StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Management bun inseamna oameni de CALITATE
MANAGEMENT

Termenul Management a fost definit de catre Mary Follet prin expresia "arta de a infaptui ceva impreuna cu alti oameni". Diferite informatii care te vor ajuta din domeniul managerial: Managementul Performantei, Functii ale managementului, in cariera, financiar.

StiuCum Home » MANAGEMENT » management financiar contabil
Trimite articolul prin email Elemente de management financiar-contabil - privire generala : Management financiar contabil Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Elemente de management financiar-contabil - privire generala



ELEMENTE DE MANAGEMENT FINANCIAR-CONTABIL - Privire generala

COSTUL

Concepte si definitii

Costul reprezinta un sacrificiu de resurse.




Costul de oportunitate (opportunity cost) este reprezentat de venitul care s-ar fi putu 626g66g t obtine prin folosirea resurselor intr-o alta alternativa. Aceste costuri nu se regasesc inregistrate in evidentele financiar-contabile care consemneaza iesirile de numerar.

De exemplu, pentru un investitor, costul de oportunitate al capitalului investit in titluri de stat poate fi reprezentat de dobanda pe care ar putea sa o castige la un certificat de depozit intr-o banca.

Costul achitat (sunk cost) reprezinta costul care a fost deja efectuat si nu se mai poate realoca.

De exemplu, un echipament sau instalatie achizitionata intr-o perioada anterioara si cu un anume grad de uzura fizica si morala poate fi considerata ca un cost achitat, chiar daca amortizarea ei nu s-a realizat in totalitate.

Cheltuiala reprezinta costul cu ajutorul caruia se obtine venitul intr-o perioada contabila. Termenul este folosit numai cand este vorba despre raportari financiare externe.

De exemplu, o firma cumpara bunuri cu ridicata in valoare de 10 milioane, pentru a le revinde cu amanuntul. In prima luna, vinde in valaoare de 5 milioane, iar restul il vinde in luna a doua. Costul primei perioade este de 10 milioane, in timp ce cheltuiala este de 5 milioane.

Tipuri de costuri

Costuri directe si costuri indirecte

Exista:

Ø      Costuri directe – costuri care sunt legate direct de obiectul de cost

Ø      Costuri indirecte – costurile care nu se identifica direct cu obiectul de cost

Obiectul de cost este orice element pentru care se doreste masurarea (determinarea) costului.

De exemplu, firma Eltron SRL produce si comercializeaza calculatoare personale. Unitatea cumpara subansambluri, le asambleaza in diverse calculatoare, si realizeaza inspectia de calitate a acestora. Firma are inchiriat un spatiu de productie. Daca obiectul de cost este un calculator, atunci materialele (subansamblurile, energia, s.a.) si manopera (de la asamblare si inspectie) pe care le consuma sunt masurate pentru fiecare calculator in parte si reprezinta costuri directe. In acest caz, chiria nu este un cost direct pentru ca ea nu se poate repartiza direct pe obiectul de cost care este calculatorul.

Daca obiectul de cost este intreaga firma si nu un calculator, atunci chiria este considerata un cost direct.

Costuri variabile si fixe

Functie de volumul activitatii costurile pot fi variabile si fixe.

Costurile variabile sunt acele costuri care se modifica (variaza) proportional cu modificarea volumului de activitate.

Costurile fixe sunt acele costuri care, intr-o anumita perioada de timp, raman relativ constante chiar daca se modifica volumul de activitate.

Nota: Pe termen lung toate costurile sunt variabile.

De exemplu, daca se inchiriaza o masina pentru a face aprovizionarea firmei, iar lunar se plateste aceeasi valoare pentru inchiriere indiferent de numarul de kilometri parcursi, atunci costul inchirierii este un cost fix. Daca insa, costul inchirierii este functie de kilometrii parcursi, atunci este un cost variabil pentru ca mai multi kilometri parcursi inseamna un cost mai mare.

Exemple de costuri variabile includ: materialele pentru fabricarea produselor si energia pentru a pune in miscare masinile, echipamentele si instalatiile de productie, precum si manopera directa.

Costuri fixe sunt: chiriile (presupunand ca este platita pe o baza temporara si nu functie de volumul de activitate), costurile de amortizari a echipamentelor, masinilor si instalatiilor, precum si a cladirilor daca este cazul, etc.

Figura de mai jos arata cum costurile fixe si cele variabile alcatuiesc costul total






Nota: Identificarea costurilor variabile si fixe este importanta pentru deciziile manageriale referitoare la rentabilitatea produselor si activitatilor.

Costuri de fabricatie si nelegate de fabricatie (caracteristice pentru o unitate de productie)

a       Costurile de fabricatie sunt compuse din trei elemente:

Ø      materiale directe, care intra in produsul finit si pot fi direct asociate cu el

Ø      manopera directa, este costul de manopera care contribuie la transformarea materiilor prime sau componentelor in produse finite

Ø      costuri indirecte de fabricatie, includ toate costurile care nu pot fi atribuite (asociate) unei unitati oarecare de produs asa cum se intampla cu materialele directe si manopera directa; aceste costuri cuprind:

materiale indirecte, cum ar fi unelte si scule precum si alte materiale consumabile utilizate in departamentul de productie (fabricatie);

manopera indirecta, cum ar fi manopera platita personalului de la intretinere - reparatii, magazineri, etc.

alte costuri indirecte de fabricatie, sau costuri generale de fabricatie, cum ar fi chiria spatiului de productie, utilitatile, amortizarea cladirii si a echipamentelor, si altele.

Suma costurilor materiale directe si manopera directa formeaza costurile primare.

Totalitatea costurilor directe (sau costul primar) si a costurilor indirecte de fabricatie formeaza costul de fabricatie al produsului.

b        Costurile nelegate de fabricatie includ:

Ø      costuri de marketing si vanzare, cum ar fi salariile si comisioanele personalului de vanzare, costuri de stocare si costurile promotionale;

Ø      costuri de cercetare-dezvoltare

Ø      costuri administrative, cum ar fi salariile managementului firmei, personalului financiar-contabil, secretariat si administratie, chirii si asigurari pentru spatiul care nu este legat direct de fabricatie, precum si costurile lui de amortizare, s.a.

Costul de fabricatie insumat cu costurile nelegate de fabricatie formeaza costul total.

Figurile urmatoare prezinta legaturile dintre aceste costuri.













COSTURI PRIMARE


COSTURI INDIRECTE DE FABRICATIE


COSTUL DE FABRICATIE


COSTURI NELAGATE DE FABRICATIE


COSTULTOTAL


Materiale directe


Materiale indirecte

Marketing si vanzare

Manopera directa

Manopera indirecta

Cercetare-dezvoltare

Chirii, amortizari si alte costuri gen.

Administrative

RAPOARTE FINANCIARE

Rapoartele financiare sunt rezumatul tuturor tranzactiilor individuale inregistrate intr-o anumita perioada de timp. Ele sunt produsul final a functiei contabile, oferind celor interesati posibilitatea de a aprecia rapid starea unei companii.

I. Rapoarte pentru venituri si cheltuieli

Intocmite in expresie valorica, consemneaza performantele realizate de firma in ceea ce priveste veniturile, cheltuielile si profiturile, urmare a activitatilor desfasurate de aceasta pe o perioada data de timp.

Pentru raportare externa se foloseste contul de profit si pierdere, document pe baza caruia se face calcularea impozitului pe profitul realizat datorat bugetului de stat.

Structura acestui document financiar este bazata pe trei capitole generale, determinate de  activitatile pe care o firma le poate desfasura si care pot genera profit, si anume:

A.     Activitatea de exploatare:

Venituri din exploatare                      xxxxxxxx

Cheltuieli pentru exploatare  xxxxxxxx

Rezultat din exploatare:

Profit/Pierdere xxxxxxxx/(xxxxxxx)

B.     Activitatea financiara:

Venituri financiare                             xxxxxxxx

Cheltuieli financiare                           xxxxxxxx

Rezultat financiar:

Profit/Pierdere xxxxxxxx/(xxxxxxx)

C.     Activitatea exceptionala:

Venituri exceptionale             xxxxxxxx

Cheltuieli exceptionale                      xxxxxxxx

Rezultat exceptional:

Profit/Pierdere xxxxxxxx/(xxxxxxx)

REZULTATUL BRUT AL EXERCITIULUI:

PROFIT/PIERDERE(A+B+C) xxxxxxxx/(xxxxxxx)


De exemplu, firma Eltron SRL a produs si comercializat intr-un an 400 calculatoare la pret mediu de 15 mil. lei., cu urmatoarea structura de cheltuieli:

Materii prime, auxiliare (subansambluri si componente) si energie……     6,0 mil. lei/buc

Cheltuieli generale de fabricatie (amortizari, chirii, etc.)………………      0,3 mld. lei/an

Alte cheltuieli de exploatare (marketing si vanzare)……………………     0,5 mld. lei/an

Cheltuieli de remuneratie (inclusiv impozite, taxe si varsaminte):

Pentru personalul direct productiv………………….     1,5 mil. lei/buc

Pentru personalul administrativ si alte categorii..       ….. 1,0 mld. lei/an

Contul de profit si pierderi al firmei Eltron SRL la sfarsitul exercitiului este:

A.     Activitatea de exploatare:

Venituri din exploatare - TOTAL

(400 buc/an x 15 mil. lei/buc)                     6,0 mld. lei

Cheltuieli pentru exploatare:

Materii prime si aux. (subans. si compon.) si energie

(400 buc/an x 6 mil. lei/buc)              2,4 mld. lei

Cheltuieli generale de fabricatie (amortizari, chirii) 0,3 mld. lei

Alte cheltuieli de exploatare (mktg. si vanzare)               0,5 mld. lei



Cheltuilei remuneratie (impozite, taxe si varsaminte)

(400 buc/an x 1,5 mil. lei/buc + 1,0 mld. lei)                        1,6 mld. lei

Cheltuieli din exploatare –TOTAL    4,8 mld. lei

Rezultat din exploatare:

Profit(Pierdere)                                                      1,2 mld. lei

B.     Activitatea financiara:                                           0,0

C.     Activitatea exceptionala:                           0,0

REZULTATUL BRUT AL EXERCITIULUI(A+B+C)

PROFIT(PIERDERE) 1,2 mld. lei

Pentru manageri, in vederea analizei pentru deciziile manageriale (de exemplu, pentru analizele referitoare la pastrarea sau renuntarea la fabricarea unor produse si aduagarea in fabricatie de produse noi) se foloseste structura bazata pe costurile variabile si fixe, punandu-se in evidenta costurile unitare variabile si profitul unitar (vezi nota de la pag.2).

Pret de vanzare unitar mediu 15 mil. lei/buc

Cheltuieli variabile:

Materii prime, aux. (subans. si compon.) si energie    6,00 mil. lei/buc

Remuneratii directe (inclusiv impozite)                     1,50 mil. lei/buc

TOTAL cheltuieli variabile     7,50 mil. lei/buc

Cheltuieli fixe:

Cheltuieli generale (amortizari, chirii)                        0,75 mil. lei/buc (a)

Remuneratii adm. s.a (inclusiv impoz)                      2,50 mil. lei/buc (b)

Alte chelt. de exploatare       1,25 mil. lei/buc (c)

TOTAL cheltuieli fixe              4,50 mil. lei/buc

TOTAL COST                                                 12 mil. lei/buc

Profit brut                                                         3 mil. lei/buc

In care:

(a)       0,75 mil. lei/buc = 0,3 mld. lei/an 400 buc/an

(b)       2,5 mil. lei/buc = 1 mld. lei/an 400 buc/an

(c)       1,25 mil. lei/buc = 0,5 mld. lei/an 400 buc/an

Diferenta dintre pretul de vanzare si costul variabil se numeste marja de contributie. Marja de contributie pentru Eltron SRL este de: 15 mil. lei – 7,5 mil. lei = 7,5 mil. lei/buc.

Pe totalul perioadei analizate (1 an), situatia de venituri, cheltuieli si profit(pierdere) cu evidentierea cheltuielilor varibile si fixe este:

Venituri totale (15 mil. lei/buc x 400 buc)                                  6,0 mld. lei

Cheltuielile variabile (7,5 mil. lei/buc x 400 buc)             3,0 mld. lei

Marja totala de contributie                      3,0 mld. lei

Cheltuieli fixe    (4,5 mil. lei/buc x 400 buc) 1,8 mld. lei

Profit brut 1,2 mld. lei





II. Bilantul

Bilantul este o situatie financiara care indica pozitia financiara a firmei la un moment dat. Acest document financiar consemneaza ce se afla in posesia companiei, adica activele, si mijloacele prin care activele au fost finantate (drepturile financiare asupra activelor), adica datoriile fata de altii (pasive) si investitiile cumulate ale proprietarilor (capitalul proprietarilor). Cu alte cuvinte, bilantul cuprinde sursele si utilizarile capitalului. Documentul arata echilibrul tuturor acestora la o anumita data, fiind ca un instrument, o imagine a obligatiilor si detinerilor unei companii, la un moment dat.

Componente

Cele trei componente principale ale bilantului sunt:

Activele = ce detine compania; resursele companiei pe care aceasta intentioneaza sa le utilizeze in beneficiul viitor al afacerii.

Pasivele = ce datoreaza compania; sunt obligatii de a returna imprumuturi, de a livra bunuri sau de a efectua servicii unor terti; si

Capitalurile Proprii = investitia proprietarilor; valoarea cumulata a tuturor investitiilor efectuate in companie (bani, alte active sau partea de profit nedistribuita)

Activele sunt impartite in:

Ø      Active fixe, sau active imobilizate, pe care firma le are in proprietate, impartite in doua categorii: imobilizari corporale cum ar fi pamantul, constructiile, echipamentele, masini, utilaje si instalatii; si imobilizari necorporale cum ar fi cheltuielile de constituire, licentele, si altele.

Ø      Active circulante care se schimba rapid pe masura ce firma isi desfasoara activitatea, cum ar fi, stocurile de materii prime si materiale, productia neterminata, produsele finite, conturile de creante (datorii ale tertilor/debitorilor), disponibilul la banci si numerarul din casa firmei, si altele.

Pasivele cuprind pasivele curente sau datoriile si imprumuturile pe termen lung.

Pasivele curente reprezinta valoarea datorata care va trebui sa fie platita; include imprumuturile pe termen scurt, conturile de clienti creditori, taxe, platile de dividente ce urmeaza a fi facute, salarii restante, etc.

Capitalurile proprii cuprind in principal capitalul social, profitul repartizat sau acumulat si provizioanele.

Ecuatia de bilant:                      

Capital + Pasive = Active

Un element important care trebuie stiut si controlat de orice manager este activul curent net sau capitalul de lucru sau circulant (fond de rulment), care reprezinta diferenta dintre activele curente si pasivele curente. Controlul capitalului circulant este important pentru asigurarea continuitatii activitatilor fara a recurge la imprumuturi suplimentare.




ANALIZA PRAGULUI DE RENTABILITATE

Analiza studiaza relatia dintre volumul de vanzari, cheltuieli si profit, in conditiile in care pretul de vanzare si anumite elemente de cheltuiala se mentin constante, adica pe termen scurt. Modelul pune in evidenta punctul critic, adica punctul unde veniturile din vanzari sunt egale cu cheltuielile totale, neexistand profit sau pierdere, aratand de asemenea, marimea profiturilor sau pierderilor pe care le-ar inregistra firma daca vanzarile ar depasi sau ar cobora sub acest punct.

Notand:            P = profitul brut

V = veniturile totale ale perioadei considerate

CT = cheltuielile totale ale perioadei

p = pretul unitar de vanzare

X = cantitatea de produs vanduta

CF = cheltuielile fixe ale perioadei

v = costul unitar variabil

Atunci, in punctul critic:

Detaliind mai departe aceasta ecuatie (V = pX, sau veniturile totale = pretul de vanzare x cantitatea de produs vanduta in perioada considerata; CT = CF + vX, sau cheltuielile totale ale perioadei = cheltuielile fixe ale perioadei + costul unitar variabil x cantitatea de produs vanduta in acea perioada), rezulta:

, sau in simboluri .

Pentru Eltron SRL: .

Exemplificarea grafica a punctului critic sau diagrama pragului de rentabilitate este:

Text Box: Cheltuieli si Venituri













ANALIZA DE SENSIBILITATE

Analiza de sensibilitate este o analiza a profitabilitatii pentru diverse conditii.

De exemplu, in cazul Eltron SRL ce s-ar intampla daca pretul de vanzare ar creste cu 5% si volumul de calculatoare vandute ar fi mai mare cu 50 de bucati? Sau, daca costurile ar creste cu 10% iar pretul de vanzare cu 5% in conditiile in care s-ar vinde mai mult cu 20%?

Simularea analizei de sensibilitate expuse mai sus a fost realizata cu Microsoft Excel si este prezentata in tabelul de mai jos.




Profit

p

v

CF

X

Varianta statu-quo


1.200 mil.

15 mil.

7,5 mil.

1.800 mil.

400 buc.















Pretul creste cu 5% si se vand 50 de bucati in plus


1.912,5 mil.

15,75 mil.

7,5 mil.

1.800 mil.

450 buc.








Costurile cresc cu 10%, pretul cu 5% si vanzarile cu 20%


1.620 mil.

15,75 mil.

8,25 mil.

1.980 mil.

480 buc.







Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2021 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact