Cercetarile in economie si in finante, din ultimul timp, s-au centrat asupra eficientei informationale a pietei. Contrar ipotezei de baza, privind simetria de informatie (transparenta si gratuitatea tuturor informatiilor) pe care s-au fondat modele financiare anterioare, se porneste de la o constatare reala: informatia utilizata este intotdeauna in cantitate limitata si de calitate incerta (asimetrie de informatie).
Rezultatele cercetarilor, datorate lui R. Cyert, J.March si H. Simon, deschid o perspectiva noua in domeniul comunicarii. Pornind de aici, obiectivul deciziilor intreprinderii nu mai este acela de a atinge optimul ci doar de a fi satisfacatoare (second best) si, in general, sa se pastreze posibilitatea de a se reni asupra lor. (F.E. Hamilton, 1974).
fn acest context, preocuparea conducerii intreprinderii este ca, prin informatie, sa reduca incertitudinea si riscurile. Sunt analizate, sub aceasta noua perspectiva, sursele tranditionale, cat si cele moderne de informatii: evidenta conila si, in deosebi, principiul prudentei, consultanta si auditul juridice si financiar-conile, rating-ul sau analiza performantei prin metoda scorului, analiza tehnica sau analiza grafica etc. fn baza acestor informatii micro si macroeconomice se elaboreaza previziuni satisfacatoare (dar nu exacte), asupra renilitatii si riscului actilor din portofoliu, ale intreprinderii in ansamblul ei.
Dezvoltarile teoretice recente, incepand cu anii 1960, sunt fondate, deci, pe conflictele de informatii si de interese intre diferitii parteneri ai vietii economice: economisitori, antreprenori, gestionari de portofoliu, manageri, bancheri etc. Ele cauta sa gaseasca solutii la aceste conflicte, prin negocierea contractelor intre parteneri, de-o maniera prin care sa se acopere, in cea mai mare parte, incertitudinea si riscurile aferente, fn acest sens, s-au sintetizat teorii organizationale noi cu aplicatii in management, marketing, finante etc. Este vorba de teoria semnalului (sau a semnalizarii), teoria de agent (de mandat) si, mai general, teoria jocurilor.
fn finante aceste teorii recente reconsidera multe probleme financiare care pareau a fi rezolvate prin modelele anterioare, cum ar fi, spre exemplu, cea a structurii financiare, cea a politicii de dividend si chiar cea a politicii de institii.
|
