StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Crede in EFICIENTA TA
management MANAGEMENT

Termenul Management a fost definit de catre Mary Follet prin expresia "arta de a infaptui ceva impreuna cu alti oameni". Diferite informatii care te vor ajuta din domeniul managerial: Managementul Performantei, Functii ale managementului, in cariera, financiar.

StiuCum Home » management » managementul financiar » Evaluarea intreprinderii

Abordarea mixta

Metodele patrimoniale si de renilitate pot sa dea rezultate dirgente, fie pentru ca anumite acti au fost subevaluate sau omise, fie pentru ca o intreprindere nu se limiteaza la suma actilor si pasilor exigibile.
De fapt, o intreprindere integreaza de asemenea si experienta in afaceri care este dificil de determinat si care explica diferenta intre primele doua abordari.
Formula practicienilor
Practicienii propun o simpla medie a activului net corectat si a beneficiului actualizat la infinit, printr-o rata fara risc, de tip rata a obligatiilor de stat. O pondere este introdusa in formula, in functie de sectorul analizat.
Valoarea intreprinderii este egala cu media aritmetica a patrimoniului sau (activ net corectat) si renilitatii sale:


unde:
ANC = activ net corectat;


Bn = beneficiu net;
t = rata actuariala de pe piata financiara.
Aceasta formula poate fi adaptata caracteristicilor intreprinderii, avand preponderenta una din cele doua m


arimi, de exemplu, majorand rolul beneficiului in detrimentul activului net.
Formula practicienilor, daca este bine adaptata intreprinderilor, ofera rezultate echilibrate in raport cu actile utilizate, insa, in caz contrar, trebuie in mod imperativ sa fie completa printr-o pondere specifica a intreprinderii. Ea este mai ales aplicabila in sectoarele unde imaterialul este important, dar nu exclusiv patrimoniului.


Formula de goodwill (mediu favorabil)
a) Definitie si principii
Analiza prin goodwill face apel la notiunea de supra-profit. Element imponderabil, goodwill reflecta experienta in afaceri a intreprinderii, experienta sa pe piata. Aceasta este egal cu excedentul intre beneficiul net al intreprinderii si acela pe care-l produce activul net corectat plasat pe piata financiara. Se poate vorbi de "badwill" in cazul unui profit insuficient.
Se poate substitui activul net corectat cu valoarea substantiala bruta, in cazul rezultatelor trecute, si cu capitalurile necesare exploatarii, in cazul rezultatelor viitoare. Cifra obtinuta este apoi capitalizata prin rata de risc specifica intreprinderii. Goodwill este adaugat la activul net corectat pentru a determina ansamblul valorii intreprinderii. Inrs, o "afacere" care suporta un "badwill" se vinde cu o "decotare".


b) Formalizarea goodwill
Formula goodwill reprezinta capitalizarea supraprofitului, adica diferenta pozitiva sau negativa (numita badwill) intre beneficiul si nitul de plasament a activului net corectat cu rata de pe piata financiara.
Trebuie fixata cu precautii rata de capitalizare. Cu cat mai mult intreprinderea prezinta puncte forte, cu atat rata va fi mai slaba si goodwill va fi mai ridicat. Prezenta unui badwill inrseaza rationamentul. Pentru a tine cont de riscurile industriale si financiare, rata de actualizare practicata incorporeaza in general o supracota de 25 la 50% in raport cu rata de randament a obligatiilor de prima categorie (rata pietei financiare fara risc).
Se mai recomanda calcularea goodwill plecand de la valoarea substantiala bruta sau de la capitalurile necesare in exploatare.
Ratiunea principala a acestei variante este de a nu retine decat bunurile direct implicate in procesul de exploatare pentru calculul supraprofitului si in consecinta se obtine o valoare superioara celor precedente.
FISA NR.24


DIFERITE TIPURI DE VALORI
Nu exista o valoare, ci mai multe valori pentru una si aceeasi intreprindere. Orice valoare rezulta din utilizarea a 3 factori. Mai intai, ea este in functie de obiectile cumparatorului, adica de utilizarea pe care el intentioneaza s-o faca (cesiunea activitatii, continuitatea exploatarii).
Apoi, ea depinde de motile cesiunii vanzatorului si de pozitia sa vizavi de societatea respectiva (concurenta, intreprinderi in dificultate).
fn cele din urma, ea depinde de evaluator, caci toate procesele de evaluare contin o parte de subiectivitate.


1. Valoarea nala (monetara)
Valoarea financiara sau valoarea de piata este valoarea cea mai obiectiva posibil, din moment ce este determinata pe o piata concurentiala.
Ea nu cuprinde perspectile sinergiilor, nici impactul pozitiv a unei noi gestiuni a intreprinderii.
Ea este, teoretic deci, independenta de cumparator si vanzator.
Aceasta logica de evaluare a actilor este cea retinuta pe pietele financiare. Ea permite sa se obtina valori imediat abile cu alte acti, care pot fi utilizate pentru institorii care rationeaza in termenii gestiunii protofoliului si pentru care a poseda o parte din capitalul unei societati fiu este decat un plasament, printre altele.
2. Valoarea strategica
Numita de asemenea valoarea de achizitie, valoarea strategica a unei intreprinderi este in general superioara valorii sale monetare, caci societatea (firma) propune un pret mai ridicat, din moti strategice: sinergii potentiale, impactul unei gestiuni mai eficace, dorinta sa cucereasca segmente ale pietei, economii realiz
ate ca urmare a eliminarii dublei competente.
Aceasta valoare depinde direct de situatia specifica a cumparatorului si de anticipatiile sale asupra evolutieiIntreprinderii oferite la vanzare, fn consecinta, valoarea strategica rezulta din dorinta cumparatorului de a detine intreprinderea cu orice pret.


3. Valoarea de control
Reprezinta prima de platit pentru a asigura controlul intreprinderii, adica posibilitatea de administrare a intreprinderii si de a-i asigura orientarea.In cazul preluarii participatiei majoritare valoarea strategica este atunci suma teoretica a valorii nale (monetare) si a valorii de control.


4. Valoarea patrimoniala
Este valoarea intreprinderii considerata ca suma actilor si pasilor corectate si reevaluate.
Totusi, prevazand dificultatile de a masura valoarea lor, uneori se exclud din calcul institiile incorporale, ca de exemplu, marca si bretele de fabricatie. Indiferent de complexitatea utilizarii :or este indicat sa fie conservate, notiunea de patrimoniu nefiind rezervata bunurilor tangibile sau financiare. Mai mult decat atat, acest tip de elemente sunt susceptibile de a reprezenta cea mai mare parte a pretului de cesiune.
5. Valoarea de randament
Este valoarea exprimata prin beneficiile viitoare anticipate si actualizate pe care le poate astepta intreprinderea. Aceste rezultate viitoare sunt determinate plecand de la media beneficiilor din ultimii 3 ani.
Valoarea la scadenta a intreprinderii sau valoarea finala, poate fi inclusa in cazul unei perspecti de revanzare, dar ea se adereste in practica greu de estimat.


6. Valoarea intrinseca
Este determinata ca o valoare de randament, dar adaptata unei participari minoritare, care nu da nici o putere de gestiune cumparatorului sau. fn consecinta, este practicata o reducere asupra titlurilor de valori primite de catre minoritari.
Aceasta diferenta de pret se explica mai ales prin absenta puterii pe care o confera aceste titluri, ele nu au decat o valoare de plasament financiar, a caror renilitate este legata numai de dividendele percepute si entualele plus-valori la scadenta, in cazul cesionarii de titluri.
fntr-un asemenea context, proprietarul unei intreprinderi mici ar putea aa dificultati in a gasi un cumparator, cel putin in cazul in care acesta ar consimti cumpararea totalitatii sau a unei parti din capitalul ramas.


7. Valoarea de utilizare
Destul de dificil de determinat, aceasta valoare este in general definita printr-un pret rezonabil care trebuie platit pentru a achizitiona un bun, oferind aceleasi servicii, in aceleasi conditii de folosire, ca bunul respectiv considerat in procesul de productie. De exemplu, inlocuirea unei masini supradimensionate printr-una mica, care efectueaza aceleasi operatii.
fn practica, aceasta valoare este mai mult tehnica decat financiara, si depinde de numerosi factori externi (evolutie, piata, localizare).
8. Valoarea de casa
Este utilizata in cazul unei incetari bruste a activitatii voluntare sau nu (boala, deces, esec), fn consecinta, valoarea va fi cu mult diminuata, in masura in care vanzatorul este ihtr-o postura fragila in negocieri.
Inrs, cumparatorul profita din plin de situatie.


9. Valoarea "ca si nou"
Este calculata in raport cu pretui de cumparare a unui bun identic, dar intr-o stare noua. Ea este in special utilizata de companiile de asigurare in cazul elementelor greu reparabile sau al caror cost de intretinere sau de refacere "ca nou", ar face de dorit o noua achizitie.


10. Valoarea de inlocuire
Corespunde valorii "ca nou" a bunului, diminuata de starea sa de deteriorare in timp, de entualele anomalii si de carenta in functionare.
Aceasta face dificil calculul, tinand seama si de progresul tehnic.


Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2024 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact