit este de 25%. Stimularea exporturilor este motivatia rabilirii cotelor de impunere reduse pana in anul 2004.In plus, apare o noutate in cazul cheltuielilor cu dobanzile. Acestea sunt integral rceductibile in cazul in care gradul de indatorare a capitalului este mai mic decat unu. in cazul in care gradul de indatorare este peste unu, inclusiv, cheltuielile cu dobanzile sunt reductibile pana la nilul sumei niturilor plus 10% din celelalte nituri ale contribuabilului. Cheltuielile cu dobanzile ramase nedeductibile se reporteaza in perioada urmatoare in aceleasi conditii, pana la deductibilitatea integrala a acestora. Prin urmare vorbim de o limitare a cheltuielilor cu dobanzile.
O alta noutate apare in cazul cheltuielilor din diferente de curs valutar, care daca depasesc niturile din diferentele de curs valutar, diferenta va fi tratata ca o cheltuiala cu dobanda. in plus, prin aceasta reglementare a impozitului pe profit a urmarit eliminarea onor facilitati fiscale care distorsioneaza mediul de afaceri, restrangerea numarului de cheltuieli deductibile si eliminarea unor contributii cu caracter special, simplificarea modului de evidentiere a impozitului pe profit prin introducerea trimestriala a calculului si efectuarii platii, precum si imbunatatirea unor prederi in scopul diminuarii riscului de evaziune fiscala.In prezent, impozitul pe profit este reglementat de Codul fiscal, care aduce numeroase imbunatatiri a sistemului de impozitare din acest domeniu369, dintre acestea amintim:
• fundamentarea impunerii persoanelor juridice, conform principiilor Codului de conduita privind impozitarea afacerii, respectiv: prederi fiscale neutre care sa nu determine localizarea afacerilor:
• regulile de determinare a profitului, inclusiv pentru operatiunile din cadrul unui grup sunt concordante cu principiile acceptate si mai ales cu regulile connite de OECD; in acest sens sunt acordate credite fiscale pentru contribuabilii care realizeaza nituri care sunt impozitate atat in Romania, cat si in statul strain (anti avoidance rules);
• armonizarea cadrului legal intern cu Directiva Consiliului Europei 90/434 pentru sistemul comun de impozitare aplicabil fuziunilor, divizarilor, transferului de acti si schimbului de participanti privind companiile din diferite state ale Uniunii Europene, prin aplicarea unor reguli fiscale pentru: contributiile cu acti ale unei persoane catre o persoana juridica, in schimbul titlurilor de participare ale acelei persoane juridice, distributiile de acti ale unei persoane juridice catre alta persoana juridica;
• introducerea unui tratament favorabil in ceea ce priste debitele nerecuperabile ale contribuabililor, prin recunoasterea unor cheltuieli cu provizioanele in limita unui procent de 20% din valoarea creantelor asupra clientilor, inregistrate dupa data de 1 ianuarie 2004 si neincasate intr-o perioada ce depaseste 270 de zile de la data scadentei in cazul unui contribuabil. De asemenea, va fi deductibila o parte din valoarea pierderii inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor pana la concurenta provizionului creat;
• prederile Legii nr. 14/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat in acti corporale si necorporale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare sunt incorporate in Codul Fiscal ca reguli fiscale speciale, Legea nr.14/1994 fiind abrogata;
• prezentarea detaliata a cheltuielilor nedeductibile la calculul profitului impozabil pentru o mai buna administrare a legii; dreptul de recuperare a pierderilor fiscale anuale pe parcursul mai multor ani fiscali (cinci) din profiturile impozabile obtinute;
• amortizarea accelerata pana la 50% din valoarea de intrare a mijloacelor fixe ;
• incorporarea legislatiei privind impozitul pe dividende in cadrul legislatiei privind impozitul pe profit, creandu-se astfel premisele unei mai bune intelegeri a legislatiei;
• s-au instituit reguli speciale aplicabile vanzarii/cesionarii proprietatilor imobiliare si titlurilor de participare astfel ca castigurile rezultate din vanzarea/cesionarea proprietatilor imobiliare situate in Romania si a titlurilor mobiliare detinute la o persoana juridica romana se impoziteaza prin aplicarea unei cote de 10%, in atie cu cota standard de impozit pe profit de 25%;
• recunoasterea unor cheltuieli suplimentare pentru imbunatatirea mediul de afaceri, cum ar fi: cheltuielile de transport si cazare in tara si strainatate efectuate de prestatori de servicii potrivit clauzelor contractuale, precum si pentru administratori; cheltuielile efectuate in numele unui angajat la schemele facultati de pensii ocupationale; cheltuielile cu primele de asigurari private de sanatate.
Modificarile Codului Fiscal cu aplicare din 1 ianuarie 2005 aduc ca noutate scaderea cotei de impozitare a profitului de la 19% (cat isi propuse ca modificare a Codului Fiscal Gurnul Nastase pentru 1 ianurie 2005) la 16%. Desigur ca aceasta scadere a fiscalitatii este de bun augur pentru mediul de afaceri, dar determina scaderea resurselor bugetare la dispozitia bugetului statului. Gurnul Tariceanu considera ca prin interzicerea scutirilor, reesalonarilor, amanarilor, a facilitatilor fiscale se va reduce numarul rau-platnicilor si se va accelera ritmul incasarilor bugetare.
Apreciez scaderea cotei de impozitare a profiturilor la 16%, care intr-adevar coroborata cu simplificarea reglementarilor in vigoare, asigura o crestere a bazei de impozitare, care va permite dezvoltarea afacerilor existente, reducerea ponderii in PIB a economiei subterane atat de prezenta pana acum in tara noastra si atragerea institiilor straine. intrucat obiectivul silitatii legislatiei fiscale il consider irealizabil pentru Romania, doar reducerea cotei de impunere asupra niturilor si profiturilor, nu asigura certitudinea ca va determina cresterea institiilor din surse externe tarii noastre. Este idela ca un astfel de efect benefic al politicii fiscale actuale sa se produca, dar acest deziderat nu se asigura doar printr-o masura de politica fiscala
Mai trebuie mentionat ca prin schimbarile legislati introduse de Codul fiscal se considera cheltuieli deductibile fiscal, cheltuielile de cercetare dezvoltare, cheltuielile destinate institiilor in capitalul uman, precum si institiile in infrastructura medicala. Sustin, fara indoiala, ca aceste prederi legislati au fost benefice, chiar si pe termn scurt si chiar daca in prezent ele au fost abrogate, respectiv odata cu intrarea in Uniunea Europeana.
Consider ca este laudabilobiectivul de asigurare a transparentei legislatiei romanesti actuale privind impozitarea, coroborata cu simplitatea aplicarii unei cote unice atat pentru nituri, cat si pentru profiturile realizate determina cresterea competitivitatii economiei romanesti.Incepand cu data de 1 ianuarie 2007, Codul fiscal a cunoscut alte numeroase modificari. in privinta impozitului pe profit acestea au ca efect:
- extinderea bazei de impozitare prin urmatoarele masuri:
a) restrangerea categoriilor de rezer deductibile la calculul profitului impozabil pentru societatile comerciale bancare sau alte institutii de credit autorizate, societatile de credit ipotecar si societatile de asigurare si reasigurare, prin eliminarea celor specifice fata de celelate categorii de contribuabili;
b) eliminarea unor facilitati fiscale, cuprinse in acte normati speciale, considerate neconforme cu principiile Uniunii Europene, precum facilitatile pentru cooperatia agricola si pensiunile turistice.
- simplificarea administrarii impozitului pe profit, prin introducerea impozitului anual cu plati trimestriale anticipate in cursul anului pentru societatile comerciale bancare persoane juridice romane si sucursalele din Romania ale bancilor persoane juridice straine;
- eliminarea unor bariere administrati in silirea deductibilitatii unor cheltuieli pentru cazare, transport, diurna, legate de conditia de profiilitate si licitatie, in cazul vanzarilor de mijloace fixe;
- pentru asigurarea standardelor de calitate si siguranta a zborurilor companiilor aeriene se propune deducerea provizioanelor constituite de companiile aeriene din Romania pentru acoperirea cheltuielilor de intretinere si reparare a parcului de aerona si a componentelor aferente, potrivit programelor de intretinere ale aeronalor, abrogate corespunzator de catre Autoritatea Aeronautica Civila Romana;
- preluarea prederilor referitoare la regimul fiscal comun care se aplica societatilor mama si filialelor acestora din diferitele state membre ale Uniunii Europene pentru distributia de dividende, in conformitate cu prederile Directii nr. 90/43 5/CEE si cel aplicabil fuziunilor, divizarilor, divizarilor partiale, transferului de acti si schimbului de actiuni intre societatile din diferitele state membre, conform cu prederile Directii nr.90/434/CEE.In continuare, se prezinta pe scurt de impozitarea niturilor microintreprinderilor romanesti. Nu putem sa se poate discuta despre impozitarea societatilor comerciale din Romania fara sa se ofere precizarea ca, in tara noastra, se practica doua regimuri de impozitare: unul asupra profiturilor si un altul aplicat asupra niturilor realizate de microintreprinderi. Legislatia romaneasca defineste notiunea de microintreprindere ca fiind o persoana juridica romana care indeplineste cumulativ urmatoarele conditii la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent: are inscris in obiectivul de activitate productia de bunuri materiale, prestari de servicii si/sau comert; are de la unu la noua angajati inclusiv; a realizat nituri care nu au depasit echivalentul in lei a 100.000 euro; capitalul social al persoanei juridice este detinut de persoane, altele decat statul, autoritatiile locale si institutiile publice. in plus, legislatia romaneasca considera ca orice societate nou creata isi pierde statutul de microintreprindere, daca nu angajeaza un intervalul de 60 de zile de la infiintare cel putin un salariat. Doresc sa exprim o critica impotriva acestor masuri legislati. Consider ca o microintreprindere trebuie sa fie definita ca avand intre zero si noua angajati, iar conditionarea statutului de microintreprindere de intervalul de altfel scurt de doar 60 de zile il consider neanit. Desigur ca motivatia Gurnului in acest sens este una strict fiscala, dar apreciez ca
o firma cu zero angajati nu poate fi tratata, din punct de dere fiscal, identic ca o macrointrepriodere. In plus, descurajeaza initiativa tinerilor intreprinzatori si a celor care doresc sa demareze o afacere fara a dispune de resurse financiare solide.
Dupa 1 ianuarie 2005. cota de impunere a niturilor microintreprinderilor a fost majorata de la 1,5% la 3%. Motivatia legiuitorului a fost una simpla: procurarea altor nituri bugtare in compensarea scaderii impozitelor pe nitul persoanelor fizice si pe profitul societatiilor comerciale. Microintreprinderile reprezinta un procent important in totalul firmelor din Romania, prin urmare de relaxarea fiscala nu beneficiaza toate societatile comerciale de pe teritoriul romanesc. Pentru microintreprinderi, acest regim bazat pe impozitarea cifrei de afaceri s-a dorit initial a se pastra pana in momentul aderarii in Uniunea Europeana. Modificarile codului fiscal din anul 2007 ne surprind in continuare: nu numai ca nu s-a renuntat la impozitarea microintreprinderilor (masura fiscala mult discutata in anul 2006), ci chiar s-a prevazut o reducere a cotei de impozitare a cifrei de afaceri. Astfel: articolul 107 ne prezinta cotele de impozitare pentru anii 2007, 2008 si 2009 care sunt de 2%, 2,5% si 3%. Noul Cod fiscal in vigoare de la 1 ianuarie 2007 aduce o precizare noua si importanta: intreprinderile care realizeaza nituri in proportie de peste 50% din consultanta si management nu se mai includ, din punct de dere fiscal, in categoria microintreprinderilor. Apreciez ca prin aceasta predere, legiuitorul a inlaturat o modalitate legala de a realiza evaziune fiscala, intrucat in tara noastra se cunosc numeroase cazuri in care managerii si consultantii isi constituiau o microintreprindere cu un singur angajat (ei insisi) prin care reuseau reducerea impozitelor de tip salarial de la peste 50% la doar 3% (pentru anul 2006). incepand cu anul 2007, legislatia fiscala romaneasca a inlaturat aceasta deficienta, care genera evaziune fiscala legala.
Obligatii asumate de Gurnul Romaniei pentru alinierea legislatiei nationale privind impozitarea societatilor conform directilor comunitareIn conformitate cu Documentul de pozitia al Romaniei, Capitolul 10 - Impozitarea, in derea aplicarii prederilor Directiva privind fuziunile nr. 90/434/CEE, deoarece legislatia romana este doar partial armonizata cu prederile acestei directi in ceea ce priste regulile pentru determinarea profitului impozabil in cazul fuziunilor, divizarilor sau al aporturilor de acti, s-a silit ca pana la 31.12.2006, vor fi introduse in legislatia romana prederile privind:
• neimpunerea provizioanelor, pierderilor sau rezerlor transferate in legatura cu aceste operatiuni;


• transferul actilor unui sediu permanent.
In ceea ce priste Directiva privind impunerea societatilor-mama si a filialelor (Directiva Consiliului 90/435/CEE), aceasta este partial armonizata in legislatia nationala. Astfel, anumite prederi sunt introduse inca prin Ordonanta Gurnului nr. 70/1994 privind impozitul pe profit, cu modificarile ulterioare, care asigura neimpunerea niturilor de natura dividendelor primite din strainatate de la filiale. Prederile privind definirea relatiei de subordonare (cerinta privind detinerea a minimum 25% din capitalul filialei pe o perioada neintrerupta de 2 ani) vor fi introduse in legislatia nationala pana la 31.12.2006. Pana la aceeasi data vor fi armonizate si prederile art. 5 al directii, privind impozitul pe dividende in cota de 10% pentru profiturile transferate de filiale societatilor-mama straine.
Armonizarea prederilor Conntiei de arbitraj a Consiliului Comunitatii Europene 90/436 privind eliminarea dublei impuneri cu privire la ajustarea profiturilor intreprinderilor asociate se realizeaza prin conntiile; de evitare a dublei impuneri cu privire la impozitele pe nit si pe capital incheiate de Romania cu statele membre ale Uniunii Europene. Prederile din Conntie se regasesc in conntiile de evitare a dublei impuneri cu privire la impozitele pe nit si pe capital incheiate de Romania, la articolele intitulate „intreprinderi asociate" si „Procedura amiabila". in ceea ce priste Comisia de Consfatuire, aceasta procedura va putea fi aplicata numai dupa momentul aderarii la Uniunea Europeana.
O obligatie importanta se refera la transpunerea prederilor Codului de Conduita pentru Impozitarea Afacerilor in legislatia tarii noastre. Romania isi asuma angajamentul ca, dupa data aderarii la Uniunea Europeana, sa se conformeze in totalitate prederilor Codului de Conduita pentru Impozitarea Afacerilor.
Solutii pentru reducerea distorsiunilor induse de impozitarea societatilor de pe piata interna a Uniunii Europene
Aceste solutii vizeaza toate statele membre ale Uniunii Europene si toate tarile care doresc sa adere la Comunitatea Europeana (inclusiv Romania) si se pot clasifica pe doua intervale de timp, respectiv solutii pe termen scurt si solutii pe termen lung.
Solutiile pe termen scurt se refera la inlaturarea unor obstacole fiscale si reducerea costurilor administrati adiacente acestora pentru activitatile transfrontaliere370. Solutia pe termen lung consta in asigurarea pentru companiile transnationale a posibilitatii de a opera pe o baza de impozitare consolidata pentru activitatile desfasurate in orice loc din Uniunea Europeana. Solutia pe termen lung impune371:
• conilizarea profiturilor companiilor transnationale pe baza unui singur set de reguli;
• silirea de conturi consolidate pentru cerintele de impozitare;
• mentinerea dreptului fiecarui stat membru de a sili cota de impozit pe profit pe care o doreste, dar pe care o va aplica la partea din baza de impozitare care ii revine.
O metoda de rezolvare a problemelor din domeniul impozitarii profitului societatilor este data de aplicarea Codului de conduita in impozitarea afacerilor. Acest cod nu a capatat statutul de lege in Uniunea Europeana, dar efectele lui sunt importante datorita faptului ca exista acordul politic al statelor membre asupra continutului acestuia. Statele membre s-au angajat astfel sa nu introduca noi masuri fiscale daunatoare, sa elimine masurile considerate daunatoare si sa se informeze reciproc asupra masurilor existente si propuse care ar putea fi daunatoare.
Conform Codului de Conduita, masurile fiscale pot fi considerate daunatoare daca asigura un nil de impozitare efectiv mai mic, inclusiv impozitarea zero, decat celelalte nile care se aplica in statele membre. Masurile fiscale cuprinse in Codul de Conduita includ legi, regulamente si aplicatii practice. Pentru considerarea ca daunatoare a masurilor fiscale trebuie sa se ia in considerare urmatoarele:
• avantajele acordate numai nerezidentilor sau tranzactiilor efectuate de acestia;
• avantajele sunt izolate de piata interna (din statul membru), neafectand baza impozitara nationala; avantajele sunt acordate chiar si in lipsa oricarei activitati economice reale in statul membru;
• regulile pentru determinarea profitului privitoare la activitatile din cadrul unui grup de companii multinationale se bazeaza pe principii international acceptate, reguli acceptate de OCDE;
• transparenta care lipseste masurilor fiscale.
Conform Comisiei Europene pentru realizarea obiectivului de piata unica fara bariere fiscale trebuie sa se urmareasca respectarea principiului conform caruia „sistemul de impozitare al companiilor ar trebui sa fie neutru in termeni de optiuni economice"372. Pentru acesta, mijlocul de realizare este utilizarea unor cote efecti de impozit aproximativ egale asupra diferitelor forme de nituri generate de capital (profit retinut, dividend si dobanda), in acest fel, Comisia Europeana considera ca deciziile privind amplasarea institiilor in spatiul comunitar nu ar mai fi influentate de politicile nationale de impozitare a companiilor.Impartasesc intru totul conceptia373 conform careia „armonizarea tehnicii de impunere a beneficiilor realizate de societati necesita a se aa in dere faptul ca, cu exceptia Frantei (care aplica principiul teritorialitatii) restul tarilor europene aplica principiul beneficiului mondial si absolut toate fac distinctie intre societatile de capital si cele de persoane. Armonizarea impunerii beneficiilor implica eliminarea diferentelor generate de elementele deductibile fiscal, facilitatile fiscale si apropierea nilului cotei de nilul mediu practicat la nil european" si de asemenea ca „prin armonizarea tehnicii de impunere a beneficiilor trebuie sa se asigure:
• mentinerea unor conditii de concurenta sanatoasa intre societati, prin eliminarea dublei impuneri a beneficiilor realizate, discriminarilor, evaziunii fiscale legale si ilegale;
• stimularea adaptarii societatilor in perspectiva unei politici industriale comune. Aceasta implica armonizarea tehnicilor de impunere a fuziunilor, sciziunilor, societatilor-mama si filialelor."
Aprecieri privind modificarile legislatiei privind impozitul pe profit introduse de Codul fiscal
Aplicarea prederilor Codului fiscal incepand cu 1 ianuarie 2004 a fost determinata de necesitatea alinierii legislatiei romanesti la cerintele legislatiei Uniunii Europene. in ceea ce priste impozitul pe profit (la fel ca pentru toate impozitele prevazute de Codul fiscal), o realizare considerabila este reprezentata de asigurarea silitatii legislatiei in materie. Mult comentata de catre specialistii romani374 a fost problema evitarii dublei impuneri conform prederilor recent introduse de Codul fiscal. Astfel, legislatia romaneasca actuala prede acordarea unui credit fiscal extern, pentru niturile care se supun impozitarii atat in tara, cat si in strainatate. Legea romana spune ca o persoana juridica romana care obtine profituri impozabile atat din Romania, cat si din strainatate se impoziteaza in Romania. Deci, in cazul acesta, statul roman trebuie sa acorde un credit fiscal pentru ca altfel s-ar ajunge la o dubla impunere. Statul roman acorda credit fiscal extern, dar numai pana la concurenta cotei de impozit pe profit din Romania. De exemplu, daca in statul extern, cum ar fi Germania sau Olanda (unde cota de impozit este 35%), s-ar plati un impozit pe profit ce 35%, in Romania -pentru nitul obtinut din Olanda - contribuabilul ar putea beneficia de credit extern numai pana la concurenta sumei de 25%. Trebuie subliniat insa ca aceasta este de fapt o politica a tuturor statelor.
O problema cu adevarat noua este legata de modul in care se acorda credit fiscal pentru impozitul pe dividende, pe care il plateste persoana juridica straina pentru dividendele care se trimit din strainatate persoanei juridice romane. in lege se precizeaza ca vor beneficia de credit fiscal aferent impozitului pe dividende numai societatile romanesti care detin titluri de participare intr-o cota mai mare de 25%.
O deficienta a Codului fiscal romanesc priste fuziunile si divizarile, unde prederile nu sunt foarte clare. Este o mare discrepanta intre ceea ce prevad normele conile si ceea ce stipuleaza normele fiscale. Existenta unor astfel de prederi in legea fiscala fara a exista si un suport conil creeaza probleme agentilor economici.


loading...





Politica de confidentialitate Copyright © 2010- 2020 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact

Despre armonizarea impozitelor directe din romania la directivele comunitatii europene

Arbitrajul pret - valoare si eficienta pietei financiare
Analiza echilibrului financiar
Gestiunea ciclului de exploatare. gestiunea stocurilor
Sistemul fiscal - concepte, interdependente, teorii
Obiectivul armonizarii fiscale a sistemului fiscal comunitar
Elemente comune pentru sistemele fiscale din uniunea europeana
Caracteristici esentiale ale sistemelor fiscale ale tarilor comunitare
Comparatii intre sistemele fiscale ale statelor membre din uniunea europeana(studiu de caz)
Elemente de armonizare ale sistemului fiscal romanesc
Implementarea aquis-ului comunitar in domeniul fiscalitatii indirecte in romania
Cresterea eficientei aparatului fiscal romanesc
Armonizarea impozitelor directe din romania la directivele comunitatii europene
Implementarea aquis-ului comunitar privind evaziunea fiscala in romania
Evolutia sistemului fiscal romanesc
Prioritati ale reformelor viitoare ale sistemului fiscal al uniunii europene
Modelarea cresterii economice sub impactul fiscalitatii
Armonizarea sistemelor fiscale in comunitatea europeana
Concluzii generale si recomandari de politica fiscala








































































CAUTA IN SITE
Termeni de cautare