 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
 |
MANAGEMENT
Termenul Management a fost definit de catre Mary Follet prin expresia "arta de a infaptui ceva impreuna cu alti oameni". Diferite informatii care te vor ajuta din domeniul managerial: Managementul Performantei, Functii ale managementului, in cariera, financiar. |
| StiuCum
Home » management
» managementul financiar
» Evaluarea intreprinderii
|
|
Abordarea prin rentabilitate |
|
| Daca vanzatorul retine valoarea patrimoniului, cumparatorul prefera in general o abordare care se bazeaza pe renilitatea intreprinderii. Logica este foarte diferita. Cumparatorul actioneaza in perspectiva exploatarii, fiind un investitor care anticipeaza o serie de fluxuri viitoare si realizeaza, prin alegerea sa, un pariu pentru viitor. Aceasta metoda se bazeaza pe doua principii: - determinarea in prealabil a capacitatii de a produce beneficiu, degajat printr-o afacere, adica rezultatele rezonabile anticipate. Natura acestor fluxuri pot fi, fie beneficiul net (cazul activitatilor imateriale), fie cash-flow, care prezinta avantajul de a se integra imobilizarile prin amortismente. - calculul valorii de renilitate plecand, fie de la o metoda de capitalizare, fie de la o metoda de actualizare. Determinarea capacitatii de a genera beneficiu Trebuie apreciat rezultatul pe care ar putea no Aceasta abordare exclude cheltuielile sau veniturile exceptionale, precum si cheltuielile si veniturile nerecurente. pentru a determina aceste capacitati se procedeaza la: - un studiu al rezultatelor trecute, corectandu-le de ansamblul de anomalii conile si fiscale, pentru o reflectare mai adecvata a realitatii economice; - un studiu al provizioanelor, examinand coerenta si credibilitatea lor, in special prin prisma rezultatelor trecute. a) Ajustari ale exploatarii Trebuie sa reintegrate in beneficiul exploatarii: - cheltuielile avand natura investitiei (cheltuieli de cercetare si dezltare, reparatiile imobilelor existente); - cheltuielile nerepetitive (cheltuieli cu acte, de constituire, de licenta); - amortizari accelerate si provizioane excedentare. Invers, trebuie sa fie retinute din beneficiu eventuale lipsuri: - cheltuieli neimpuile exercitiului etc; - premieri cu caracter distributiv; este rba de remunerarile managerilor care depasesc un salariu considerat ca normal si trebuie sa fie interpretate ca distribuiri de beneficii. Invers, trebuie retinute din beneficiu partea cu care se va suplimenta salariul anormal de scazut. b) Ajustari exceptionale in afara exploatarii Capacitatea beneficiara (care produce beneficiu) normala trebuie sa excluda elementele exceptionale care afecteaza rezultatul, precum si veniturile din active din afara exploatarii. fntr-adevar, renilitatea activelor din afara exploatarii nu trebuie sa denatureze pe aceea a exploatarii, de care ele nu f apartin prin definitie. c) Ajustari datorate structurii financiare Cu toata rigoarea, trebuie neutralizata influenta asupra rezultatului a cheltuielilor derivate din structura financiara a intreprinderii. Se va obtine astfel direct valoarea activului economic, care se va scadea din pasivul exigibil. Totusi, daca structura financiara este normala, nici o ajustare nu este necesara, fn schimb, ajustarea se impune in cazul unei structuri dezechilibrate (raportul "Datorii pe termen lung si mediu/capitaluri proprii" ridicat). fn functie de nivelul excesiv de indatorare un nou aport de fonduri proprii este necesar pentru redresarea structurii financiare. Evaluarea intreprinderii trebuie sa tina cont de aceasta operatie financiara si de repercusiunile sale asupra renilitatii viitoare. Este necesar de la inceput sa se estimeze economia de cheltuieli financiare legata de dez-indatorarea consecutiva cresterii de capital. Renilitatea globala va fi ameliorata. Beneficiul astfel obtinut va fi capitalizat pentru a rezulta o valoare dupa renilitate, din care se va scadea aportul de ) fonduri proprii necesare. Se va obtine valoarea dupa renilitate a intreprinderii. Valoarea randamentului prin capitalizare Capitalizarea consta in a aplica la capacitatea beneficiara un multiplu, numit coeficient de capitalizare. Acesta inseamna silirea pretului de intreprindere la "x" ori beneficiul net. Valoarea coeficientului de capitalizare este o functie crescatoare a calitatii intreprinderii, a perenitatii rezultatelor, a sectorului de activitate, a situatiei pietei si de o maniera generala, a oricarui factori care influenteaza pozitiv asupra sperantei de randament. Capacitatea beneficiara considerata este aceea care este cea mai rezonabila, excluzand evenimentele exceptionale. Nu este necesara o medie a rezultatelor trecute, ci mai degraba o proiectare prudenta, a carei probabilitate de realizare este maxima. Formula capitalizarii este urmatoarea: V = K x Bn (70) unde: V = valoarea intreprinderii; K = coeficientul de capitalizare; Bn = beneficiul net sau ,alta varianta posibila a acestei formule; V = K'xC.F. (71) cu: K' = coeficient de capitalizare C.F. = c fn medie, coeficientii de capitalizare sunt cuprinsi intre limite: 3 < K < 20 si 3 < K' < 5 Principala dificultate a acestei formule consta in alegerea Coeficientului de capitalizare. Pentru societatile comerciale care r fi in viitor cotate la bursa, s-ar putea folosi indicatorul bursier, prin care se exprima valoarea intreprinderii pe baza numarului de ani in care se va realiza beneficiul, indicator determinat ca un raport intre pretul de piata al actiunii (cursul) si beneficiul pe actiuni. Pentru societatile comerciale ce nu r fi cotate, se va aplica acestui indicator o de-cotare de 20-30%, avand in vedere dimensiunea societatii si absenta lichiditatii titlurilor (actiunilor) lor. r.C.b.= Cursul actiunii Beneficii actiune R.C.B. = rata curs - beneficiu Se va avea in vedere si regula prudentei preconizate fn general de catre banci: de exemplu, o intreprindere nu trebuie sa fie cumparata cu mai mult de 9 ori beneficiul sau calculat inainte de a se deduce amortizarile, cheltuielile financiare si impozitele. Valoarea randamentului prin actualizare a) Principii si formulizare Prin aceasta metoda, intreprinderea este considerata ca o investitie oarecare, fn consecinta, este posibil sa se aprecieze valoarea sa dupa criterii identice celor utilizate in mod obisnuit pentru alegerea investitiilor. Principiul este deci de a considera ca valoarea intreprinderii este egala cu: - valoarea actuala a fluxurilor de trezorerie degajate in fiecare an prin derularea activitatii; Aceste fluxuri sunt egale cu fluxul de lichiditate (cash-flow) anual, diminuat cu investitiile necesare pentru mentinerea in functiune a intreprinderii; - valoarea actuala a capitalului recuperat de investitor fie revanzand intreprinderea, fie trecand la lichidarea acesteia. b) Determinarea fluxurilor financiare sau cash-flow disponibil Pentru a determina cash-flow se porneste de obiecei de la cash-flow operational, care cuprinde rezultatul curent dupa impozit la care se adauga dotatiile cu amortismente. Cash-flow disponibil se poate determina dupa cum urmeaza: Cash-flow operational - cheltuieli de investitii de reinnoire pentru mentinerea utilajelor si echipamentelor; + Venituri din cesiuni de imobilizari; Aħ Finantarea fondului de rulment; - Rambursarea imprumuturilor = Cash-flow disponibil c) Determinarea datelor previzionale Dificultatea formulei consta in a dispune de previziuni fiabile pe o perioada lunga (10 la 20 ani, dupa caz), necesare modelarii cu precizie a fluxului financiar viitor recuperabil pentru investitor. Silirea valorii de revanzare este de asemenea foarte complexa. Aprecierea acestei valori este cu atat mai putin importanta, cu cat numarul de ani sunt mai numerosi si rata de actualizare ridicata. d) Alegerea duratei Calitatea informatiilor disponibile despre intreprindere (buget previzional, conilitate analitica), dar si elementele conjuncturale determina alegerea perioadei de actualizare. Perioada retinuta trebuie sa corespunda unei sperante rezonabile de existenta si de profiilitate a intreprinderii. fn perioada de criza, previziunile sunt in general scurte: 4-5 ani reprezentand durata cea mai corespunzatoare. e) Alegerea ratei de actualizare Rata de actualizare trebuie sa reflecte exigenta renilitatii investitorului. Aceasta rata este rezultanta a doua componente: - o rata a dobanzii fara risc (de exemplu, rata obligatiilor de stat); - o prima de risc, functie crescatoare de riscurile specifice ale intreprinderii. Aceasta formula se impune fn cazul evaluarii intreprinderi numita "uzata", deoarece este rba de o uzura fizica (mine, cariefe) sau juridica (concesiuni). |
|
|
Politica de confidentialitate
|
